Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C________

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 260/P

Ședința publică de la 27 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ D_______

Judecător C______ J____

Cu participare – grefier A_______ B____

- procuror V______ J______ P___

S-au luat în examinare apelurile penale declarate de P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA C________, inculpatul R____ C_______ G_____ trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa prev. de art.192 alin.1 si 2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, prin rechizitoriul nr. xxxxx/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C________, părțile civile L_____ G_______, L_____ D____ și L_____ E_____ și asiguratorul S.C.A______ T_____ ASIGURARI S.A., împotriva sentinței penale nr.. 1243/18.11.2014, pronunțată de Judecătoria C________ , în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 19 martie, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța a stabilit pronunțarea cauzei la data de 26 martie 2015 și a amânat-o pentru data de 27 martie 2015, când a pronunțat următoarea decizie;

C U R T E A

Asupra apelurilor penale de față.

Prin sentința penală nr. 1243/18.11.2014, pronunțată de Judecătoria C________, în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX s-au hotărât:

In baza art.386 NCPP schimba incadrarea juridica in art.178 alin.1 si 2 Cod penal vechi cu aplicarea art.5 NCP.

„ In baza art.178 alin.1 si 2 Cod penal vechi cu aplicarea art.5 NCP si art.375 NCPP condamna inculpatul R____ C_______ G_____, fiul lui I___ si R_____, nascut la 25.09.1984, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in Constanta, _______________, ___________, _________________________ de ucidere din culpa la pedeapsa de 3 ani inchisoare.

În baza art. 81 C.pen. suspendă condiționat executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe o durata de 5 ani închisoare, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C.pen.

În baza art.71 C.penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.

În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.

In baza art.397 NCPP admite in parte actiunea civila formulata de partile civile si obliga inculpatul in solidar cu S.C.A______ T_____ ASIGURARI S.A. la plata sumei de 3000 Euro daune materiale si 3000 Euro daune morale catre partea civila L_____ G_______, 3000 Euro daune materiale si 3000 Euro daune morale catre partea civila L_____ D____ si 3000 Euro daune materiale si 3000 Euro daune morale catre partea civila L_____ E_____.

In baza art.274 NCPP obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare in suma de 1000 lei catre stat”.

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, prima instanță a reținut următoarele:

„Prin rechizitoriul nr.xxxxx/P/2011 a fost trimis in judecata inculpatul R____ C_______ G_____ cercetat în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 192, al. 1 și 2, din C. pen.

In actul de sesizare a instantei s-a retinut ca la data de 07.09.2011, în jurul orelor 19,00 un echipaj format din lucrătorii de poliție din cadrul Serviciului Rutier C________ au fost sesizați de dispecerat cu privire la faptul că pe bulevardul A____ V_____ din mun. C________ s-a produs un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a unei persoane și s-au deplasat la locul indicat.Așa cum rezultă din cele consemnate în procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 07.09.2011, orele 23,00, evenimentul rutier a fost produs de autoturismul marca RENAULT Kangoo, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, proprietatea S.C. „PACO EXPORT SERVICE", condus de inculpatul R____ C_______-G_____, identificat pe bulevardul A____ V_____ din Municipiul C________, în zona blocului B4, aproape de axul drumului, orientat spre podul rutier din zona „Dorally" și numita L_____ ________, în vârstă de 75 de ani, în calitate de pieton, care se angajase în traversarea străzii.

In urma impactului victima a fost transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență C________ pentru acordarea de îngrijiri medicale, unde în aceeași zi a decedat.Conducătorul autovehiculului a rămas la fata locului, asistând la cercetările efectuate de polițiști. Rezultatul testării cu aparatul etilotest a inculpatului R____ C_______-G_____, în prezența martorului asistent M_________ F_____, a fost negativ, aspect confirmat și de B.A.T.A. nr. 1259/A2/ 20.10.2011, emis de S.M.L. C________.Conform notei de constatare tehnică din 08.09.2011 autoturismul implicat în evenimentul rutier era corespunzător circulației pe drumurile publice.

