Ucidere din culpă (art.192 NCP) - Decizia 1131/2015 din 27 noiembrie 2015 dată de Curtea de Apel CONSTANŢA

Date speţă

Instanţă:
Curtea de Apel CONSTANŢA

Materie juridică:
Penal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Ucidere din culpă (art.192 NCP)

Număr hotarâre:
1131/2015 din 27 noiembrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C________

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 1131/P

Ședința publică de la 27 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ D_______

Judecător C______ J____

Cu participare: Grefier de ședință A_______ B____

Ministerul Public – P________ de pe lângă Curtea de Apel C________ a fost reprezentat de procuror J______ V______ P___

S-a luat în examinare apelul penal declarat de P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA CONSTANTA, privind pe intimatul inculpat Șinicu A______, trimis in judecată in stare de libertate, pentru infracțiunea de ucidere din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192, al. 1 și 2, din C. pen., împotriva sentinței penale nr.155 din data de 13.02.2015 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 12 noiembrie 2015 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 19 noiembrie 2015 și a amânat-o pentru data de 23 noiembrie 2015 și respectiv27 noiembrie 2015, când a pronunțat următoarea decizie;

C U R T EA

Asupra apelului penal de față.

Prin sentința penală nr.155/13.02.2015 a Judecătoriei C________ s-a hotărât:

„Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat prin avocat în sensul schimbării încadrării juridice a faptei din infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.192 alin.1 și 2 C.pen. 2009 cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 în infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1 și 2 C.pen. 1969 cu aplicarea art.5 C.pen. 2009.

În baza art.396 alin.5 C.proc.pen. raportat la art.16 alin.1 lit.d C.proc.pen. cu referire la art.31 C.pen. 2009 achită pe inculpatul ȘINICU A______ (fiul lui G_______ și E____, născut la data de 12.11.1941 în __________________________. Tulcea, domiciliat în ____________________________, ___________________, jud. C________, cetățean român, căsătorit, stagiu militar satisfăcut, studii 8 clase, fără antecedente penale, CNP:xxxxxxxxxxxxx) pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.192 alin.1 și 2 C.pen.

În baza art.397 alin.1 raportat la art.25 alin.1 C.proc.pen. cu reținerea art.1351 alin.1 și 3 C.civ. respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de părțile civile P________ G_______, domiciliată în __________________________, _________________________, jud. C________ și S_______ C_____ JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C________, cu sediul în mun. C________, _________________, jud. C________ în contradictoriu cu inculpatul și partea responsabilă civilmente ____________________, cu sediul în mun. C________, ______________________, nr.152 bis E.

Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de inculpat prin avocat, în cadrul procesului penal, de obligare a părții responsabile civilmente la plata către inculpat a sumei de 6.000 de lei achitată de acesta din urmă părții civile cu titlu de daune materiale.

În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia și constată că onorariul parțial al avocatului din oficiu în cuantum de 100 de lei a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției prin încheierea din 08.01.2015.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută”.

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate anterior, prima instanță a reținut următoarele :

„Prin rechizitoriul nr.xxxxx/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C________, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 01.08.2014 sub nr.XXXXXXXXXXXXXX a fost trimis în judecată inculpatul ȘINICU A______ pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prev. de art.192 alin.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art.5 C.pen. reținându-se în esență că la data de 02.09.2012, în jurul orei 05:10, a condus autoutilitara marca Dacia 1305 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DJ 226 A, dinspre DN 22 către satul Nuntași și a surprins și a accidentat pe numitul B___ V_____, care se deplasa pe partea stânga a străzii, dinspre satul Nuntași către DN 22, într-un scaun pentru deplasarea persoanelor cu handicap. În urma accidentării sale, victima B___ V_____ a suferit vătămări corporale ce au necesitat internarea sa în S_______ Județean C________, unde a decedat la data de 11.09.2012, astfel cum rezultă din raportul medico-legal de necropsie nr.573/A3/2012 din 01.03.2012 emis de S.J.M.L. C________.

