R O M Â N I A

C_____ DE APEL TÂRGU M____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA PENALĂ Nr. 45/A

Ședința publică din 02 februarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE I_____ C_________ B____

Judecător M______-R_____ C____

Grefier K____ P__

Ministerul Public este reprezentat de către procuror D___ Z_____ din cadrul Parchetului de pe lângă C_____ de Apel Târgu M____

Pe rol judecarea apelului declarat de partea responsabilă civilmente ____________________________ REASIGURARE SA, cu sediul în com. Voluntari, _______________________. 10, Global City Business Park, Clădirea O23, etaj 4, județul Ilfov, împotriva sentinței penale nr. 142 din 26 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Reghin, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus de către ____________________________ Reasigurare SA, în data de 29 ianuarie 2015, prin Serviciul registratură, o cerere de retragere a apelului declarat. Mai învederează că s-a depus de către __________________ concluzii scrise.

Instanța pune în discuție cererea de retragere a apelului declarat de către ____________________________ Reasigurare SA.

Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței să ia act de retragerea apelului formulat de către ____________________________ Reasigurare SA.

C_____ DE APEL

Deliberând asupra prezentului apel:

La data de 26.06.2014 Judecătoria Reghin a pronunțat sentința penală nr.142 prin care în temeiul art. 178 alin. 1, 2 Cod penal, cu reținerea art. 374 al. 4 și 375 noul Cod de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul Lighean C_______ C_________, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, conform art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și b Cod penal și în temeiul art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 al. 1 Cod penal.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii și i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

A constatat că ____________________________ – Reasigurare SA, avea calitatea de asigurator, conform Poliței de Asigurare de Răspundere Civilă Auto RCA, valabilă la data comiterii accidentului, având ________/16/H16/DV, nr. xxxxxxxxxx și în baza art. 397 noul Cod de procedură penală , art. 19, art. 25 al. 1 noul Cod de procedură penală coroborate cu art. 1349 Cod civil a admis acțiunea civilă alăturată acțiunii penale, formulată de părțile civile C_____ D______, C_____ V______ S_____ și C_____ C_______ D_____, toți cu domiciliul în ______________________, jud. M____ și a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente – ____________________________ Reasigurare SA, să le plătească părților civile următoarele despăgubiri:

-suma de 22.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 200.000 Euro reprezentând daune morale, în favoarea părții civile C_____ D______;

-suma de 200.000 Euro reprezentând daune morale în favoarea părții civile în favoarea părții civile C_____ V______ S_____;

-suma de 200.000 Euro reprezentând daune morale, în favoarea părții civile C_____ C_______ D_____.

În temeiul art. 398 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 173 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Judecătoria Reghin la adoptarea acestei soluții a reținut că prin rechizitoriul nr. 1384/P/2013 întocmit de P________ de pe lângă Judecătoria Reghin s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul L______ C_______ C_________, pentru săvârșirea infracțiunii de „ucidere din culpă, faptă prevăzută și sancționată de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal.

Prin actul de sesizare s-a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 13.06.2013, în jurul orelor 14,00 în timp ce inculpatul L______ C_______ C_________ conducea, pe DN 154, în direcția Bistrița autotrenul marca Scania, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, la care era atașată semiremorca cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând __________________ Bistrița pe fondul neadaptării vitezei de circulație la o curbă ușoară, la stânga, pe carosabilul cu gropi, autovehiculul a intrat în balans și astfel inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de mers, împrejurare în care a acționat, concomitent, sistemul de frânare, însă a acroșat-o cu partea dreapta pe minora C_____ A________ D_____, în vârstă de 5 ani, care circula pe bicicletă pe marginea carosabilului, în aceiași direcție de mers, după care a ajuns cu autovehiculul în șanț, unde s-a înclinat pe partea dreapta. Inculpatul învinuitul a coborât din cabină și a văzut-o pe minoră, căzută la pământ, bicicleta fiind avariată și având o mână prinsă sub una dintre roțile semiremorcii, pe care a eliberat-o cu ajutorul unei răngi, iar, după aceea a așezat-o pe spate pe zona verde, din apropierea părții carosabile însă la scurt timp a decedat.

