R______

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 534

Ședința publică din data de 19 mai 2014

PREȘEDINTE – G_______ D______

JUDECĂTOR – C_______ G________

GREFIER – C_____ M_______

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M___ I_______ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de asigurătorul _____________________________ Reasigurare SA cu sediul ales la cabinet avocat D____ C______ R___ din București, __________________________. 8, _____________________, inculpatul B________ T_____, fiul lui V_____ și N_______, născut la data de 02.02.1960 în ________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în București, __________________________, _____________, _____________, sector 3, părțile civile C____ A____ M_____, R___ I__, R___ S_____, R___ P______ C_____, toți cu domiciliul ales la avocat P____ B_____ din București, Pasaj Villacrose, Calea Victoriei, nr. 16.20, ____________, împotriva sentinței penale nr.1534 din data de 02 iulie 2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care a fost condamnat inculpatul B________ T_____, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa, prev. de art.178 alin. 2 Cod penal, cu aplic art. 320/1 alin 7 Cod procedură penală , la pedeapsa de 1(un) an si 4(patru) luni închisoare .

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 71, 64 lit. a si b Cod penal cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Cod penal

În temeiul art. 81 si 82 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioada de 3 ani si 4 luni termen de încercare.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de mai sus.

Potrivit art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni, în termenul de încercare.

S-a admis în parte acțiunile civile formulate in cauza de părțile civile împotriva inculpatului.

În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, rap. la art.1357 C.C., art.49 și 50 din Legea nr.136/1995 și art.313 din Legea nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C. Asigurare Reasigurare Ardaf S.A. la plata către părțile civile după cum urmează:

- către partea civilă R___ I__: 250.000 lei reprezentând daune materiale si suma de 30.000 euro in echivalent in lei la cursul BNR la data plății reprezentând daune morale;

morale;

- către partea civilă R___ S_____: 40.000 euro in echivalent in lei la cursul BNR la data plății reprezentând daune morale;

- către partea civilă R___ P______: 40.000 euro in echivalent in lei la cursul BNR la data plății reprezentând daune morale;

- către partea civilă C____ A____ M_____: 20.000 euro in echivalent in lei la cursul BNR la data plății reprezentând daune morale;

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil și art.313 din Legea nr. 95/2006 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S________ de Ambulanta Prahova, cu sediul în Ploiesti, Șoseaua Vestului, nr. 24, jud. Prahova și a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C.Asigurare Reasigurare Ardaf S.A. la plata sumei de 2086,50 lei, reprezentând daune materiale.

În temeiul art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil și art.313 din Legea nr. 95/2006 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S_______ Județean de Urgență Ploiesti, cu sediul in Ploiesti, ___________________, județul Prahova și a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C. Asigurare Reasigurare Ardaf S.A. la plata sumei de 316,93 lei, reprezentând daune materiale.

Potrivit art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil și art.313 din Legea nr. 95/2006 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S_______ C_____ de Urgență Sf. P_________, cu sediul în București, Șoseaua P_________, nr. 340, sector nr.2 București și a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C. ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A. la plata sumei de xxxxx,35 lei, reprezentând daune materiale.

Conform art.191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 3000 lei.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-asigurător _____________________________ Reasigurare SA prin avocat ales Didenco B_____ din Baroul București conform delegației de substituire F.N./2014 pentru avocat D____ C______ R___ din Baroul București cu împuternicire avocațială nr. xxxxxxx/2014, apelantul-inculpat B________ T_____ personal și asistat de avocat ales M____ Ani R______ din Baroul București potrivit împuternicirii avocațiale nr. xxxxxx/2014, lipsă fiind apelanții-părți civile C____ A____ M_____, R___ I__, R___ S_____, R___ P______ C_____, pentru toți a răspuns avocat ales D___ G_______ din Baroul București potrivit împuternicirii avocațiale nr. xxxxxx/2014, lipsă fiind intimații-părți civile S________ Județean de Urgență Ploiești, S_______ C_____ de Urgență „ Sfântul P_________” București, S________ de Ambulanță Prahova.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat Didenco Bogdn, avocat M____ Ani R______, avocat D___ G________ și Reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul susțin că nu au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.