Din concluziile raportului medico-legal de necropsie nr. 562/A3/2011 emis la data de 29.09.2011 de către SJML C________, moartea numitei L_____ ________ a fost violentă și s-a datorat insuficienței respiratorii acute consecutivă unei rupturi de hil pulmonar drept cu hemotorax masiv drept. Leziunile de violență au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri dure și au legătură directă cu cauza morții.

Potrivit B.A.T.A. nr. 1081/A12 din 12.09.2011, emis de S.J.M.L. C________, în proba de sânge analizată, recoltată numitei L_____ ________ la ora 20,35 la Spitalul Județean de Urgență C________, în vederea stabilirii alcoolemiei, nu s-a constatat alcool.

Martorul ocular G______ C______ a precizat că în ziua de 07.09.2011, în jurul orei 20,00, se afla pe ______________________ zona restaurantului „Rovas", la aproximativ 10-15 metri de trecerea pentru pietoni, care nu era marcată, dar era pre-semnalizată și semnalizată corespunzător. Pe bulevardul A____ V_____ traficul era moderat, vizibilitatea specifică zilei și carosabilul uscat, iar la un moment dat a observat că de pe trotuarul cu Complexul „Rovas" s-a angajat în traversarea străzii, o femeie în vârstă, care avea o sacoșă în mână și o poșetă pe umăr. Victima a parcurs jumătate din lățimea drumului, iar în momentul în care a ajuns la axul străzii a avut o ezitare, în sensul că a mers mai încet, pentru că a observat că din partea ei dreaptă venea în viteză o autoutilitară de culoare albă, inscripționată „Transport Agabaritic", cu benzi portocalii.

In acel moment, autospeciala a acroșat pe victimă, care a fost proiectată în aer și a căzut la aproximativ 1 metru de bordură, orientată cu picioarele către axul drumului, fară ca șoferul să schițeze vreun gest de evitare a pietonului. După accident, conducătorul auto a coborât din mașină vorbind la telefon și a așteptat sosirea poliției rutiere.

Martorul E__ I______ a declarat că în ziua respectivă, în jurul orei 20.00, se afla la prietenul său într-un apartament situat la etajul 4 în blocul B4, ____________________ A____ V_____, când a auzit un zgomot specific unui accident rutier. înainte de a cobora să vadă ce s-a întâmplat, a observat din apartament o femeie în vârstă, întinsă pe carosabil în zona marcajului pietonal, lângă bordură, pe sensul de mers către cartierul km 4-5, cu picioarele orientate spre axul drumului. Tot de la etaj a observat lângă victimă un bărbat, care se ținea cu mâinile de cap, iar pe partea carosabilă era oprită o autospecială. în jur, erau împrăștiate o geantă, și o sacoșă. După ce a coborât, a observat că în apropierea locului unde se afla căzută femeia se aflau un batic și pete de sânge. Afară era încă lumină, carosabilul uscat, iar drumul în zonă era proaspăt asfaltat, însă marcajul pietonal nu era refăcut, deși existau indicatoare de presemnalizare și semnalizare a trecerii pentru pietoni pe ambele sensuri.

Inculpatul R____ C_______-G_____ a declarat că la data de 07.09.2011, în jurul orei 20,00 conducea autoturismul marca RENAULT Kangoo, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, proprietatea S.C. „PACO EXPORT SERVICE", pe bulevardul A____ V_____, dinspre zona „A___" către zona complexului „Dorally M___", rulând cu o viteză de aproximativ 50 km/h, în condiții de vizibilitate redusă, trafic moderat și carosabil uscat. La un moment dat, a observat o femeie, care se angajase în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni și pe care a acroșat-o cu partea dreaptă a mașinii, după ce a frânat și a încercat zadarnic evitarea acesteia.