Din raportul de autopsie medico-legală, întocmit de IML Tg. M____, a rezultat că moartea minorei C_____ A________ D_____ a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardie-respiratorii acute, apărute în condițiile unui politraumatism, cu aspirat sanguin moderat traheo-bronșic și pulmonar, hemotorax drept, ruptură pulmonară dreaptă, ruptură hepatică și de splină, hemoperitqneu minim, fractură de ramură pubiană stângă. Leziunile traumatice descrise s-au putut produce prin mecanismul de lovire-proiectare în condițiile unui accident rutier, în calitate de pieton și aveau legătură de cauzalitate directă cu decesul victimei.

Din buletinul de analiză toxicologică întocmit de IML Tg.M____ a rezultat că alcoolemia inculpatului a fost negativă (f.57).

Inculpatul a susținut, în cursul urmăririi penale, că a văzut, din sensul opus, apropiindu-se un alt autovehicul, ceea ce l-a determinat să tragă de volan dreapta, înspre marginea carosabilului, însă datorită faptului că a intrat într-o groapă nu a mai reușit să redreseze autovehiculul, pe care îl conducea și a ajuns în șanț, unde a accidentat-o pe minoră (f. 51-53).

Această variantă a fost înlăturată de declarația părții civile C_____ V______ S_____, din care a rezultat că în momentele premergătoare accidentului se deplasa împreună cu fiul C_____ C_______ D_____, în vârstă de 10 ani, pe partea stângă a șoselei, în timp ce fiica minoră C_____ A________ D_____ se deplasa pe bicicletă pe partea dreaptă, împrejurare în care a văzut cum autovehiculul condus de către inculpat a intrat în balans și, apoi, a ajuns în șanț cu roțile din partea dreapta (f.39-41).

Martorul Ț____ A________, care îl însoțea în cabina autovehiculului pe inculpat, a declarat că, din sens opus, nu circula nici un autovehicul și a sesizat când a început să se balanseze, după care inculpatul a pierdut controlul direcției și a ajuns cu partea dreapta în șanț.

Pe baza probelor administrate în cauză, s-a concluzionat că culpa, în producerea accidentului, revenea în exclusivitate inculpatului care, deși transporta marfă în greutate de 8-9 tone, nu a adaptat corespunzător viteza de circulație, pe un carosabil cu gropi, factori care au determinat __________________________________ și pierderea controlului asupra volanului, de către acesta, cu consecințele descrise anterior.

Situația de fapt reținută în actul de sesizare a fost susținută de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului (f. 7-9), schițe (f. 10), planșă fotografică ( f .13-32), raport de autopsie medico-legală (f.33-35), declarații părți civile (f. 37-38, 39-41, 42-43), declarație învinuit (f. 51-53), declarație de martor (f. 71-72).

Dosarul a fost înregistrat la data de 31 ianuarie 2014 pe rolul Judecătoriei Reghin.

Pe parcursul cercetării judecătorești instanța a procedat la audierea inculpatului (f. 195), care a recunoscut săvârșirea faptei, în modalitatea reținută în rechizitoriu, solicitând instanței să facă aplicarea prevederilor art. 374 al. 4 și art. 375 Cod de procedură penală.

În temeiul art. 374 al. 4 și art. 375 Cod de procedură penală nu au fost administrate probe noi.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarele:

În data de 13.06.2013, în jurul orelor 14,00, pe fondul neadaptării vitezei de circulație, la o curbă ușoară, la stânga pe carosabilul cu gropi, inculpatul L______ C_______ C_________, care conducea pe DN 154, în direcția Bistrița, autotrenul marca Scania, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, la care era atașată semiremorca, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând __________________ Bistrița, a pierdut controlul asupra direcției, a acționat concomitent sistemul de frânare, însă a accidentat-o mortal, acroșând-o cu partea dreapta a autovehiculului, pe minora C_____ A________ D_____ în vârstă de 5 ani, care circula pe bicicletă pe marginea carosabilului în aceiași direcție de mers, după care a ajuns cu autovehiculul în șanț, unde s-a înclinat pe partea dreapta.