Conform expertizei tehnice auto întocmită în cauză a rezultat că viteza de deplasare a autoutilitarei condusă de inculpat era de 35,69 km/h, că impactul s-a produs pe sensul de deplasare a autoutilitarei dar și a victimei, la distanța de 1,6 m de acostamentul din dreapta, iar starea de pericol a apărut în momentul în care victima, aflată în scaunul de construcție specială, circula pe timp de noapte, fără să aibă aplicate accesorii fluorescente-reflectorizante sau vreo sursă de lumină vizibilă din ambele sensuri, fiind asimilat pietonului conform art.166 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 republicată și conform art.72 alin.5 din OUG nr.195/2002 republicată. Totodată, alcoolemia victimei a favorizat producerea accidentului.

S-a stabilit în schimb că și inculpatul a încălcat prevederile art.118 lit.c din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, deoarece nu a păstrat în momentul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit, situație care s-a datorat faptului că a observat victima cu întârziere și nu a putut aprecia corect gabaritul scaunului de construcție specială.

Pentru dovedirea situației de fapt, au fost menționate următoarele mijloace de probă: procesul – verbal de cercetare la fața locului, schița locului accidentului și planșă fotografică (f. 12-21 d.u.p.); raportul medico-legal de necropsie nr.573/A3/01.03.2013 (f. 30, 31 d.u.p.); raport de expertiză tehnică judiciară auto (f. 73, 81 d.u.p.); declarațiile părții civile (f. 35-37 d.u.p.) ; declarațiile de martori – H______ G_____ și T______ V_____ (f. 61, 61 d.u.p.); declarațiile inculpatului (f. 89-97 d.u.p.).

Desfășurarea procedurii în camera preliminară și cercetarea judecătorească:

Prin încheierea din camera de consiliu din 19.09.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpat sau de către avocatul din oficiu și nici nu s-a considerat necesar ca din oficiu să se invoce vreo excepție, motiv pentru care, în temeiul art.346 alin.2 C.proc.pen. a constatat competența și legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr.xxxxx/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C________, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei.

În ședința publică din 13.11.2014 partea civilă Poțeleanu G_______, sora defunctului, și-a precizat pretențiile civile, solicitând obligarea inculpatului la plata cu titlu de daune morale a sumei de 200.000 de lei, constituirea de parte civilă fiind făcută încă din cursul urmăririi penale inclusiv împotriva asigurătorului – parte responsabilă civilmente.

La termenul din 11.12.2014, fiindu-i aduse la cunoștință dispozițiile art.374 alin.4, art.375 și art.396 alin.10 C.proc.pen., inculpatul a arătat că recunoaște fapta în modalitatea descrisă în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, fiind audiat sub acest aspect (f. 43, 44), cererea fiind admisă de instanță pentru argumentele arătate în încheierea de la acea dată.

De asemenea, instanța a încuviințat și proba cu înscrisurile depuse de partea responsabilă civilmente ____________________ (f. 37 – ofertă de despăgubire), declarația autentificată sub nr.588/13.11.2014 de S.P.N. D______ Fanula și Asociații prin care partea civilă a arătat că a primit 6.000 de lei reprezentând daune materiale de la inculpat (f. 38), decizia medicală asupra capacității de muncă nr.1818/07.08.2012 pentru B___ V_____ (f. 39), decizia medicală asupra capacității de muncă nr.2011/03.08.2011 pentru B___ V_____ (f. 40) și contractul nr.283/29.04.2011 înregistrat pe numele părții civile (f. 41, 42). La același termen a fost pusă în discuție schimbarea de încadrare juridică – din ucidere din culpă prev. de art.192 alin.1 și 2 C.pen. 2009 în ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1 și 2 C.pen. 1969 cu aplicarea art.5 C.pen. 2009, urmând ca instanța să se pronunțe odată cu fondul.

La termenul din 05.02.2015 a fost audiată pe latură civilă martora P________ E____, declarația acesteia fiind atașată la dosar (f. 66). Totodată, la solicitarea instanței, a fost transmisă fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 22 verso).

Situația de fapt reținută de instanță:

La data de 02.09.2012, în jurul orei 05:10, lucrătorii de poliție din cadrul Serviciului Rutier C________, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au fost sesizați prin intermediul serviciului de dispecerat despre producerea unui accidente de circulație soldat cu victime pe DJ 226A, între intersecția cu DN 22 și satul Nuntași din județul C________, motiv pentru care s-au deplasat la fața locului.