Din concluziile raportului de expertiză rezultă că „lipsa marcajelor longitudinale din zona accidentului și lipsa marcajului transversal „trecere pentru pietoni" au favorizat producerea accidentului", „viteza cu care autoturismul rula în pre-momentul accidentului a fiind de 46,76 km/h", stabilind că „starea de pericol a apărut în momentul în care pietonul a apreciat că accidentul „nu putea fi evitat de conducătorul auto prin frânare deoarece timpul care-i era necesar pentru oprire, de 3,04 s, era mai mare decât timpul necesar de care a dispus pentru a realiza acest lucru, care a fost de 1,93 s", arătând că accidentul „putea fi evitat dacă conducătorul auto aprecia corect situația creată în trafic și acorda prioritate pietonului aflat pe sensul său de traversare".

Potrivit concluziilor suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară auto întocmit de expertul C_________ G______, la data de 27.07.2012, referitoare la întrebările relevante cauzei, s-a reținut că „viteza de impact a autoutilitarei pentru ipoteza în care victima ar fi fost acroșată în locul unde s-a identificat punga din plastic, având în vedere că petele de sânge marchează poziția finală a acesteia, a fost de 40,66 km/h", „locul producerii impactului între autovehicul și pieton s-a produs cu 3,8 metri înainte de indicatorul trecere pentru pietoni de pe sensul spre podul Dorally", iar „locul unde a căzut victima fiind la 5,0 metri după indicator".

Expertul a menționat în secțiunile 3.3, respectiv 3.4 ale concluziilor la suplimentul de expertiză, obligațiile conducătorilor auto la întâlnirea indicatorului „Presemnalizare trecere pentru pietoni", dar și prioritatea respectării diferitelor mijloace de semnalizare rutieră.

La data de 04.12.2012 s-a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice judiciare auto, finalizată prin raport, la data de 24.07.2013, de către expertul ing. O____ P____, din cadrul Biroului de Expertize Judiciare C________.

Potrivit concluziilor noului raport de expertiză, referitoare la întrebările relevante cauzei, s-a reținut că „viteza de deplasare a autospecialei în pre-momentul impactului a fost de 62 - 65 km/h", iar „locul producerii impactului între autovehicul și pieton, raportat la indicatoarele de semnalizare a trecerii de pietoni, se afla la 0,8 - 0,9 m după indicatorul trecere pentru pietoni", stabilind că „starea de pericol a fost generată de către conducătorul autospecialei, care nu a redus corespunzător viteza la întâlnirea indicatorului de presemnalizare trecere pentru pietoni și la indicatorul trecere pentru pietoni nu a mai putut opri pentru a acorda prioritate pietonului angajat în traversare". Expertul a apreciat a determinat/favorizat producerea accidentului", arătând că „posibilitățile de evitare au aparținut conducătorului autospecialei, care era obligat să reducă viteza de deplasare la întâlnirea indicatorului de presemnalizare trecere pentru pietoni și să acorde prioritate de trecere pietonului".

In ceea ce privește lipsa marcajului pietonal, prevederile art. 31 din OUG 195/2002 stabilesc ordinea de prioritate în care trebuie respectate mijloacele de semnalizare rutieră, și anume:

- participanții la trafic trebuie sa respecte regulile de circulație, semnalele, indicațiile si dispozițiile polițistului rutier, precum si semnificația diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate:

a)semnalele, indicațiile si dispozițiile polițistului rutier;

b)semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor, prevăzute la art. 32 alin. (2) litt. a) și b);

c)semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfășurare a circulației;

d)semnalele luminoase sau sonore;

e)indicatoarele; J) marcajele;

g) regulile de circulație.

Prevederile menționate se aplică atât în cazul în care sunt prezente două sau mai multe mijloace de semnalizare cu semnificații contradictorii (ex. semaforul pe culoarea verde și indicatorul „STOP"), dar și în cazul lipsei unei anumite categorii de semnalizare rutieră (ex. când nu este prezent polițistul în intersecție - se respectă semaforul, iar dacă acesta este nefuncțional - se respectă indicatoarele și abia în lipsa acestora se respectă marcajele).

