R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX Operator date 3918

DECIZIA PENALĂ NR. 445/A

Ședința publică din 22 iunie 2015

Curtea constituită din:

Președinte - Judecător M_____ G______ S_________, vicepreședinte instanță

Judecător I____ S______ C________

Grefier A___ Speranța D______

Ministerul Public – P________ de pe lângă Curtea de Apel Pitești – reprezentat prin procuror D___ D_______

S-a luat în examinare apelul declarat de partea responsabilă civilmente F_____ DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, împotriva sentinței penale nr. 890 din data de 26 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat inculpat fiind G____ G_____ A___, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 din Codul penal anterior, iar intimate părți civile fiind P____________ G_______ L_____, P____________ V_____ A_____, P____________ F. F_____, P____________ G_______, P____________ M_____ E___, P____________ F______ și P____________ Gh. F_____.

Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 17 iunie 2015, iar susținerile părților și ale reprezentantului Ministerului Public au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Curtea, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22 iunie 2015, când a pronunțat următoarea soluție:

C U R T E A

Asupra apelului penal declarat, deliberând, constată:

Prin sentința penală nr. 890 din data de 26 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Pitești, s-a hotărât:

„Condamnă pe inculpatul G____ G_____ A___, fiul lui I___ A_____ și E____, născut la 18.07.1991 in Pitești, jud. Argeș, domiciliat in Pitești, _______________________, jud. Argeș, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățean roman, fără antecedente penale, la 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 C.p. 1968 și art. 5 C.p. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal raportat la art. 71 alin. 1 și 2 C.p. aplică inculpatului G____ G_____ A___ pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. 1968.

În temeiul art. 5 alin. 1 C.p. combinat cu art. 861 C.p. 1968 dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar în temeiul art. 862 Cp 1968 fixează termen de încercare de 6 ani.

Pe durata termenului de încercare obligă pe inculpat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 al. 1 lit. a - d C.p. 1968, respectiv:

-să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune Argeș, la termenele stabilite de consilieri;

-să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Conform art. 863 alin. 3 lit. e C.p. 1968 impune inculpatului pe durata termenului de încercare obligația de a nu conduce niciun vehicul.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal 1968 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Cp 1968 privitoare la cazurile de revocare a măsurii suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza 397 C.p.p., art. 19 alin 5 C.p.p. și art. 61 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările, văzând și Decizia ICCJ nr. 3/2010 obligă F_____ de Protecție a Victimelor Străzii, cu sediul in Bucuresti, ______________________. 40-40 bis, sector 2, să plătescă despăgubiri civile după cum urmează:

- părții civile P____________ Gh. F_____, domiciliat in Pitești, ______________________, jud. Argeș, suma de 1000 euro reprezentând daune materiale și 30.000 euro cu titlu de daune morale, echivalați in lei la cursul oficial al BNR de la data plății

- părților civile P____________ G_______-L_____, P____________ G_______, P____________ V_____-A_____, P____________ F. F_____, P____________ M_____ – E___, P____________ F______, domiciliați in Pitești, __________________________, câte 1000 euro reprezentând daune materiale și câte 20.000 euro cu titlu de daune morale, echivalați in lei la cursul oficial al BNR de la data plății.

În temeiul art. 274 alin 1 C.p.p. obligă pe inculpat să achite către stat suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale”.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

„Prin rechizitoriul nr. 7095/P/2011 din data de 01.10.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești a fost trimis în judecată inculpatul G____ G_____ A___ în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă art. 178 alin.2 C.p. 1968..

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 14.04.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății privind pe inculpatul G____ G_____ A___.

Potrivit rechizitoriului, în sinteză, a fost expusă următoarea situație de fapt: la data de 15.10.2011, în timp ce conducea motociclul marca Piaggio Liberty pe ______________________. Pitești, prin nerespectarea normelor legale de circulație, respectiv disp. art.35 pct.l din OUG nr. 195/2002 R, a produs un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul numitei P____________ M____.

Situația de fapt expusă în rechizitoriu este dovedită cu următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: proces-verbal de cercetare la fața locului, planșă foto și schiță (f.5-16), proces-verbal de verificare tehnică auto (f. 17), raport de necropsie (f. 18-20), declarație martor (f.29,31), raport de expertiză tehnică auto (f.34-43), declarații părți civile (f.26-28), declarații învinuit (f.21-24), cazier judiciar (f.), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.3).