Curtea ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată șiac rodă cuvântul în dezbateri.

Avocat Didenco B_____ pentru apelantul-asigurător _____________________________ Reasigurare SA având cuvântul susține că apelul vizează cuantumul daunelor materiale și morale acordate părților civile în cuantum total de aproximativ 200.000 Euro care în opinia sa sunt nejustificate raportat la probele din dosar, dar și raportat la jurisprudența în materie din R______ și U.E.

Sub aspectul daunelor materiale acordate, consideră că instanța de fond în mod neîntemeiat a acordat suma de 250.000 lei către partea civila R___ I__ fără să le cenzureze în vreun fel, având în vedere dispozițiile legale cu privire la acordarea acestora respectiv Ordinul CSA 21/2009.

La dosarul cauzei, pentru daunele material solicitate s-au depus parțial acte doveditoare respectiv înscrisuri, nefiind dovedit cuantumul cheltuielilor de înmormântare, etc. cu acte justificative. Astfel, consideră că instanța de fond în aprecierea cuantumului daunelor material acordate, trebuia să țină cont doar de acele cheltuieli justificate prin înscrisuri și nu simpla afirmație a părților privind cheltuielile făcute.

Asigurătorul a mai susținut că, sub aspectul daunelor morale, este evident că solicitarea părții chiar, corectă în principiu, nu poate fi acceptată sub aspectul cuantumului sumei cerute. Nu neagă suferința produsă de evenimentul rutier și ca asigurător de răspundere civila auto înțelege să reamintească instanței, dar mai ales părților civile că poziția asigurătorului nu este de parte responsabila civilmente, nu implică solidaritatea cu inculpatul, pentru producerea evenimentului rutier.

În opinia sa, daunele morale solicitate si acordate în favoarea părților civile, sunt în contradicție totală cu jurisprudența din R______ și Statele Europene, dat fiind faptul ca nu rezultă din considerentele constituirii de parte civilă și nici din sentința apelată criteriile clare și modalitățile de evaluare a cuantumului acestor sume.

Simplul demers de formulare a unor pretenții nerealiste în instanța de judecata, creează distorsiuni atât în sistemul de asigurări din R______, cât și diferențe semnificative în jurisprudența instanțelor, însă marea majoritate a magistraților din R______ consideră că ar trebui ținut cont de criterii de cuantificare obiective, cum sunt, gradul de rudenie, legătura de cauzalitate, contextul social și economic din R______, veniturile părților civile înainte de tragicul eveniment, etc., trebuind sa fie adoptate niște criterii orientative concomitent cu racordarea la practicile europene in domeniu.

Pentru ca instanțele să poată aplica aceste criterii, este necesar ca cel care pretinde daunele morale să indice niște aprecieri cuantificabile ale prejudiciilor suferite.

În contextul celor menționate și pentru a nu exista un hazard în apreciere prejudiciul moral trebuie dovedit, astfel apreciază că se impune analizarea cauzei, a valorilor lezate, consecințele negative fizice și psihice, intensitatea cu care au fost percepute urmările faptei și măsura în care a fost afectată situație familială, profesională și socială a părților civile.

Legislația europeană impune instanțelor naționale anumite limite ale despăgubirilor ce pot fi acordate, însa lăsă la aprecierea în concret a instanțelor a cuantumului acestor sume, context în care se impune a se avea în vedere condițiile de trai din R______, veniturile părții vătămate cât și circumstanțele reale ale cauzei.

Dincolo de suferința prin care au trecut părțile civile și pe care nu o contestă, apreciază că sumele solicitate sunt nejustificat de mari, instanța de judecata trebuind sa judece în echitate și să cenzureze orice încercare de îmbogățire fără justă cauză.