Din cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fața locului, întocmit la data de 02.09.2012, orele 06:00 (f. 12-13 d.u.p.), rezultă că în accident a fost implicată, pe de o parte, autoutilitara marca Dacia 1305 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX condusă de inculpatul Șinicu A______, iar pe de altă parte, victima B___ V_____ care se deplasa pe partea carosabilă într-un scaun pentru deplasarea persoanelor cu handicap.

Conform procesului-verbal de la fila 22, la autoturismul condus de inculpat au fost identificate următoarele avarii: bară (flaps dreapta) față, far și lampă semnalizare dreapta, mască motor, aripă față dreapta; avariile pot fi vizualizate de altfel și în foto nr.7 – f. 19.

Sacaunul cu roți pentru deplasarea persoanelor cu handicap, văzut din față, avea cadrul și șezutul deterioarate în partea dreaptă (foto 11), observându-se urme de vopsea roșie pe fragmentele de plastic de culoare neagră (resturi de bară – foto 6), dar și pe porțiunea din bară ce a rămas atașată de vehiculul condus de inculpat (foto 9).

În cauză a fost audiat inculpatul care a arătat că la data de 02.09.2012, în jurul orei 05:00, a plecat de la domiciliul său din satul Tariverde cu autoutilitara marca Dacia 1305 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX către satul Nuntași din jud. C________. La acea oră era întuneric, iar vizibilitatea era specifică nopții, fără iluminat public în zonă (respectiv DJ 226A pe care inculpatul se deplasa), fiind asigurată numai de lumina farurilor autovehiculului – proces-verbal de cercetare la fața locului. Inculpatul a ajuns pe DJ 226A după ce anterior a circulat pe DN 22 și, la circa 300 m după intersecția dintre DJ 226A și DN22, a observat în scurt, pe partea dreaptă, o persoană care se deplasa pe marginea drumului într-un cărucior pentru persoane cu handicap. Conform declartației inculpatului, în premomentul accidentului avea o viteză de aproximativ 40 km/h (aspect care se coroborează cu expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză) și circula cu faza lungă deoarece din față nu veneau alte autovehicule.

Referitor la direcția de deplasare a victimei B___ V_____ care se afla în scaunul special și locul producerii impactului, mențiunea procurorului din secțiune „în drept” din rechizuitoriu este în dezacord cu probele administrate în cursul urmăririi penale. Astfel, impactul s-a produs pe sensul de mers al inculpatului după cum se poate observa și din schița accidentului (f. 14), fiind evident că victima se deplasa pe partea dreaptă a străzii, iar nu pe partea stângă cum a reținut procurorul. Referitor la direcția de deplasare, partea civilă a arătat că fratele său de deplasa pe relația Tariverde (dinspre DN22) – Nuntași, așadar în același sens cu autoturismul condus de inculpat. Același lucru este susținut și de inculpat în declarația sa, acesta precizând expres că victima se deplasa spre Nuntați însă, în momentul anterior producerii impactului, B___ V_____ era cu fața către inculpat, cel mai probabil pentru a încerca să se ferească din calea autovehicului în situația în care nu ar fi observat. De altfel, în secțiunea „în fapt” procurorul reține aceeași situație de fapt.

După cum s-a arătat DJ 226A nu avea sistem de iluminat public, iar căruciorul victimei B___ V_____ nu era prevăzut cu niciun fel de mijloc de semnalizare pe timp de noapte, victima fiind în plus îmbrăcată în haine de culoare închisă, toate acesta impiedicând observarea acesteia de la o distanță de siguranță de către ceilalți participanți la trafic, astfel că inculpatul a observat căruciorul respectiv pe carosabil mult prea târziu pentru a mai putea evita impactul. În aceste condiții inculpatul a acroșat cu partea dreaptă a barei față de la autovehiculul său scaunul rulant, scaun care din cauza forței loviturii primite în timpul coliziunii s-a rostogolit în șanț împreună cu defunctul.