La termenul din data de 08.09.2015, inculpatul, asistat de apărător ales, a solicitat judecarea cauzei conform procedurii simplificate prev. de art. 374 alin. 4 C.proc.pen., declarând că recunoaște în întregime și necondiționat fapta, astfel cum este menționată în rechizitoriu și că își însușește toate probele de la urmărirea penală, judecata urmând a se face pe baza acestora; în ședință a fost depus un înscris în circumstanțiere ( f. 63).

S-au constituit părți civile in cauză soțul supraviețuitor și copiii victimei, P____________ Gh. F_____, P____________ G_______-L_____, P____________ G_______, P____________ V_____-A_____, P____________ F. F_____, P____________ M_____ – E___, P____________ F______. Primul a solicitat suma de 1500 Euro cu titlu de daune materiale și suma de 30.000 euro cu tiltlu de daune morale ( f. 64). Copiii victimei au solicitat câte 1500 euro cu tiltu de daune materiale și câte 20.000 euro cu tiltlu de daune morale ( f. 65-70). In probațiune, au fost depuse inscrisuri ( f.78 - 236 ) și au fost audiați martorii C_____________ M____, C______ L______ și V_____ M______ ( f.74-77).

În urma verificărilor efectuate s-a constatat că inculaptul, la data săvârșirii faptei, nu deținea asigurare obligatorie pentru răspundere civilă astfel că a fost introdusă in cauză în calitate de parte responsabilă civilmente F_____ de protecție a victimelor străzii conform Deciziei ICCJ nr. 3/2010. în care se specifică „ F_____ de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabila civilmente si poate fi obligat singur, iar nu in solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate.

Examinând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, care probează – dincolo de orice îndoială rezonabilă – situația de fapt expusă în rechizitoriu, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 15.10.2011, în jurul orelor 20:00, inculaptul G____ G_____ A___ conducea mopedul marca Piaggio Liberty pe ______________________. Pitești, iar în momentul în care a ajuns în dreptul imobilului nu nr. 22 A , datorită neatenției nu a observat că pe sensul său de mers se deplasa o persoană de sex feminin, intrând în impact frontal cu aceasta.

In urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală gravă a numitei P____________ M____, care a fost transportată la Spitalul Județean Argeș însă ulterior aceasta a decedat.

Conform raportului medico-legal de necropsie nr. 240/B/2011, a rezultat că moartea acesteia a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei meningo ventriculare consecința unui traumatism cranio cerebral acut forte, soldat cu fracturi de bază de craniu și unei hemoragii interne consecința unui traumatism toraco-abdominal forte.

Pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele s-a efectuat o expertiză tehnică auto în care s-a concluzionat că starea de pericol care a dus la producerea accidentului rutier a fost generată de către inculpatul G____ G_____ A___, prin conducerea agresivă a mopedului și neatenție, în condițiile unei circulații nocturne cu vizibilitatea conferită de iluminatul public și de luminile farului și dispunea de posibilități de evitare a accidentului dacă ar fi condus preventiv și atent în condițiile unei circulații nocturne.

Totodată, inculpatul G____ G_____ A___ a încălcat si dispozițiile art.35 pct.1 din OUG nr. 195/2002 R.

Inculpatul a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei.

In drept, fapta inculpatului G____ G_____ A___ care, la data de 15.10.2011, în timp ce conducea motociclul marca Piaggio Liberty pe ______________________. Pitești, prin nerespectarea normelor legale de circulație, respectiv disp. art.35 pct.l din OUG nr. 195/2002 R, a produs un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul numitei P____________ M____; întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.178 al.2 Cp. 1968 cu reținerea art. 5 C.p.

Pentru stabilirea legii penale mai favorabile instanța are în vedere că se orientează la o modalitate de individualizare a executării pedepsei ce nu implică privarea de libertate, dar presupune supravegherea inculpatului, respectarea de către acesta a anumitor obligații și permite de asemenea interzicerea dreptului inculpatului de a conduce vreun autoturism.

În consecință, potrivit vechii legi modalitatea de individualizare a executării pedepsei ce se circumscrie aspectelor menționate este suspendarea sub supraveghere, iar potrivit noii legi modalitatea de individualizare a executării pedepsei este suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și aplicarea unei pedepse complementare, respectiv interzicerea dreptului de a conduce autovehicule.

Comparând cele două modalități de individualizare, instanța constată că legea veche este mai favorabilă, având în vedere că inculpatul urmează a fi reabilitat de drept la împlinirea termenului de încercare, spre deosebire de reglementarea actuală, în cazul căreia inculpatul ar fi reabilitat de drept după trecerea unui termen de 3 ani ce curge de la momentul împlinirii termenului de încercare, potrivit art. 167 alin. 4 C.p.