Organul de urmarire penala arata ca in cazul de față, fiind prezente cele două indicatoare, de semnalizare și presemnalizare trecere pietoni, semnificația acestora trebuia respectată chiar în lipsa marcajului pietonal.

Pentru a urmări utilitatea mijloacelor de semnalizare rutieră se impune analiza rolului funcțional al fiecăreia în parte.

Organul de urmarire penala mai mentioneaza că marcajul se adresează în principal pietonului, cu rol de orientare și de ghidare a acestuia și doar în mod secundar conducătorilor de autovehicule, în măsura în care marcajul pietonal este vizibil acestora.

Conform art. 81, alin. 3 din R/OUG nr. 195/2002-rep., „marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul".

In lipsa vizibilității marcajului pietonal (lucru posibil și din cauze naturale predictibile, de ex.: ploaie, întuneric, zăpadă), pentru avertizarea din timp a conducătorilor auto se efectuează semnalizarea pe verticală, cu indicatoare a acestor locuri de traversare, mijloc adresat cu precădere traficului rutier.

Semnalizarea rutieră (cap. IV din R.OUG nr. 195/2002-rep.,) în sens larg cuprinde atât indicatoarele de semnalizare, cât și cele de presemnalizare (avertizare).

Potrivit art. 66, alin. 3 și 4 din R.OUG nr. 195/2002-rep., „Semnificația indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanță de maximum 50 metri în localități..."

In cazul de față indicatorul „Presemnalizare trecere pietoni" avertiza conducătorii auto despre apropierea de locul periculos.

Față de prevederile legale menționate, în condițiile existenței unei asemenea avertizări, organul de urmarire penala apreciaza ca nu se mai poate invoca prin urmare caracterul imprevizibil al prezenței unui pieton în zona carosabilă, iar conducătorul auto nu mai poate invoca surprinderea sa de apariția neașteptată a pietonului aflat în traversarea străzii.

Inculpatul R____ C_______-G_____ a recunoscut comiterea faptei, iar martorii audiați în cauză au confirmat situatia de fapt.

La data de 15.09.2014 inculpatul a solicitat aplicarea procedurii recunoasterii invinuirii.

Analizand probele administrate in faza de urmarire penala prezentate mai sus, instanta constata ca sunt dovedite existenta infractiunii si savarsirea sa cu vinovatie de catre inculpat.

Potrivit concluziilor noului raport de expertiză efectuat de dl expert O____ P____, s-a reținut că „viteza de deplasare a autospecialei în pre-momentul impactului a fost de 62 - 65 km/h", iar „locul producerii impactului între autovehicul și pieton, raportat la indicatoarele de semnalizare a trecerii de pietoni, se afla la 0,8 - 0,9 m după indicatorul trecere pentru pietoni", stabilind că „starea de pericol a fost generată de către conducătorul autospecialei, care nu a redus corespunzător viteza la întâlnirea indicatorului de presemnalizare trecere pentru pietoni și la indicatorul trecere pentru pietoni nu a mai putut opri pentru a acorda prioritate pietonului angajat în traversare". Expertul a apreciat a determinat/favorizat producerea accidentului", arătând că „posibilitățile de evitare au aparținut conducătorului autospecialei, care era obligat să reducă viteza de deplasare la întâlnirea indicatorului de presemnalizare trecere pentru pietoni și să acorde prioritate de trecere pietonului".

Prin urmare,fapta inculpatului R____ C_______-G_____ care, la data de 07.09.2011, în jurul orelor 19,55, a condus autoutilitara cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX pe bulevardul A____ V_____ din Municipiul C________ și ajungând în dreptul blocului B4, a surprins și a accidentat pe trecerea de pietoni pe numita L_____ ________, care a decedat ulterior, așa cum rezultă din raportul medico-legal de necropsie nr. 562/A3/xxxxxx.09.2011 emis de SJML C________ - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192, alin. 1 și 2, din C. pen.