În urma celor întâmplate inculpatul a coborât din cabină și a văzut-o pe minoră căzută la pământ, bicicleta fiind avariată și având o mână prinsă sub una dintre roțile semiremorcii, pe care a eliberat-o cu ajutorul unei răngi, iar, după aceea, a așezat-o pe spate, pe zona verde, din apropierea părții carosabile, însă la scurt timp a decedat.

Din raportul de autopsie medico-legală întocmit de IML Tg. M____ a reieșit că moartea minorei C_____ A________ D_____ a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, apărute în condițiile unui politraumatism, cu aspirat sanguin moderat traheo-bronșic și pulmonar, hemotorax drept, ruptură pulmonară dreaptă, ruptură hepatică și de splină, hemoperitpneu minim, fractură de ramură pubiană stângă. Leziunile traumatice descrise s-au putut produce prin mecanismul de lovire-proiectare în condițiile unui accident rutier, în calitate de pieton și aveau legătură de cauzalitate directă cu decesul victimei.

Din buletinul de analiză toxicologică întocmit de IML T.gMureș a rezultat că alcoolemia inculpatului a fost negativă (f.57).

În drept, fapta inculpatului L______ C_______ C_________ care, pe fondul neadaptării vitezei de circulație, la o curbă, al autovehiculului pe care îl conducea, și pe un carosabil cu gropi, a pierdut controlul asupra volanului, împrejurare în care a accidentat-o mortal pe minora C_____ A________ D_____, în vârstă de 5 ani, întrunea elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al.1,2 C.p.

În ceea ce privea legea penală mai favorabilă, instanța a constatat că art. 192 al. 1 și 2 din noul Cod penal nu a modificat conținutul constitutiv al infracțiunii de ucidere din culpă, ambele legi prevăzând, pentru infracțiunea anterior menționată, pedepse cu închisoarea, între aceleași limite, însă, privită în ansamblu, ținând cont de criteriile de individualizare a pedepsei, pedepsele complementare, legea penală mai favorabilă inculpatului era vechiul cod penal.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 Cod penal, reținând în acest sens următoarele: gradul de pericol social concret, al faptei deduse judecății, determinat de urmările imediate produse și circumstanțele personale ale inculpatului.

Instanța a ținut cont, cu prioritate, de prevederile art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, de care inculpatul a înțeles să se prevaleze și care instituiau reducerea cu o treime, a limitelor de pedeapsă, prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și, respectiv, reducerea cu o pătrime, a limitelor de pedeapsă, prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii.

Întrucât inculpatul a recunoscut, în întregime, învinuirile care i s-au adus și a solicitat să i se facă aplicarea prevederilor art. 374 al. 4 și 375 Cod procedură penală, instanța i-a aplicat acestuia beneficiile care decurgeau din cauza de atenuare a răspunderii penale menționate mai sus, astfel că pentru fapta de ucidere din culpă, limitele de pedeapsă între care s-a aplicat pedeapsa au fost situate între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni.

În ceea ce privea pedeapsa accesorie, instanța a avut în vedere jurisprudența CEDO, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii și cauza S____ și P_______ contra României, precum și decizia LXXIV din 05.11.2007 a I.C.C.J. Astfel, sistemul sancționator nu trebuia să conducă la compromiterea drepturilor individului, atunci când o sancțiune apărea ca vădit disproporționată față de gravitatea infracțiunii. Instanța a reținut astfel că, în cauza Hirst contra Marii Britanii, C_____ Europenă a apreciat ca orice restricție a drepturilor electorale trebuia să fie justificată și să urmărească un scop legitim, în special prevenția infracțiunilor și apărarea ordinii publice. C_____ a concluzionat ca interzicerea automată a dreptului de a participa la alegerile legislative, aplicabila tuturor deținuților condamnați, la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărea un scop legitim, nu respecta principiul proporționalității, reprezentând în aceste condiții o încălcare a art. 3 Protocol 1, din Convenție. Prin ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, statele și-au asumat și obligația prevăzută de art. 3 Protocol 1, de a organiza, la intervale rezonabile, alegeri libere prin scrutin secret, în condiții care sa asigure libera exprimare a opiniei cu privire la alegerea corpului legislativ, astfel că acestea trebuiau să asigure deținutului condițiile necesare exercitării efective a acestuia, chiar în condițiile unui regim privativ de libertate.