B___ V_____ a suferit leziuni corporale grave în urma accidentării sale și a fost transportat ulterior la S_______ C_____ Județean de Urgență C________ unde a fost internat. În urma testării cu aparatul alcooltest s-a constatat că inculpatul Șinicu A______ nu se afla sub influența băuturilor alcoolice. În schimb, s-a stabilit că B___ V_____ avea o alcoolemie de 1,50 g/l alcool pur în sânge, conform B.A.T.A. nr.1130/A12/07.09.2012 eliberat de S.J.M.L. C________ (f. 27 d.u.p.).

Ulterior, după internare, victima B___ V_____ a decedat în spital la data de 11.09.2012. Din cele consemnate în raportul medico-legal de necropsie nr.573/A3/2012 din data de 01.03.2013, eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală C________, rezultă că decesul numitului B___ V_____ s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale grave ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral grav (operat) complicat în evoluție cu bronhopneumonie bilaterală, leziunile de violență putând fi produse prin lovire cu și de corpuri dure, cele cranio-cerebrale având legătură de cauzalitate directă cu decesul.

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică auto judiciară care a stabilit că în premomentul producerii impactului viteza de deplasare a autoutilitarei a fost de 35,69 km/h. Impactul dintre autoutilitară și scaunul rulant în care se afla defunctul s-a produs pe sensul de deplasare al autoutilitarei, dar și al victimei, la distanța de 1,6 metri de acostamentul din dreapta (aspect relevat și de procesul-verebal de cercetare la fața locului). Starea de pericol, susține expertul, a apărut în momentul în care victima, aflată în scaunul de construcție specială, circula pe timp de noapte, fără să aibă aplicații accesorii fluorescente-reflectorizante sau vreo sursă de lumină vizibilă din ambele sensuri.

Din analiza posibilităților de evitare ale accidentului a rezultat faptul că acesta ar fi putut fi evitat de către B___ V_____ dacă la deplasarea pe timp de noapte, pe partea carosabilă, ar fi avut aplicate accesorii fluorescente-reflectorizante sau vreo sursă de lumină vizibilă din ambele sensuri. Acesta este asimilat pietonului și a încălcat astfel prev. art.166 din Regulamentul de aplicare al OUG nr.195/2002 republicată astfel cum prevede art.72 alin.5 din OUG nr.195/2002 republicată: „sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcție specială”. De asemenea, s-a stabilit că alcoolemia victimei a favorizat producerea accidentului.

S-a stabilit în schimb că și inculpatul Șinicu A______ a încălcat prev. art.118 lit.c din Regulamentul de aplicare al OUG nr.195/2002 republicată deoarece nu a păstrat în momentul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit, situație care s-a datorat faptului că a observat victima pe partea carosabilă cu întârziere și nu a putut aprecia corect gabaritul scaunului rulant de construcție specială.

Instanța va înlătura în parte concluziile expertizei. Astfel, conform art.72 alin.5, sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcție specială, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum și cele care se deplasează pe patine sau dispozitive cu role. Raționamentul expertului trebuia dus până la capăt, instanța constatând că victima a încălcat următoarele reguli prevăzute atât de ordonanță cât și de regulament:

- conform art.72 alin.1 din OUG nr.195/2002 pietonii sunt obligați să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcția lor de mers. Când și acostamentul lipsește, pietonii sunt obligați să circule cât mai aproape de marginea din partea stângă a părții carosabile, în direcția lor de mers. Or, din probatoriul administrat rezultă că victima, deși se deplasa către satul Nuntași, circula pe partea dreaptă a drumului, în această direcție, deși avea obligația să circule pe partea stângă a drumului. De asemenea, deși exista o porțiune de acostament în sensul 6 pct.2 din OUG nr.195/2002, impactul s-a produs la 1,6 m de această porțiune (aspect oricum nerelevant din moment ce, oricum, victima ar fi trebuit să circule pe partea opusă);

- pe timp de noapte, pietonul sau persoana asimilată acestuia care circulă pe partea carosabilă a drumului, care nu este prevăzut cu trotuar sau acostamente, trebuie să aibă aplicate pe îmbrăcăminte accesorii fluorescent-reflectorizante sau să poarte o sursă de lumină, vizibilă din ambele sensuri – art.166 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 aprobat prin HG nr.1391/2006. Din probele administrate rezultă că victima nu avea aplicate pe îmbrăcăminte accesorii fluorescent-reflectorizante și nici scaunul respectiv nu era dotat în acest sens;

- de asemenea, victima avea o alcoolemie aproape de dublul limitei legale pentru conducătorul auto – 1,50 g/l alcool pur în sânge, ceea ce, în mod evident, a favorizat producerea accidentului.