Avand in vederea limitele de pedeapsa, cat si institutia modalitatii de executare a pedepselor, instanta constata ca legea penala mai favorabila inculpatului este legea veche, motiv pentru care in baza art.386 NCPP va schimba incadrarea juridica in art.178 alin.1 si 2 Cod penal vechi cu aplicarea art.5 NCP. La individualizarea pedepsei instanta va face aplicarea criteriilor legale prevazute de art.72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsa, gradul de pericol social ridicat al faptei savarsite, persoana inculpatului care a recunoscut fapta, nu are antecedente penale si a aratat ca a incercat sa repare cat a putut prejudiciul si nu poate sa aprecieze cu privire la sumele solicitate de partile civile, dar nu se opune-fila 29”

În termen legal, împotriva susmenționatei sentinței penale au declarat apel P________ de pe lângă Judecătoria C________, părțile civile L_____ E_____, L_____ D____, L_____ G_______ și inculpatul R____ C_______, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în raport de motivele cuprinse detaliat în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform art. 408 C. proc. pen., Curtea constată că apelul formulat de către apelantul asigurator ____________________________ SA este fondat iar, apelurile declarate de către P________ de pe lângă Judecătoria C________, părțile civile L_____ E_____, L_____ D____, L_____ G_______ și apelantul inculpatul R____ C_______ sunt nefondate.

Prin sentința penală nr. 1243/18.11.2014 a Judecătoriei C________ s-a dispus condamnarea inculpatului R____ C_______ G_____ sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de rt. 178 alin 1 și 2 C.penal cu aplicarea art. 5 C.penal și art 375 C.penal.

S-a reținut în sarcina inculpatului R____ C_______ G_____ faptul că, la data de 07.09.2011, în jurul orelor 19,55, a condus autoutilitara cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX pe bulevardul A____ V_____ din Municipiul C________ și ajungând în dreptul blocului B4, a surprins și a accidentat pe trecerea de pietoni pe numita L_____ ________, care a decedat ulterior, așa cum rezultă din raportul medico-legal de necropsie nr. 562/A3/xxxxxx.09.2011 emis de SJML C________.

Situația de fapt astfel expusă rezultă din procesul verbal de constatare la fața locului, schița locului faptei și planșe fotografice, B___ nr 1259/A2 din 12.09.2011 a SJML C________, raport medico legal de necropsie nr. 562/A3/2011 din 29.09.2011 emis de SJML C________, raport de expertiză tehnică din 14.02.2012, supliment la raportul de expertiză tehnică din 27.07.2012, acte medico legale, declarații martori, declarații persoane vătămate, declarații inculpat.

Reprezentantul Ministerului Public a criticat hotărârea apelată prin prisma faptului că instanța de fond nu a dispus obligarea solidară a părții responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, deși a dispus obligarea, în solidar cu inculpatul R____ C_______ G_____, la repararea pagubei.

În acest sens, s-a învederat faptul că noile norme de procedură extind răspunderea părții responsabile civilmente și pe tărâm contractual astfel că, asiguratorul are calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal iar obligația de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat trebuie stabilită și în sarcina acestuia, în solidar cu inculpatul.

Curtea constată că ultimele modificări aduse art. 54 din Legea nr. 136/1995 prin Legea nr. 304/2007 nu sunt de natură să modifice calitatea asiguratorului în cadrul procesului penal, în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii cauzate prin accidente de autovehicule, astfel încât, efectele Deciziei nr. I din 28 martie 2005 cu privire la aplicarea dispozițiilor art 54 alin 4 și ale art 57 din Legea nr 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România referitoare la calitatea în care participă în procesul penal societatea de asigurare, se mențin în continuare.