Susține acest punct de vedere întrucât sumele solicitate cu titlu de despăgubiri ar trebui să se raporteze, la veniturile părților civile, cât și la mijloacele și nivelul de trai de care acestea au beneficiat până la momentul tragicului eveniment aspect pe care instanța de fond nu l-a avut în vedere.

Conform recomandărilor Consiliului Europei principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut, despăgubirea având rolul de a da o compensare celor îndreptățiți, dar instanța trebuie sa albă în vedere gradul vătămărilor psihice și alterarea condițiilor de viața a acestora.

Totodată, atunci când instanța stabilește daunele morale pentru acest tip de evenimente, trebuie să țină cont și de restul principiilor stabilite de CEDO și anume: principiul echității, principiul nevoii sociale, principiul îmbogățirii fără just temei, principiul stabilirii daunelor morale la nivelul venitului lunar mediu, pe economie, al țării membre UE.

Jurisprudența CEDO obligatorie pentru instanțele naționale în aplicarea principiilor mai sus enunțate, face referire directă la aplicarea nivelului mediu net și a salariului de baza pe economie, astfel încât să nu se creeze un act de injustiție prin acordarea unor sume extraordinar de mari cu titlul de daune morale, care duc în realitate la o îmbogățire fără just temei, creând astfel un dezechilibru evident între spiritul legii, scopul urmărit de legiuitor și de valorificare a drepturilor părții vătămate în cauză.

Foarte multe instanțe europene nu înțeleg să acorde daune morale pentru decesul cauzat din accidente de circulație, considerând că nu se poate realiza o interpretare subiectivă în acordarea de daune morale unor persoane ce își pierd părinții, copii, etc. prin accidente violente, de cei care își pierd persoanele dragi prin moarte naturală.

Contrar unei jurisprudențe naționale și europene pe care instanța de fond în analiza acordării unor daune morale nu o cunoaște și nu o prezintă, aceasta înțelege să discute de aprecierea unor suferințe de natura fizică sau psihică pe care părțile civile

le-au suferit, incontestabil, dar care în analiza proporționalității acordării acestor daune ele nu se justifică.

Secția penală a înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 2617 din 9 iulie 2009 pronunțată în recurs, referitor la despăgubirile ce reprezintă daune morale, a statuat că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, în cazul infracțiunilor contra persoanei este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, așa cum rezultă din actele medicale ori de alte probe administrate. înalta Curte a mai apreciat că întinderea răspunderii civile delictuale nu este limitată de posibilitățile de plată ale inculpatului, principiu! aplicabil fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită.

Solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și pe fond reaprecierea cuantumul daunelor morale și materiale.

Referitor la apelul declarat de părțile civile, solicită respingerea, ca nefondat, în raport de motivele mai sus inserate.

Avocat M____ Ani R______ pentru inculpatul B________ T_____ având cuvântul susține că apelul vizează latura penală.

În opinia sa apelantului-inculpat B________ T_____ i s-a aplicat o pedeapsă prea aspră în raport de circumstanțele reale și personale ale inculpatului. Acesta a recunoscut și regretat fapta, nu are antecedente penale.

Instanța de fond nu ținut cont de precizarea făcută de inculpat în sensul că în asfalt era o groapă care a dus la producerea accidentului.

Solicită admiterea apelului declarat de inculpat și pe fond reducerea pedepsei.

Referitor la latura civilă a cauzei lasă la aprecierea instanței.

Avocat D___ G________ pentru apelanții-părți civile C____ A____ M_____, R___ I__, R___ S_____, R___ P______ C_____, având cuvântul cu privire la apelul declarat de asigurător, solicită respingerea, ca nefondat.

Cu privire la apelul declarat de inculpat lasă la aprecierea instanței.

În ceea ce privește apelul părților civile critică sentința penala pe latura civila, sub aspectul modalității de apreciere a prejudiciului moral.