În consecință, față de natura și gradul de pericol social al faptei, instanța a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II a) si b C.pen, apreciind că interzicerea exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe întreaga durată a executării pedepsei închisorii, erau proporționale cu scopul urmărit și raportat la gravitatea infracțiunii.

De asemenea, prin Hotărârea S____ și P_______ contra Romaniei, C_____ Europeană a statuat că, la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 Cod penal, trebuia analizat tipul infracțiunii. Având în vedere că infracțiunea pentru care inculpatul era judecat în prezenta cauză era independentă de autoritatea părintească și de modul în care inculpatul și-ar putea exercita drepturile și îndeplini obligațiile părintești, precum și față de împrejurarea că inculpatul nu s-a folosit de profesia sa, pentru comiterea faptelor, instanța nu a aplicat, ca și pedeapsă accesorie, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c, d, e Cod penal.

Prin urmare, în temeiul art. 71 Codul penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute art. 64 lit. alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal pe întreaga durată a executării pedepsei, începând din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.

Având în vedere întrunirea cumulativă a condițiilor legale, pentru aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, și, anume cuantumul pedepsei aplicate, precum și aprecierea instanței că scopul pedepsei putea fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, instanța, în baza art. 81 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei, pe o durată de cinci ani, ce constituia termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal, urmând ca, în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, să suspende executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.

Instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, a căror nerespectare putea avea ca urmare revocarea suspendării.

În ceea ce privea latura civilă a cauzei, instanța a reținut că părțile vătămate C_____ D______, C_____ V______ S_____ și C_____ C_______ D_____ s-au constituit părți civile în cauză, astfel: C_____ D______, tatăl victimei C_____ A________ D_____ cu suma de 30.000 lei reprezentând daune materiale – cheltuieli de înmormântare, parastase, monument funerar etc. și 200.000 Euro reprezentând daune morale; C_____ V______ S_____, mama victimei, s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 Euro reprezentând daune morale și C_____ C_______ D_____, fratele victimei s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 Euro, reprezentând daune morale.

Inculpatul a achitat părților vătămate suma de 8.000 lei cu titlul de daune materiale, astfel că, așa cum a precizat si partea civilă C_____ D______, cuantumul daunelor materiale pe care le solicita era de 22.000 lei.

În ceea ce privea daunele materiale, instanța a constatat că partea civilă a făcut dovada acestora, depunând la dosarul cauzei înscrisuri (f 155-179) din care a rezultat cuantumul acestora, astfel că instanța a admis cererea părții civile C_____ D______ cu privire la aceste despăgubiri.

Cu privire la despăgubirile morale solicitate, potrivit dispozițiilor art. 19 noul Cod de procedură penală cu referire la art. 1349 și urm Cod civil, despăgubirea părții civile trebuia să constituie o justă și integrală reparație a daunelor morale suferite în urma infracțiunii. Daunele morale reprezentau prejudicii care, strict vorbind, nu puteau fi evaluate, din punct de vedere economic, pecuniar, astfel încât despăgubirile acordate pentru repararea lor dobândeau semnificația unei compensații, a unei satisfacții acordate victimei, cuantumul acestei compensații fiind determinat, între altele, prin raportare la gravitatea faptei cauzatoare de prejudiciu.

Instanța a constatat că solicitarea de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul de natură morală era întemeiată, deoarece părților civile le-au fost cauzate puternice suferințe psihice, prin decesul fiicei, respectiv surorii.

Era adevărat că acordarea acestor despăgubiri trebuia să se facă de așa manieră încât să nu conducă la o îmbogățire fără justă cauză, a persoanei vătămate, dar, în același timp, era necesar ca suma acordată cu titlu de reparație să se circumscrie, cât mai fidel, cuantumului prejudiciului. La aprecierea cuantumului daunelor morale au fost avute în vedere relațiile afective care au existat în familie, legăturile deosebite care erau între părinți și fiică, respectiv între cei doi frați, vârsta victimei.