În acest sens, dispozițiile legale care au format obiectul deciziei I/2005 a ICCSJ (art 54 alin 4 din Legea nr 136/1995: Încuviințarea cu privire la stabilirea despăgubirii pe baza convenției dintre asigurați, persoane păgubite și asigurători se dă: a) de către proprietarul autovehiculului răspunzător de producerea pagubei sau de conducătorul acestuia - numai în cazul în care despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilor art. 58, pe actele eliberate de autoritățile publice competente să constate și să cerceteze accidentele de autovehicule, pe înștiințarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător. Această încuviințare constituie și avizare de daună pentru asigurătorul de răspundere civilă; b) de către persoana fizică sau de reprezentantul legal al persoanei juridice păgubite, după caz, pe procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător în dublu exemplar; art. 57 din Legea nr 136/2005: Drepturile persoanelor păgubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei. Aceste drepturi se pot exercita și direct împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei. Drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehiculele deținute de persoane asigurate în străinătate se exercită împotriva asigurătorului prin Biroul asigurătorilor de autovehicule din România, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 48 alin. 2) se regăsesc în art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 304/2007.

Astfel, potrivit art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/2005 : „Despăgubirea se stabilește și se efectuează conform art. 43 și 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.

Drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate se exercită împotriva asigurătorului prin reprezentanțele de despăgubiri sau prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 48 alin. 2.”

Așa cum s-a menționat în considerentele Deciziei nr I/2005, dispozițiile legale anterior menționate, sunt instituite sa asigure posibilitatea desdăunării victimelor accidentelor de circulație, ceea ce impune obligativitatea încheierii si menținerii valabilității contractelor de asigurare, în scopul eliberării persoanelor fizice si juridice de riscurile de a acoperi pagubele produse prin folosirea autovehiculelor pe care le au in proprietate.

În aceste limite s-a prevăzut, prin art. 57 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 (actualul 54 alin. 1 din Legea nr. 136/2005), ca drepturile persoanelor păgubite prin producerea accidentelor de autovehicule se pot exercita si direct împotriva asiguratorului de răspundere civila, în limitele obligației acestuia, cu citarea obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei.

Se constată că, prin dispozițiile legale ce reglementează asigurările si reasigurările în România s-a urmărit a limita poziția procesuala a societății de asigurare la calitatea sa de asigurator, care îi oferă suficiente garanții de apărare atât in nume propriu, cat si prin subrogare în drepturile asiguratului.
De asemenea, caracterul limitat, derivat din contract, al obligației asumate de societatea de asigurare exclude asimilarea poziției sale, cu calitatea de parte responsabila civilmente sau de garant, cât timp nici o prevedere legala nu permite o astfel de interpretare

Pe cale de consecință, în cazul producerii unui accident de circulație, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civila, coexista răspunderea civila delictuala, fundamentată pe art. 1357 din Codul civil, cu răspunderea contractuala a asiguratorului, întemeiata pe contractul de asigurare încheiat în condițiile reglementate prin Legea nr. 136/1995.

Constatând că ultimele modificări aduse art. 54 din Legea nr. 136/1995 prin Legea nr. 304/2007 nu au introdus dispoziții care să modifice calitatea asiguratorului în cadrul procesului penal în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii cauzate prin accidente de autovehicule, efectele Deciziei nr. I din 28 martie 2005 cu privire la aplicarea dispozițiilor art 54 alin 4 și ale art 57 din Legea nr 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România referitoare la calitatea în care participă în procesul penal societatea de asigurare se mențin în continuare.

Având în vedere aceste considerente, va fi respins apelul Ministerului Public privind obligarea asiguratorului ___________________________ SA în solidar cu apelantul inculpatul R____ C_______ G_____ la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat întrucât nu are calitatea de parte responsabilă civilmente, conform art. 274 alin 3 C.proc.penală.

În ceea ce privește critica referitoare la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate apelantului inculpat R____ C_______ G_____, potrivit art. 72 C. pen., individualizarea judiciară a pedepsei se va realiza în raport cu dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Criteriile menționate trebuie analizate cumulativ pentru a aprecia în concret pedeapsa ce trebuie aplicată în vederea atingerii scopului și funcțiilor pedepsei. Stabilirea circumstanțelor de comitere a faptelor și a urmărilor produse, precum și a datelor personale ale inculpatului trebuie identificate și analizate judicios, pentru a se stabili în ce măsură se justifică reținerea unor împrejurări drept circumstanțe atenuante judiciare.