Consideră netemeinică soluția instanței de fond, în sensul obligării inculpatului alături de asigurătorul de răspundere civila auto _________________________________ SA la plata daunelor morale în cuantumul enunțat mai sus.

Instanța de fond a ignorat faptul ca părțile civile au suferit cel mai grav prejudiciu moral pe care îl poate încerca o persoana: decesul soției/mamei/bunicii într-un mod ce contravine întrutotul ordinii firii.

Persoana și personalitatea defunctei recomanda a se analiza cu mare atenție despăgubirile morale ce se vor acorda în cauza părților civile; o femeie cu o familie extrem de unită, o mamă grijulie, cu un caracter puternic, apropiată de familie, prieteni și vecini.

Solicită a se avea în vedere motivele de apel aflate în scris la dosar și amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul formulează concluzii de respingerea apelului declarat de părțile civile, ca nefondat. Pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată. S-a aplicat dispozițiile art. 81 Cod penal anterior și dispozițiile art. 320/1 Cod procedură penală anterior.

În opinia sa nu se impune majorarea daunelor morale.

Referitor la apelul inculpatului față de concluziile anterior expuse, solicită respingerea, ca nefondat.

În ceea ce privește apelul declarat de asigurător, formulează concluzii de admitere și pe fond reducerea daunelor morale.

Apelantul-inculpat B________ T_____ având ultimul cuvânt susține că dacă nu s-ar fi ivit acea groapă în asfalt alta ar fi fost situația. CNADNR a fost de mai multe ori sancționată pentru că nu repară drumurile naționale. Solicită a se avea în vedere concluziile formulate de avocatul său ales.

Curtea pune în vedere avocatului părții civile, doamna avocat D___ G________ că dacă dorește poate depune la dosar concluzii scrise până la sfârșitul ședinței de judecată, față de împrejurarea că nu se amâna pronunțarea.

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 1534 din data de 02 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, a fost condamnat inculpatul B________ T_____, fiul lui V_____ și N_______, născut la data de 02.02.1960 în ________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în București, __________________________, _____________, _____________, sector 3, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa, prev. de art.178 alin. 2 Cod penal, cu aplic art. 320/1 alin 7 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1(un) an si 4(patru) luni închisoare .

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 71, 64 lit. a si b Cod penal cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Cod penal

În temeiul art. 81 si 82 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioada de 3 ani si 4 luni termen de încercare.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de mai sus.

Potrivit art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni, în termenul de încercare.

S-a admis în parte acțiunile civile formulate in cauza de părțile civile împotriva inculpatului.

În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, rap. la art.1357 C.C., art.49 și 50 din Legea nr.136/1995 și art.313 din Legea nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C. Asigurare Reasigurare Ardaf S.A. la plata către părțile civile după cum urmează:

- către partea civilă R___ I__: 250.000 lei reprezentând daune materiale si suma de 30.000 euro in echivalent in lei la cursul BNR la data plății reprezentând daune morale;

morale;

- către partea civilă R___ S_____: 40.000 euro in echivalent in lei la cursul BNR la data plății reprezentând daune morale;

- către partea civilă R___ P______: 40.000 euro in echivalent in lei la cursul BNR la data plății reprezentând daune morale;

- către partea civilă C____ A____ M_____: 20.000 euro in echivalent in lei la cursul BNR la data plății reprezentând daune morale;

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil și art.313 din Legea nr. 95/2006 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S________ de Ambulanta Prahova, cu sediul în Ploiesti, Șoseaua Vestului, nr. 24, jud. Prahova și a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C.Asigurare Reasigurare Ardaf S.A. la plata sumei de 2086,50 lei, reprezentând daune materiale.

În temeiul art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil și art.313 din Legea nr. 95/2006 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S_______ Județean de Urgență Ploiesti, cu sediul in Ploiesti, ___________________, județul Prahova și a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C. Asigurare Reasigurare Ardaf S.A. la plata sumei de 316,93 lei, reprezentând daune materiale.