Expertul reține însă în sarcina inculpatului încălcarea prevederilor art.118 lit.c din Regulement, din subsecțiune 3 privind depășirea - conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat: c) să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit. Cu toate acestea, expertul uită concluzia sa inițială, respectiv că sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcție specială. Or, în aceste condiții, art.118 lit.c din Regulament este inaplicabil, nefiind vorba de depășirea unui vehicul în speță.

În aceste condiții, inculpatul nu a încălcat nicio regulă de circulație pe sectorul de drum respectiv, fiind incidente dispozițiile art.72 alin.4 din OUG nr.195/2002 conform cărora pietonii surprinși și accidentați ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roșie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligații stabilite de normele rutiere poartă întreaga răspundere a accidentării lor, în condițiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulația prin acel sector.

Așadar, apariția victimei pe acel sector de drum în condițiile arătate, nu putea fi prevăzută de către inculpat, astfel că fapta săvârșită de către acesta nu îi este imputabilă.

Argumentele care stau la baza soluției de achitare; aspecte privind schimbarea încadrării juridice:

După cum se va arăta în continuare, opțiunea instanței este în sensul achitării inculpatului pentru infracțiunea de ucidere din culpă ca urmare a incidenței cazului fortuie (art.31 C.pen. 2009; art.47 C.pen. 1969). Or, pe de-o parte, ambele coduri cuprins aceeași reglementare, identică de altfel, iar pe de altă parte condițiile ce trebuie analizate de instanță sunt același, astfel că nu se poate vorbi de o „lege penală mai favorabilă” din această perspectivă.

Este adevărat că, schimbarea de încadrare a avut o altă logică la momentul punerii în discuție, dar, cel puțin din perspectiva activității legii, aceasta nu se mai justifică. Așadar, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat prin avocat în sensul schimbării încadrării juridice a faptei din infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.192 alin.1 și 2 C.pen. 2009 cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 în infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1 și 2 C.pen. 1969 cu aplicarea art.5 C.pen. 2009.

Cazul fortuit este o cauză de neimputabilitate care înlătură caracterul penal al faptei ca urmare a intervenției unei împrejurări exterioare, a cărei intervenție se adaugă peste acțiunea sau inacțiunea licită ori ilicită a unei persoane și care conduce astfel la producerea unui rezultat ce nu putea fi prevăzut.

Astfel, în speță, apariția pe carosabil a victimei în condițiile descrise mai sus îndeplinește condiția cerută de textul legal (art.31 C.pen. 2009), în sensul că această împrejurare era imprevizibilă atât pentru inculpat, cât și pentru orice altă persoană care s-ar fi aflat în aceeași situație.

De asemenea, după cum s-a arătat în cadrul secțiunii anterioare, în sarcina inculpatului nu se poate reține încălcarea niciunei reguli de circulație, astfel că întreaga responsabilitate o poartă pietonul. Victima a adoptat în mod evident o atitudinea imprudentă în trafic, nu și-a luat nicio măsură de siguranță pentru a putea fi observată în trafic și a circulat la mare distanță de marginea drumului, pe partea opusă decât cea pe care trebuia să se deplaseze, purtând întreaga responsabilitate a producerii accidentului – art.74 alin.4 din OUG nr.195/2002.

Este evident din concluziile raportului de necropsie că există legătură de cauzalitate între acțiunea inculpatului și rezultatul produs – decesul victimei, însă, deși fapta acestuia este prevăzută de legea penală, nu îi este imputabilă, trăsătură esențială a infracțiunii conform, art.15 alin.1 – infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o.

Cum infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale, fiind întrunite condițiile prevăzute de lege pentru incidența cazului fortuit, în baza art.396 alin.5 C.proc.pen. raportat la art.16 alin.1 lit.d C.proc.pen. cu referire la art.31 C.pen. 2009 instanța îl va achita pe inculpatul ȘINICU A______ pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.192 alin.1 și 2 C.pen.