La individualizarea judiciară a pedepsei principale aplicate inculpatului R____ G_____ C_______ se are în vedere natura infracțiunii comise și valoarea socială fundamentală încălcată prin comiterea infracțiunii ( dreptul la viață), faptul că în dinamica producerii accidentului rutier culpa aparține în exclusivitate inculpatului R____ G_____ C_______ care nu a redus viteza de deplasare la întâlnirea indicatorului de presemnalizare pentru trecere de pietoni și nu a acordat prioritate de trecere pietonului, consecințele infracțiunii comise, victima L_____ ________ fiind transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență C________ pentru acordarea de îngrijiri medicale, însă a decedat în accesași zi.

Se are în vedere și faptul că inculpatul R____ G_____ C_______ este necunoscut cu antecedente penale și a manifestat o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal.

Față de aceste considerente, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse principale de 3 ani închisoare, în condițiile art. 81 C.penal este de natură să realizeze scopul preventiv și educativ al pedepsei, nefiind identificate elemente de circumstanță de natură să micșoreze cuantumul pedepsei principale.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, potrivit art. 19 C.proc.penal, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.

Părțile civile L_____ E_____, L_____ D____ și L_____ G_______ au solicitat acordarea de xxxxxxx euro în echivalentul în lei la cursul oficial al BNR reprezentând daune morale și câte xxxxx euro, în echivalentul în lei la cursul oficial al BNR reprezentând daune morale.

Prin Încheiere de autentificare nr. 649/03.09.2011 a BNP T________ A______, părțile civile L_____ D____, L_____ G_______ și L_____ E_____ au declarat faptul că au primit de la R____ C_______ G_____, la data autentificării prezentei declarații, suma de xxxxx lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma accidentului de mașină soldat cu decesul numitei L_____ ________.

De asemenea, părțile civile L_____ E_____, L_____ D____ și L_____ G_______ au menționat că nu se vor constitui părți civile în procesul penal și nu vor avea alte pretenții cu privire la fapta anterior menționată și nu doresc tragerea la răspundere penală a numitului R____ C_______ G_____.

Cu toate că au fost date aceste declarații autentificate, părțile civile L_____ E_____, L_____ D____ și L_____ G_______ s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal.

Prima instanță a acordat despăgubiri către aceste părți civile fără a face nici un fel de referire la existența declarațiilor notariale prin care numiții L_____ E_____, L_____ D____ și L_____ G_______ declarau că nu mai au pretenții, de nici o natură, de la inculpatul R____ C_______ G_____.

Declarațiile autentificate date de părțile civile au caracterul unor acte juridice unilaterale, supuse regulilor prevăzute de Noul Codul Civil, în vigoare la data formulării declarațiilor.

În art. 1325 Cod civil se prevede că dispozițiile legale privitoare la contracte se aplică în mod corespunzător actelor unilaterale, dacă prin lege nu se prevede altfel. În art. 1167 Cod civil se prevede că toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol, iar regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevăzute în prezentul cod sau în legi speciale.

Părțile civile L_____ E_____, L_____ D____ și L_____ G_______ îndeplineau condițiile pentru a putea încheia în nume propriu un contract, conform art. 1179 Cod civil, deci și pentru un act juridic unilateral.

În condițiile în care părțile civile L_____ E_____, L_____ D____ și L_____ G_______ au declarat în mod valabil că au fost despăgubite integral, în raport de prejudiciile produse prin decesul numitei L_____ ________, prima instanța trebuia să ia în considerare manifestarea de voință valabilă a acestor trei părți civile, să constate că prejudiciul a fost acoperit, astfel că nu mai putea să acorde despăgubiri civile pentru prejudicii integral acoperite.