Decesul neașteptat al victimei a fost de natură să creeze o suferință deosebită și să producă o tulburare profundă, în viața părților civile, ceea ce justifica acordarea daunelor morale. Astfel, față de întregul material probatoriu administrat în cauză și de criteriile de stabilire a acestora arătate mai sus, instanța a acordat părții civile C_____ D______ suma de 200.000 Euro cu titlul de daune morale, părții civile C_____ V______ S_____, mama victimei suma de 200.000 Euro reprezentând daune morale și părții civile C_____ C_______ D_____, fratele victimei suma de 200.000 Euro reprezentând daune morale.

Față de aceste considerente, în baza art. 397 noul Cod de procedură penală, art. 19, art.25 al. 1 noul Cod de procedură penală coroborate cu art. 1349 Cod civil a admis acțiunea civilă alăturată acțiunii penale, formulată de părțile civile C_____ D______, C_____ V______ S_____ și C_____ C_______ D_____ și a obligat inculpatul, în solidar, cu partea responsabilă civilmente – ____________________________ Reasigurare SA, să le plătească părților civile următoarele despăgubiri:

-suma de 22.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 200.000 Euro reprezentând daune morale în favoarea părții civile C_____ D______;

-suma de 200.000 Euro reprezentând daune morale în favoarea părții civile în favoarea părții civile C_____ V______ S_____;

-suma de 200.000 Euro reprezentând daune morale în favoarea părții civile C_____ C_______ D_____.

S-a constatat că ____________________________ – Reasigurare SA avea calitatea de asigurator, conform Poliței de Asigurare de Răspundere Civilă Auto RCA valabilă la data comiterii accidentului, având ________/16/H16/DV, nr. xxxxxxxxxx (f. 142).

În temeiul art. 398 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 173 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Această hotărâre judecătorească, în termen legal , a fost apelată de către partea responsabilă civilmente ____________________________ REASIGURARE SA, care a solicitat ca, în urma admiterii căii de atac astfel exercitateși a reformării parțiale a sentinței penale vizate, să fie redus cuantumul daunelor materiale și morale acordate, în cuază, celor trei părți civile S-a invederat că:

Referitor la daunele morale acordate părților civile C_____ C_______ D_____, C_____ V______ S_____ și C_____ D______, se consideră neîntemeiată hotărârea instanței de fond, aceasta acordând suma 600.000 EURO (câte 200.000 EURO pentru fiecare), sumă ce era exagerată, absurdă și total nejustificată.

Instanța de fond a acordat, integral, sumele solicitate de părțile civile, fără să cerceteze temeinicia acestora și fără să procedeze la o apreciere a prejudiciului real suferit de părți.

Instanța de fond nu a analizat temeinic cererile părților civile. Acest lucru este relevat și de neobișnuita rapiditate în soluționarea dosarului. Primul termen de judecată pentru administrarea probelor a fost stabilit pentru data de 05.06.2014. Cauza a fost amânată pentru data de 12.06.2014, ca urmare a cererii de amânare, formulată de această parte apelantă. La termenul din 12.06.2014 instanța a rămas în pronunțare, urmând ca la data de 26.06.2014 să pronunțe hotărârea atacată, fiind evident că nu s-au administrat probe pentru dovedirea prejudiciului și a cuantumului daunelor. Cererile privind constituirea de parte civilă, formulată de persoanele vătămate, prin avocat, nu erau în măsură să dovedească prejudiciul fiind mai degrabă declarații sumare a sumelor solicitate.

Cu toate că legislația din R______ nu a stabilit un set de criterii pentru stabilirea daunelor morale, orice pretenție trebuia dovedită, chiar dacă era de natură nepatrimonială, iar părțile civile C_____ C_______ D_____, C_____ V______ S1MONA și C_____ D______ nu au dovedit, în niciun fel, existența unui prejudiciu care să justifice acordarea sumelor solicitate.

În opinia apelantei, pretențiile părților civile erau excesive si exagerate si reprezenta o manifestare abuzivă a drepturilor procesuale.