În consecință, fiind administrate probe concludente și pertinente din care a reieșit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. 2 C.p. 1968, se va dispune condamnarea sa.

La individualizarea și cuantificarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare statornicite de disp. art. 74 C.p., respectiv limitele de pedeapsă fixate în textul incriminatoriu, gradul de pericol social al faptei comise dedus din împrejurările acesteia și concentrația alcoolemiei, persoana inculpatului, care nu are antecedente penale și a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale, precum și în fața instanței, recunoscând și regretând fapta.

Față de aceste considerente instanța se va orienta la o pedeapsă cu închisoarea orientată către minimul special, al cărei cuantum va fi stabilit luând în calcul și dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p., sens în care urmează a aplica inculpatului pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, aceasta fiind concordantă cu precizările anterior efectuate.

Ca modalitate de individualizare a executării, se apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei, poate fi atins și fără executare în condiții de privare de libertate, respectiv prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în temeiul art. 86 ind. 1 C.p. 1968, urmând a se fixa termen de încercare de 6 ani, conform art. 86 ind 2 C.p. 1968.

Toate condițiile impuse de art. 86 ind. 1 C.p. 1968 pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sunt îndeplinite în cauză.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal 1968, cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune sau dacă nu va respecta obligațiile impuse prin hotărârea de condamnare.

Pe durata termenului de încercare instanța va obliga pe inculpat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 al. 1 lit. a - d C.p. 1968.

Având în vedere gravitatea faptei săvârșite, prin prisma considerentelor susmenționate instanța apreciază că impunerea în sarcina inculpatului a respectării obligației prevăzute de art. 86 ind. 3 alin. 3 lit. e –respectiv obligației de a nu conduce nici un autovehicul pe durata termenului de încercare este pe deplin justificată și de natură a preîntâmpina alte eventuale evenimente similare.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal raportat la art. 71 alin. 1 și 2 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. 1969 și, conform art. 71 alin. 5 Cod penal 1968 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

In ceea ce privește acțiunea civilă alăturată celei penale, instanța reține următoarele:

În primul rând, potrivit Codului civil, răspunderea delictuală este reglementată de art. 1349, care stipulează la alineatul 1 că „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, iar alin. 2 al aceluiași articol prevede că “Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”

Prin urmare, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiții, respectiv: a) existența unui prejudiciu; b) existența unei fapte ilicite; c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; d) existența vinovăției.

Pentru considerentele ce au fost dezvoltate atunci când a fost analizată acțiunea penală, se constată că s-a dovedit existența elementelor răspunderii civile delictuale, respectiv fapta autorului , inculpatul G____ G_____ A___ de a provoca un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul numitei P____________ M____, caracterul ilicit obiectiv al acestei fapte, legătura de cauzalitate dintre această faptă și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite.

Singurele discuții pe care le comportă cauza sub aspectul acțiunii civile sunt legate de întinderea prejudiciului.

Principiul reparării integrale a prejudiciului este consacrat expres în art. 1385 din Codul Civil, care în alineatul 1 dispune: „Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel”.

In al doilea rând, în vederea evaluării prejudiciului și aplicării principiului reparării lui integrale, art. 1385 alin. 3 Cod Civil prevede că: „Despăgubirea (mai corect, reparația) trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să-l realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului”.

Pentru ca reparația să fie integrală este necesar să fie înlăturate toate consecințele dăunătoare ale faptei ilicite sau împrejurării care le-a generat, în scopul repunerii victimei în situația anterioară (restitutio in integrum).

In speță, părțile civile au solicitat câte 1500 euro cu titlu de despăgubiri civile daune materiale, reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu ocazia înmormântării victimei, serviciilor funerare, monument funerar, pomenirile creștinești,

Cu privire la despăgubirile materiale solicitate, acestea au reprezentat cheltuielile de înmormântare si pomana tradiționala, precum și edificarea unui monument funerar. Raportat la suma solicitata instanța a retine faptul ca prin acte și martori, părțile civile au justificat numai suma de aproximativ 7000 euro. Mai reține instanța că din probe a rezultat că victima și familia sa se gospodăreau împreună, contribuind in același fel la acoperirea cheltuielilor conviețuirii. De asemenea, cheltuielile pentru pomenirea victimei au fost suportate deopotrivă de părțile civile, fără a se putea stabili in concret suma plătită de fiecare. Pentru acest motiv, instanța va împărți în mod egal suma de 7000 euro la cele șapte părți civile din proces.

Victima P____________ M____ a fost un ajutor material si moral, un sprijin permanent al familiei, iar pierderea ei a cauzat o suferința imensa ce se circumscrie noțiunii de prejudiciu moral patrimonial, astfel încât se justifica pe deplin acordarea unor despăgubiri morale, in compensarea acestei traume sufletești.