Este lipsit de consecințe juridice eventuala manifestare de voință a inculpatului R____ C_______ în cadrul procesului penal de a despăgubi părțile civile, având în vedere pe de o parte, Încheiere de autentificare nr. 649/03.09.2011 a BNP T________ A______, din care rezultă că părțile civile L_____ D____, L_____ G_______ și L_____ E_____ au declarat faptul că au primit de la R____ C_______ G_____ suma de xxxxx lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma accidentului de mașină soldat cu decesul numitei L_____ ________ și au menționat că nu vor avea alte pretenții cu privire la fapta anterior menționată iar, pe de altă parte, eventualele despăgubiri putând fi acordate de inculpat în afara procesului penal.

Părțile civile prin apărător, au solicitat obligarea asiguratorului ____________________________ SA la despăgubiri, menționând că nu este relevantă de poziția exprimată de acesta și chiar dacă nu a fost parte în contract.

Alături de considerentele anterior menționate, vor fi înlăturate apărările formulate, având în vedere principiul relativității efectelor contractului, în sensul că acesta produce efecte numai între părțile contractului, dacă legea nu prevede altfel.

De asemenea, Curtea constată că acordul de voință al părților cu intenția de a produce efecte juridice este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. În schimb, terții se pot prevala de efectele contractului, însă fără a cere executarea acestuia, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Față de aceste considerente, în baza art.421 pct.l lit. b Cod procedură penală va respinge apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria C________, împotriva sentinței penale nr. 1243/18.11.2014, pronunțată de Judecătoria C________, în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX, ca nefondat.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

In baza art.421 pct.l lit. b Cod procedură penală, va respinge apelurile declarate de către apelanții părți civile L_____ E_____, L_____ D____ Și L_____ G_______ și apelantului inculpat R____ C_______, împotriva sentinței penale nr. 1243/18.11.2014 pronunțată de Judecătoria C________, ca nefondate. In baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, va obliga pe apelanții părți vătămate și apelantul inculpat la plata sumei de câte 300 lei, fiecare cheltuieli judiciare către stat.

In baza art.272 Cod procedură penală, onorariu parțial avocat oficiu Bușuricu I____, în sumă de 50 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției. In baza art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul declarat de apelantul asigurător _____________________________ SA, împotriva sentinței penale nr. 1243/18.11.2014 pronunțată de Judecătoria C________.

Va desființează în parte, sentința penală apelată și, rejudecând:

În baza art. 25 alin.l Cod procedură penală rap. la art.22 alin.l cod procedură penală va respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de părțile civile L_____ E_____, L_____ D____ și L_____ G_______.

Va înlătură din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

în baza art.421 pct.l lit. b Cod procedură penală respinge apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria C________ , împotriva sentinței penale nr. 1243/18.11.2014, pronunțată de Judecătoria C________, în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX, ca nefondat.

în baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămân în sarcina acestuia.

In baza art.421 pct.l lit. b Cod procedură penală, respinge apelurile declarate de către apelanții părți civile L_____ E_____, L_____ D____ și L_____ G_______ și apelantului inculpat R____ C_______, împotriva sentinței penale nr. 1243/18.11.2014 pronunțată de Judecătoria C________, ca nefondate

In baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe apelanții părți vătămate și apelantul inculpat la plata sumei de câte 300 lei, fiecare cheltuieli judiciare către stat.

In baza art.272 Cod procedură penală, onorariu parțial avocat oficiu Bușuricu I____, în sumă de 50 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

In baza art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de apelantul asigurător _____________________________ SA, împotriva sentinței penale nr. 1243/18.11.2014 pronunțată de Judecătoria C________ , Desființează în parte, sentința penală apelată și, rejudecând: In baza art. 25 alin.l cod procedură penală rap. la art.22 alin.l cod procedură penală respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de părțile civile L_____ E_____, L_____ D____ și L_____ G_______.

Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții.

Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.03.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, C_______ D_______ C______ J____

Grefier,

A_______ B____

Jud fond.I C B____/Red dec Jud C J____ 3ex/ 07.04.2015