Prin acordarea întocmai a sumelor solicitate, instanța de fond a dat dovadă de o desconsiderare profundă față de rolul și scopul despăgubirilor nepatrimoniale. În situația de față, daunele morale urmăreau să asigure părților civile o alinare, în condiții de viață mai confortabile. în același timp, sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuiau să reprezinte o îmbogățire fără justă cauză, ele trebuind să aibă caracter compensatoriu, pentru o suferință certă și să fie acordate proporțional cu prejudiciul resimțit.

În ceea ce privea stabilirea cuantumului daunelor morale era unanim acceptat, în doctrină și jurisprudență, că reprezentau atributul instanței de judecată. Cu toate acestea, instanța trebuia să cerceteze în ce măsură părțile civile au resimțit acel prejudiciu și în ce măsură le-a afectat. Practica instanțelor era ca prejudiciul moral să fie dovedit, cu ajutorul martorilor sau prin interogatoriu, luat chiar părților civile. Simpla legătură de rudenie cu victima nu garanta automat acordarea despăgubirilor morale. Acest punct de vedere a fost evidențiat în Rezoluția nr. 7/1975 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, conform căreia legătura de rudenie nu ar trebui să îndreptățească rudele sau alte persoane apropiate la despăgubiri morale, în lipsa unei relații strânse de afecțiune cu victima, la momentul evenimentului.

Cuantificarea prejudiciului nepatrimonial, cauzat prin săvârșirea unei infracțiuni, presupunea o apreciere în raport cu o ________ criterii, precum consecințele negative suferite de părțile civile în plan psihic, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele accidentului, măsura în care părților civile le-a fost afectată situația familială, profesională și socială.

Nu se nega faptul că părțile civile au suferit un anumit prejudiciu, de natură nepatrimonială, dar acesta putea fi acoperit prin acordarea unei sume mult mai mici, conform practicii constante a instanțelor din R______.

Scopul acordării daunelor morale era acela de a oferi o compensare pentru modificările intervenite în plan familial, social și profesional ca urmare a decesului unei persoane apropiate. Pentru aprecierea corectă a cuantumului daunelor morale, instanța trebuia să cerceteze în ce măsură au existat astfel de modificări și în ce măsură le-au resimțit și conștientizat părțile civile.

Sub acest aspect, s-a susținut că instanța de fond a greșit prin acordarea despăgubirilor minorului C_____ C_______, în vârstă de 10 ani, frate al defunctei. La vârsta pe care o avea C_____ C_______ la momentul evenimentului, nu se putea vorbi despre o percepție clară, asupra evenimentelor care au dus la decesul surorii sale. Șocul și trauma pe baza cărora se aprecia oportunitatea acordării daunelor morale erau aproape inexistente în cazul unui copil 10 ani. La o vârstă atât de fragedă capacitatea cognitivă și afectivă a unei persoane abia se dezvolta, iar partea civilă nu resimțea pierderea unei persoane. Nu era posibil să se discute de o traumă psihică sau de o modificare a modului de viață în cazul unui copil de 10 ani. Nu putea exista un prejudiciu moral, deoarece la această vârstă un copil trecea foarte ușor peste orice eveniment.

Mai mult de atât, nu se putea pune semnul egalității între prejudiciul resimțit de un copil de 10 ani și cel perceput de persoane mature, în speță, părinții victimei. Instanța de fond a apreciat, în mod greșit, acest aspect, acordând sume egale celor 3 părți civile, fără să evidențieze și diferențieze în vreun fel modul diferit de percepție, asupra evenimentului. Din nou, era ușor de observat că instanța a ignorat pur și simplu latura civilă a cauzei.

În ultimul rând, situația trebuia apreciată și din punctul de vedere al utilității sumelor acordate. Având în vedere că fratele defunctei avea vârsta de 10 ani, era evident că, în fapt, părinții acestuia vor profita și de sumele acordate acestuia.