Observă instanța că, încă din momentul constituirii de părți civile, urmașii victimei stabilirea unui cuantum diferențiat al daunelor morale. Așa cum rezulta din declarațiile martorilor victima se ocupa si de treburile gospodărești, de nepoți, existând legături afective intre membrii familiei. Însă, copiii nu vor resimți in aceeași măsura ca tatăl lor, care suferă de mai multe boli și a rămas fără tovarășa sa de viață la bătrânețe.

Plecând de la premiza ca despăgubirile acordate cu titlu de daune morale nu sunt menite a avea un caracter represiv, ci reparator, instanța apreciază că sumele solicitate de părțile civile cu titlu de daune morale, cu precizările anterioare, sunt cuvenite in cuantumul solicitat, care este unul rezonabil.

La plata acestor sume de bani, in baza 397 C.p.p., art. 19 alin 5 C.p.p. și art. 61 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările, văzând și Decizia ICCJ nr. 3/2010, va fi obligat singur F_____ de protecție a victimelor străzii”.

Împotriva sentinței respective a declarat apel partea responsabilă civilmente F_____ de Protecție a Victimelor Străzii, pentru motive de netemeinicie.

Astfel, se solicită diminuarea pretențiilor părților civile, în special a daunelor morale, care constituie o reparație injustă pentru prejudiciul suferit de către acestea ca urmare a evenimentului rutier în care a fost implicată victima și în conformitate cu legislația și jurisprudența în România.

Atât Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au stabilit cu valoare de principiu, că aprecierea judecătorului privind evaluarea daunelor morale este subiectivă, dar despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, tendința jurisprudențială fiind de limitare a daunelor morale acordate.

Se face referire la un ghid publicat de Editura Unsicar în anul 2012, care atestă că în România, nivelul mediu al daunelor morale acordate în caz de deces pentru părinte ca urmare a decesului fiului/fiicei sale a fost în anii 2009 și 2010 de 75.079 lei.

Trebuie acordată importanță doar caracterului compensatoriu al despăgubirilor pentru daune morale și nu celui punitiv, iar principiul „restitutio in integrum” nu poate fi aplicat și nici nu trebuie avută o astfel de abordare indiferent de suma acordată, despăgubirile morale trebuind să producă doar alinarea suferinței, iar nu o repunere în situația anterioară.

În consecință, motivele de apel ale părții responsabile civilmente F_____ de Protecție a Victimelor Străzii, vizează exclusiv latura civilă a cauzei.

Verificând sentința primei instanțe, pe baza probelor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele de reformare invocate de partea responsabilă civilmente, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.417 alin.2 și art.418 alin.1 Cod pr.penală, rezultă că aceasta este afectată de nelegalitate și netemeinicie, în limitele ce vor fi expuse în continuare:

Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate, din care rezultă atât existența faptei pentru care intimatul-inculpat a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acesteia cu vinovăție în forma cerută de lege.

Din probatoriul administrat în cauză, reiese că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în modalitatea normativă prev. de art.178 alin. 2 Cod penal anterior, fiind întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul laturii obiective și subiective.

Astfel, în seara zilei de 15.10.2011 în jurul orelor 20:00, inculpatul G____ G_____ A___ a condus motociclul marca Piaggio Liberty pe _______________________________ Pitești, județul Argeș și nerespectând normele legale de circulație, respectiv art. 35 pct. 1 din OUG nr. 195/2002 Republicată, a cauzat un accident rutier soldat cu decesul numitei P____________ M____.

Instanța de fond a apreciat în mod judicios că legea penală mai favorabilă inculpatului este Codul penal anterior, ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr.265 din 6 mai 2014, care a stabilit modalitatea de identificare a legii mai favorabile în cursul procesului penal, prin compararea legilor succesive, iar modalitatea de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, în baza art.86/1 Cod penal anterior, este mai favorabilă decât dispozițiile art.91 Noul Cod penal, sub aspectul obligațiilor ce trebuie instituite în sarcina inculpatului.

Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa manieră, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii și să evite în viitor comiterea unor fapte antisociale, așa încât, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de 2 ani și 6 luni închisoare, este proporțională cu gravitatea faptei comise și împrejurările acesteia, scopul preventiv-educativ al pedepsei putând fi atins și fără executarea în condiții de privare de libertate, ci prin suspendarea sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit în baza art.86/2 Cod penal anterior.