De menționat că, deși inculpatul a recunoscut fapta astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, noua optică a procedurii recunoașterii învinuirii nu împiedică o soluție de achitare, chiar fără parcurgerea procedurii de drept comun, în condițiile în care, precum în speță, chestiunea a vizat mai mult o problemă de drept, iar nu de fapt, situația reținută de instanță fiind aceea cu cea reținută de procuror”.

Împotriva Sentinței penale nr. 155/13.02.2015 a Judecătoriei C________ a formulat apel P________ de pe lângă Judecătoria C________.

În motivarea apelului formulat, reprezentantul Ministerului Public a solicitat condamnarea inculpatului S_____ Atansa sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpă, pentru că a încălcat prevederile art. 118 alin. 1 lit. c din RAOUG nr.195/2002, respectiv că nu a păstrat în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform art. 408 C. pr. pen., Curtea constată că apelul formulat de către P________ de pe lângă Judecătoria C________ este nefondat.

Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, constatând lipsa vinovăției sub forma culpei, în cazul inculpatului intimat S_____ A______.

Sub aspectul stării de fapt se constată că, la data de 02.09.2012, în jurul orei 05:10, lucrătorii de poliție din cadrul Serviciului Rutier C________, au fost sesizați prin intermediul serviciului de dispecerat despre producerea unui accidente de circulație soldat cu victime pe DJ 226A, între intersecția cu DN 22 și satul Nuntași din județul C________.

Cu ocazia cercetării la fața locului s-a stabilit că, în accident a fost implicată, pe de o parte, autoutilitara marca Dacia 1305 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX condusă de inculpatul Șinicu A______, iar pe de altă parte, victima B___ V_____ care se deplasa pe partea carosabilă într-un scaun pentru deplasarea persoanelor cu handicap.

La autoturismul condus de inculpatul S_____ A______ au fost identificate următoarele avarii: bară (flaps dreapta) față, far și lampă semnalizare dreapta, mască motor, aripă față dreapta; avariile pot fi vizualizate de altfel și în foto nr.7 – f. 19.

În evenimentul rutier, B___ V_____ a suferit leziuni corporale grave în urma accidentării sale și a fost transportat ulterior la S_______ C_____ Județean de Urgență C________ unde a fost internat, ulterior decedând în spital la data de 11.09.2012.

Din raportul medico-legal de necropsie nr.573/A3/2012 din data de 01.03.2013, eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală C________, rezultă că decesul numitului B___ V_____ s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale grave ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral grav (operat) complicat în evoluție cu bronhopneumonie bilaterală, leziunile de violență putând fi produse prin lovire cu și de corpuri dure, cele cranio-cerebrale având legătură de cauzalitate directă cu decesul.

Potrivit art.72 alin.4 din OUG nr.195/2002, pietonii surprinși și accidentați ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roșie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligații stabilite de normele rutiere poartă întreaga răspundere a accidentării lor, în condițiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulația prin acel sector.

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică auto judiciară din conținutul căreia rezultă că, în premomentul producerii impactului, viteza de deplasare a autoutilitarei a fost de 35,69 km/h. Impactul dintre autoutilitară și scaunul rulant în care se afla defunctul s-a produs pe sensul de deplasare al autoutilitarei, dar și al victimei, la distanța de 1,6 metri de acostamentul din dreapta (aspect relevat și de procesul-verebal de cercetare la fața locului). Starea de pericol, susține expertul, a apărut în momentul în care victima, aflată în scaunul de construcție specială, circula pe timp de noapte, fără să aibă aplicații accesorii fluorescente-reflectorizante sau vreo sursă de lumină vizibilă din ambele sensuri.

S-a stabilit că și inculpatul Șinicu A______ a încălcat prev. art.118 lit.c din Regulamentul de aplicare al OUG nr.195/2002 republicată, deoarece nu a păstrat în momentul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit, situație care s-a datorat faptului că a observat victima pe partea carosabilă cu întârziere și nu a putut aprecia corect gabaritul scaunului rulant de construcție specială.