S-a arătat că Judecătoria Reghin a acordat câte 200.000 euro, pentru C_____ V______ S_____ și C_____ D______, fără să aibă în vedere și ceea ce era rezonabil și obișnuit pentru persoanele respective. D___ pentru tai număr extrem mic de persoane 200.000 euro nu reprezintă o adevărată avere. Cu atât mai mult pentru părțile civile care nu aveau un serviciu, fiind păstori la oi. Aceștia aveau o situație materială modestă, iar sumele acordate de instanța de fond creau, în mod evident, premisele unei îmbogățiri rară justă cauză. Instanța de fond a creat un dezechilibru grav, între situația financiară anterioară și situația ulterioară accidentului. S-a creat o situație financiară incomparabil mai bună, decât cea inițială, iar acest aspect era contrar scopului acordării daunelor morale.

Instituția asigurării de răspundere civilă auto a fost creată pentru ca asigurătorul Să acorde despăgubiri unor terți, nu pentru a reprezenta o sursă de îmbogățire. Sumele acordate cu titlu de daune morale trebuia să aibă un caracter reparator, dar, în același timp, nu trebuiau să reprezinte o sancțiune, o amendă excesivă pentru persoana răspunzătoare.

Din păcate, lucrările de specialitate au relevat faptul că exista tendința instanțelor de a acorda despăgubiri, mult mai mari pentru infracțiuni săvârșite din culpă decât pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Astfel, s-a putut constata că, în cazul infracțiunilor de ucidere din culpă, pe latură civilă, alături de inculpat, au fost chemate să răspundă și alte entități (comitenți, asigurători etc), cu o mai bună solvabilitate. O astfel de stare de fapt, ar putea fi în măsură să crească nivelul așteptărilor părților civile/vătămate, acestea fiind poate tentate, de multe ori, să formuleze pretenții de despăgubire, pentru sume mai mari decât ar fi solicitat în cazul în care inculpatul/vinovatul ar fi stat singur în latura civilă a procesului, fără a mai beneficia de garanția unei alte entități de drept civil. Desigur, această conduită era dăunătoare pentru întreg sistemul de asigurări de răspundere civilă auto, aceste sume exorbitante acordate de instanțe urmând să aibă drept consecință creșterea tarifelor practicate de asigurătorii RCA.

Coroborând această practică a instanțelor, cu tendința avocaților părților civile, de a-și îndruma clienții să solicite sume din ce în ce mai mari, instanțele se confruntau cu solicitări din ce în ce mai absurde. De cele mai multe ori, părțile civile solicită sume foarte mari în speranța că, în final, instanțele vor acorda totuși, măcar o parte, din acele sume. În opinia apelantei, conduita părților civile reprezenta un veritabil abuz.

Părțile civile doreau să speculeze evidenta solvabilitate a asigurătorului și pentru acest motiv instanțele din R______ se confruntă cu astfel de cereri absurde. În mod clar, suma de 600.000 euro era exorbitantă și total nejustificată.

Apelanta și-a exprimat regretul si compasiunea pentru părțile civile, în mod evident, nu contesta durerea suferită, dar considera că sumele acordate de prima instanță excedeau, cu mult, cuantumul unor despăgubiri suficiente șt juste. Prejudiciul suferit putea fi acoperit și prin acordarea unor sume mai mici.

Așa cum s-a arătat, legislația din R______ nu conținea criterii clare pentru determinarea cuantumului daunelor morale. Singura indicație, oferită de legiuitor, cu privire la determinarea daunelor morale se afla la art. 49 din Ordinul CSA nr. 14/2011, în vigoare la data evenimentului prezentei cauze:

La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele: 1. în caz de deces:

d) daunele morale: în conformitate cu legislația si jurisprudența din R______.

Așadar, în stabilirea cuantumului despăgubirilor nepatrimoniale, instanțele de judecată trebuie să aibă drept reper practica instanțelor din R______.

Pentru a veni în ajutorul instanțelor s-a redactat Ghidul de Soluționare a Daunelor Morale publicat pe site-ul Fondului de Protecție a Victimelor Străzii. Acest instrument a luat naștere folosindu-se doar informații publice, aflate pe portalul Jurindex - Indexul jurisprudenței naționale, disponibil pe pagina web: http://mm.jurisprudenta.org/. Peste 2300 de decizii ale Curților de Apel din R______ au fost utilizate pentru crearea acestui ghid, ori că aceste elemente fac ca ghidul să fie un instrument demn de a fi folosit și de a fi aplicat.