Referitor la latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.1357 Cod civil, pentru angajarea răspunderii civile delictuale a intimatului-inculpat, în contextul în care acesta a comis o faptă ilicită și există legătură directă de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, constând în suferințele resimțite de către părțile civile, ca urmare a decesului unei persoane atât de dragi și apropiate.

În cauză este incidentă Decizia nr. 3/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost soluționat un recurs în interesul legii și care a statuat că F_____ de Protecție a Victimelor Străzii are calitatea procesuală de parte responsabilă civilmente și în toate cazurile, F_____ poate fi obligat numai singur, iar nu și în solidar cu inculpatul, la plata prejudiciului cauzat către părțile civile, ulterior având dreptul la acțiune în regres împotriva persoanei responsabile de producerea accidentului rutier.

Este evident, că decesul numitei P____________ M____ a determinat o suferință foarte puternică moștenitorilor săi, aceștia fiind profund afectați urmare accidentului rutier produs din culpa exclusivă a inculpatului și justifică acordarea de daune morale care să constituie o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit de către părțile civile, însă, într-un cuantum care să nu conducă la îmbogățirea fără justă cauză a acestora.

În privința reparării prejudiciului cauzat, principiul general este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, însemnând că autorul prejudiciului este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat de victimă (lucrum cessans), atât pentru prejudiciile previzibile cât și pentru cele neprevizibile.

În materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate pecuniar.

În schimb, se poate acorda o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelență, poate fi o sumă de bani, care să le permită să-și aline, prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite.

Acordarea sumelor stabilite de către instanța de fond cu acest titlu este apreciată de către Curte ca fiind exagerată și, astfel, ar deturna rațiunea răspunderii civile delictuale pentru daune morale de la scopul său, transformând-o într-o cale de îmbogățire fără justă cauză.

Avându-se în vedere că daunele morale au fost stabilite în mod netemeinic de către instanța de fond, se impune reducerea lor, așa cum a solicitat partea responsabilă civilmente, în mod corespunzător situației de fapt reținute în cauză, a probatoriului specific administrat pe latura civilă și în raport de vârsta victimei, gradul de rudenie al părților civile cu aceasta, împrejurarea că unele dintre părțile civile erau plecate la muncă în străinătate la momentul producerii accidentului rutier, iar de activitățile gospodărești specifice și creșterea nepoților se ocupa efectiv victima.

Conform jurisprudenței Curții Europene, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia, precum și caracterul rezonabil al cuantumului, despăgubirile urmând a fi acordate în echitate.

În cauză, sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale prev. de art.1381 și urm. Cod civil, având în vedere că la data la care s-a produs evenimentul cauzator de prejudicii, suprimarea vieții victimei, prin nerespectarea normelor legale de circulație pe drumurile publice, a produs prejudicii materiale suferite de către părțile civile și morale (dispariția bruscă din viața familiei a unei rude atât de apropiate), există legătură de cauzalitate directă între fapta inculpatului și acestea, la care se adaugă vinovăția sub forma culpei sale exclusive.

Pentru considerentele expuse anterior, sentința instanței de fond este netemeinică sub aspectul individualizării cuantumului daunelor morale, motiv pentru care, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de partea responsabilă civilmente.

În consecință, va desființa în parte sentința și rejudecând, va reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligată partea responsabilă civilmente către părțile civile, respectiv părții civile P____________ Gh. F_____, de la 30.000 de euro la 20.000 de euro, iar părților civile P____________ G_______-L_____, P____________ G_______, P____________ V_____-A_____, P____________ F. F_____, P____________ M_____-E___ și P____________ F______, de la câte 20.000 de euro la câte 10.000 de euro.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia, conform art. 275 alin. 3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de partea responsabilă civilmente F_____ DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, cu sediul în București, sector 2, ________________________. 40-40 bis, împotriva sentinței penale nr. 890 din data de 26 martie 2015, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Desființează în parte sentința și rejudecând:

Reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligată partea responsabilă civilmente F_____ DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII către părțile civile, după cum urmează:

- părții civile P____________ Gh. F_____, domiciliat în Mun. Pitești, ________________________, județul Argeș, de la 30.000 de euro la 20.000 de euro;

- părților civile P____________ G_______-L_____, P____________ G_______, P____________ V_____-A_____, P____________ F. F_____, P____________ M_____-E___ și P____________ F______, domiciliați în Mun. Pitești, _______________________________, de la câte 20.000 de euro la câte 10.000 de euro.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 22 iunie 2015, la Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M.G. SăndulescuI. S______ - C________

Grefier,

A.S. D______

Red. I.S.C.

Tehn.A.I.E./A.S.D.

14 ex./26.06.2015

Jud. fond G.I_______