Potrivit art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil și art.313 din Legea nr. 95/2006 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S_______ C_____ de Urgență Sf. P_________, cu sediul în București, Șoseaua P_________, nr. 340, sector nr.2 București și a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C. ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A. la plata sumei de xxxxx,35 lei, reprezentând daune materiale.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 3972/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B________ T_____, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut aceea că la data de 16.04.2010, orele 19.40, inculpatul B________ T_____ a condus autoturismul marca Reanult Clio, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, pe direcția DN ID, si nerespectând normele de circulație rutieră respectiv art. 48, art.50, alin.l, lit.a și art.50, alin.4 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, a produs un accident de circulație, în urma căruia a decedat victima R___ M________.

Faptele reținute în sarcina inculpatului B________ T_____ au fost probate în cursul urmăriri penale prin următoarele mijloace de probă: proces - verbal de cercetare la fața locului și schiță; proces - verbal de verificare tehnică a autovehiculului; raport medico - legal de necropsie nr. AXXXXXXXXXX/13.01.2011; declarațiile părții civile; declarațiile martorilor C____ A____ - M_____ și B________ S_____; declarații făptuitor/învinuit; raport de expertiză tehnică auto judiciară nr. 189/29.08.2011.

În fața instanței, audiat fiind inculpatul B________ T_____ a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, solicitând ca judecarea sa să aibă loc în baza prevederilor art.320/1 Cod procedură penală, cererea sa fiind admisă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

La data de 16.04.2010, în jurul orelor 19.40, în timp inculpatul B________ T_____ se deplasa cu o viteză de aproximativ 107 km/h, cu autoturismul marca Renault Clio înmatriculat cu numărul XXXXXXXX, pe DN ID în afara localității Drăgănești, din direcția Albești - P________ către Urziceni.

La km 14+300m, a pierdut controlul volanului, urmare a efectuării unei manevre de evitare a unei gropi din carosabil și s-a răsturnat cu autoturismul în afara părții carosabile.

În urma accidentului, a rezultat vătămarea corporală a pasagerilor autoturismului și anume: R___ M________, C____ A____-M_____ și B________ S_____.

R___ M________ a fost transportată la S_______ Județean de Urgență Ploiești și ulterior la S_______ C_____ de Urgență „Sfântul P_________", unde a decedat la data de 15.05.2010.

S-a arătat de către prima instanță că, situația de fapt expusă mai sus a rezultat din probele administrate în cauză cu: raportul medico-legal de necropsie nr. AXXXXXXXXXX, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală Prahova, potrivit căruia moartea victimei R___ M________, în vârstă de 69 de ani a fost violentă, urmare a unor leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire de corpuri dure în condițiile unui accident rutier, leziuni care sunt în legătură de cauzalitate directă cu decesul survenit în data de 15.05.2011, procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor oculari și declarațiile inculpatului de recunoaștere.

În cauză, a fost efectuată o expertiză tehnică auto, din care a rezultat că accidentul s-a produs ca urmare a manevrei de virare la stânga pentru evitarea de către inculpat a unei gropi din carosabil, aflată pe sensul său de mers, urmată de o manevră de virare la dreapta pentru redresarea direcției, care însă nu a mai fost posibilă, din cauza pierderii aderenței în momentul pătrunderii cu roțile pe acostamentul acoperit cu iarbă și pietriș.

Autoturismul condus de inculpat se deplasa cu viteza de 107 km/h, în timp ce viteza limită de evitare a accidentului a fost de circa 69 km/h; conducătorul auto putea evita accidentul prin frânare, care să îi permită ocolirea gropii prin virarea la stânga, dar fără a ieși de pe carosabil.