Din studiul hotărârilor ce au stat la baza ghidului, rezulta că în cauze similare, media despăgubirilor pentru părinții persoanei decedate a fost de 75.097 lei.

S-a făcut referire la practica Curții de Apel Cluj, cuprinsă de altfel în Ghidul pentru soluționarea daunelor morale.

în dosarul cu nr. xxxxx/211/2012, având ca obiect ucidere din culpă (inculpatul a ucis un pieton-persoană tânără, sub 25 de ani), culpă exclusivă a inculpatului, C_____ de Apel Cluj a acordat cu titlu de daune morale părinților câte 25,000 euro, iar fraților victimei câte 5,000 curo.

În dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXXXX, Tribunalul Comercial Cluj, în soluționarea pretențiilor părinților privind daune morale, urmare a unui eveniment rutier, în care a decedat vinovatul, a acordat părinților celeilalte victime (persoană tânără, sub 25 de ani) suma de 25.000 euro.

Un alt aspect ce trebuia avut în vedere era reprezentat de conduita mamei defunctei, partea civilă C_____ V______ S_____, la momentul accidentului. Aceasta și fratele victimei C_____ C_______ D_____ (10 ani) se aflau pe partea stângă a drumului, pe când victima se afla pe partea dreaptă. Victima se deplasa pe bicicletă, la limita dintre drumul județean și acostament. Mama defunctei și-a asumat un risc, permițându-i defunctei să se deplaseze cu bicicleta, pe o porțiune de drum, pe care se deplasau frecvent vehicule. Dacă victima se deplasa alături mama și de fratele acesteia, accidentul nu ar fi avut loc. Considera că partea civilă C_____ V______ S_____ deținea o responsabilitate, în ceea ce privea consecințele accidentului, cu o conduită mai prudentă, accidentului ar fi putut fi evitat. Și acest aspect trebuia avut în vedere la cuantificarea daunelor morale și trebuia să conducă la diminuarea considerabilă a despăgubirilor acordate.

În ceea ce privește daunele materiale acordate de instanța de fond, s-a solicitat respectuos diminuarea acestora până ia o valoare dovedită cu documente justificative, conform dispozițiilor 49, alin. 1, pct. 2 din Ordinul CSA nr. 14/2011. Aceste dispoziții legale prevăd, expres și limitativ, cheltuielile care puteau fi acordate părților civile. În măsura în care părțile civile nu au făcut dovada daunelor materiale, se impunea respingerea acestora.

Această instanță de control judiciar, după epuizarea primului termen de judecare stabilit în cauză, a luat act de solicitarea parții responsabile civilmente de a se acorda un nou termen de judecată în cauză, pentru soluționarea laturii civile, cu cele trei părți civile intimate, pe cale amiabilă.

La termenul de judecată, fixat la data de 02.02.a.c., partea responsabilă civilmente, prin înscrisul depus la doar și aflat la fila 81 din dosar, a invederat, în mod expres, faptul că își retrage apelul inițial promovat.

Dată fiind această manifestare expresă de voință, expusă de apelantă, prin reprezentanții săi legali, în cauză se va da eficiența necesară preved.art.415 Cod procedură penală. Pe cale de consecință va lua act de retragerea apelului promovat de către partea responsabilă civilmente ____________________________ REASIGURARE SA împotriva sentinței penale nr. 142 din 26 iunie 2014 a Judecătoriei Reghin.

Dată fiind evidenta culpă procesuală exclusivă a apelantei, devin incidente disp.art.275 alin.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Ia act de retragerea apelului promovat de către partea responsabilă civilmente ____________________________ REASIGURARE SA (cu sediul în ___________________________________ Nord, nr. 10, Global City Business Park, Clădirea 023, _________________,) împotriva sentinței penale nr. 142 din 26 iunie 2014 a Judecătoriei Reghin.

Obligă apelanta să achite statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 400 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2 februarie 2015.

PreședinteJudecător

I_____ C_________ B____ M______ R_____ C____

Grefier

K____ P__

Red.MRC/05.02.2015

Thnred./CC/3 exp./09.02.2015

Jd.fd. I.D.D______