Din conținutul declarației inculpatului S_____ A______ rezultă că la data de 02.09.2012, în jurul orei 05:00, a plecat de la domiciliul său din satul Tariverde cu autoutilitara marca Dacia 1305 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX către satul Nuntași din jud. C________. La acea oră era întuneric, iar vizibilitatea era specifică nopții, fără iluminat public în zonă (respectiv DJ 226A pe care inculpatul se deplasa), fiind asigurată numai de lumina farurilor autovehiculului – proces-verbal de cercetare la fața locului. Inculpatul a ajuns pe DJ 226A după ce anterior a circulat pe DN 22 și, la circa 300 m după intersecția dintre DJ 226A și DN22, a observat în scurt, pe partea dreaptă, o persoană care se deplasa pe marginea drumului într-un cărucior pentru persoane cu handicap. Conform declartației inculpatului, în premomentul accidentului avea o viteză de aproximativ 40 km/h (aspect care se coroborează cu expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză) și circula cu faza lungă deoarece din față, nu veneau alte autovehicule.

Inculpatul a arătat că, deoarece a văzut victima într-un interval scurt nu a avut timp de a efectua nicio manevră de evitare a acestuia și l-a atins cu bara față dreapta de la autoturism iar acesta s-a rostogolit în șanț.

Se constată că victima B___ V_____ poartă întreaga răspundere a accidentării sale, inculpatul S_____ G_______ respectând normele legale ale circulației pe drumurile publice.

În acest sens, se are în vedere faptul că victima, aflată în scaunul de construcție specială, circula pe timp de noapte, fără să aibă aplicații accesorii fluorescente-reflectorizante sau vreo sursă de lumină vizibilă din ambele sensuri ceea ce ar fi putut evita accidentarea dacă la deplasarea pe timp de noapte, pe partea carosabilă, ar fi avut aplicate accesorii fluorescente-reflectorizante sau vreo sursă de lumină vizibilă din ambele sensuri.

Se constată că victima B___ V_____ avea o alcoolemie aproape de dublul limitei legale pentru conducătorul auto – 1,50 g/l alcool pur în sânge, ceea ce, a favorizat producerea accidentului.

Reprezentantul Ministerului Public a susținut că, inculpatul S_____ A______ a încălcat prevederilor art.118 lit.c din Regulement, din subsecțiune 3 privind depășirea - conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat: c) să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit.

Se constată că depășirea reprezintă manevra prin care conducătorul unui vehicul îl devansează pe un altul, aflat in mers sau imobilizat, dacă prin aceasta se trece peste axul longitudinal al drumului sau peste marcajul de separare a sensurilor de circulație.

Depășirea se efectuează de regula , pe partea stânga în sensul de mers.

Curtea constată că inculpatul S_____ A______ nu a efectuat o manevră de depășire ci o încercare de evitare a producerii accidentului, pentru că a observat în scurt scaunul rulant în care se afla B___ V_____, acroșându-l cu partea dreaptă a barei din față scaunul rulant.

De asemenea, se constată că prevederile art.72 alin.5 din OUG nr.195/2002 republicată asimilează pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcție specială, dispozițiile art. 118 lit.c din Regulement, din subsecțiune 3 privind depășirea nu sunt aplicabile, întrucât vizează păstrarea în timpul depășirii a unei distanțe laterală suficientă față de vehiculul depășit.

Pentru aceste motive, Curtea apreciază că inculpatul S_____ A______ a respectat obligațiile stabilite de normele rutiere, neputând fi angajată răspunderea penală a acestuia pentru infracțiunea de ucidere din culpă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, respinge ca nefondat, apelul declarate de P________ de pe lângă Judecătoria C________ împotriva Sentinței penale nr. 155/13.02.2015 a Judecătoriei C________.

În baza art. 272 C.proc.penală, suma de 100 de lei, reprezentând onorariul parțial al avocatului din oficiu - av. S_____ G_______ L______ - se avansează din fondurile MJ în favoarea Baroului C________.

În baza art. 275 alin. 3 C.proc.penală cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Conform art. 400 alin. 3 Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.11.2015

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, C_______ D_______ C______ J____

Grefier,

A_______ B____