Probatoriul administrat în cauză a condus la concluzia că la producerea accidentului s-a reținut culpa inculpatului care a încălcat dispozițiile art. 48, art.50, alin.l, lit.a și art.5b, alin.4 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

În apărarea sa, inculpatul a susținut pe parcursul urmăririi penale faptul că groapa din carosabil ar fi determinat pierderea direcției autoturismului, apărare ce nu a putut fi reținută având în vedere faptul că acesta a circulat cu o viteză mult superioară celei maxim admise de lege, care s-a suprapus cu lipsa de experiență, situație care a determinat pierderea controlului direcției în urma efectuării manevrei de ocolire a gropii.

Prin aprecierea întregului material probator administrat în cauză, rezultă vinovăția învinuitului pentru uciderea din culpă a victimei R___ M________, în urma producerii accidentului de circulație.

Fapta inculpatului B________ T_____ care la data de 16.04.2010, orele 19.40, a condus autoturismul marca Reanult Clio, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, pe direcția DN ID, si nerespectând normele de circulație rutieră respectiv art. 48, art.50, alin.l, lit.a și art.50, alin.4 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, a produs un accident de circulație, în urma căruia a decedat victima R___ M________, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1, 2 din Codul penal .

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că a avut loc o acțiune de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către inculpat nerespectând normele de circulație rutieră - art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, a produs un accident de circulație, în urma căruia a decedat victima, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzută de art. 19 alin.1 lit.b Cod penal

Pentru aceste motive, instanța a dispus condamnarea inculpatului, considerând că vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită în cauză, iar la individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată, s-a avut în vedere, potrivit disp. art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prev. de lege, prevederile art. 320/1 Cod procedură penală, modalitatea concretă de săvârșire a faptei, precum și atitudinea inculpatului din cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, acesta recunoscând fapta săvârșită, totodată reținând că este cunoscut cu antecedente penale, motive pentru care îi va aplica pedeapsa de 1 an si 4 luni închisoare.

Potrivit art. 71 alin.2 Cod penal, aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b și c Cod penal intervine de drept în cazul aplicării pedepsei închisorii. Totuși, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 3 din Protocolul nr. 1 la această Convenție, în principal prin hotărârile pronunțate în cauzele Hirst v. Marea Britanie și S____ și P_______ v. R______, jurisprudență cu caracter general-obligatoriu potrivit art. 20 din Constituție rap. la art. 46 din Convenție, instanța a interzis inculpatului doar acele drepturi de la art. 64 Cod penal față de care inculpatul s-a făcut nedemn de a le mai exercita.

Astfel, față de pericolul social dovedit în săvârșirea faptei și față de persoana inculpatului, astfel cum acestea au fost reținute, instanța a apreciat că inculpatul nu este demn de a mai exercita drepturile prevăzute la art. 64 lit. a și b, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice, precum și cel de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

În consecință, a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 71, 64 lit. a,b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei stabilite. Cu privire la modalitatea de executare, față de lipsa antecedentelor penale, față de poziția de recunoaștere și regret a acestuia, instanța a apreciat că pedeapsa își poate atinge scopul educativ preventiv și fără privare de libertate, dând astfel posibilitatea inculpatului de a adopta un comportament normal în societate de respectare a normelor rutiere.

Astfel în baza art. 81 si 82 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioada de 3 ani si 4 luni termen de încercare.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de mai sus.

Conform art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni, în termenul de încercare.

În continuare, prima instanță a făcut un examen al legislației incidente în soluționarea laturii civile a cauzei, arătând că articolul 998 din Codul civil prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Același text legal nu face distincție în privința naturii patrimoniale sau nepatrimoniale a prejudiciului. Ca și consecință, atât prejudiciul patrimonial, cât și cel nepatrimonial reprezintă elemente structurale ale răspunderii civile delictuale, alături de cele deja menționate.

Repararea prejudiciului cauzat, stabilirea cuantumului despăgubirii, reprezintă însuși scopul angajării acestui tip de răspundere. Repararea integrală a prejudiciului reprezintă principiul de bază al răspunderii civile delictuale, consacrat de disp. art. 998 Cod civil, în termeni preciși și cuprinzători, ce evocă neîndoielnic ideea reparării daunei în totalitatea sa, fără nicio restrângere sau limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.

Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.

Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale.

Pe de altă parte, art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prevede că persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.

În continuare, instanța a mai reținut că, potrivit art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R______ asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule.

Art. 50 din același act normativ prevede că despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare […] persoanelor păgubite prin vătămare corporala […], iar art.54 prevede că în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în R______ se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită in prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.

Instanța, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului, în baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil și art.313 din Legea nr. 95/2006 instanța a admis :

- acțiunea civila formulate de partea civila S________ de Ambulanta Prahova, cu sediul in Ploiesti, Șoseaua Vestului, nr. 24, jud. Prahova și a obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C.ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A. la plata sumei de 2086,50 lei, reprezentând daune materiale, conform documentelor înaintate la dosar, fișa de decont.

- acțiunea civila formulate de partea civila S_______ Județean de Urgență Ploiești, cu sediul in Ploiesti, ____________________, jud. Prahova și a obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C. ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A. la plata sumei de 316,93 lei, reprezentând daune materiale conform documentelor înaintate la dosar, fișa de decont.

- acțiunea civila formulate de partea civila S_______ C_____ de Urgență Sf. P_________, cu sediul în București, Șoseaua P_________, nr. 340, sector nr.2 București și a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul S.C. ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A. la plata sumei de xxxxx,35 lei, reprezentând daune materiale, conform documentelor înaintate la dosar, fișa de decont.

În ceea ce privește daunele materiale solicitate de partea civila R___ I__, instanța a admis în parte pretențiile acestuia, având în vedere documentele atașate la dosar privind cheltuielile efectuate, declarațiile martorilor audiați, respective Ș_____ N_______ și N____ E____, reținând că partea civilă nu a justificat suma de 20.000 euro solicitata de acesta. Martorii audiați Ș_____ N_______ și N____ E____ au arătat că din discuțiile purtate cu familia sumele de bani cheltuite de aceștia se ridica la 150.000 lei.

Cu privire la daunele morale solicitate de R___ I__, R___ S_____ și R___ P______ le-a admis în parte și a obligat inculpatul la plata sumei de 40.000 euro in echivalent în lei la cursul BNR pentru fiecare parte având în vedere că sumele solicitate de părțile civile cu acest titlu sunt raportate la prejudiciul moral suferit, față de pierderea soției, respective a mamei față de împrejurarea ca nicio sumă de bani nu ar acoperi pierderea suferită.

Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată. În cazul infracțiunilor contra persoanei, evaluarea despăgubirilor pentru daune morale trebuie să țină seama de suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia.

Cu privire la partea civila C____ A____ M_____ a admis în parte și a obligat inculpatul la suma de 20.000 euro în echivalent in lei la cursul BNR la data plății reprezentând daune morale, având în vedere vârsta acestuia și legătura pe care o avea cu bunica sa .

Împotriva sentinței penale nr. 1534 din data de 02 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, au declarat apel în termenul legal, părțile civile C____ A____ M_____, R___ I__, R___ S_____, R___ P______ C_____, asigurătorul _____________________________ Reasigurare SA și inculpatul B________ T_____.

Apelanții-părți civile C____ A____ M_____, R___ I__, R___ S_____, R___ P______ C_____ au criticat sentința penală pe latură civila, sub aspectul modalității de apreciere a prejudiciului moral.

Consideră netemeinică soluția instanței de fond, în sensul obligării inculpatului alături de asigurătorul de răspundere civilă auto _________________________________ SA la plata daunelor morale în cuantumul enunțat mai sus.

Instanța de fond a ignorat faptul ca părțile civile au suferit cel mai grav prejudiciu moral pe care îl poate încerca o persoana: decesul soției/mamei/bunicii într-un mod ce contravine întrutotul ordinii firii.

Persoana și personalitatea defunctei recomanda a se analiza cu mare atenție despăgubirile morale ce se vor acorda în cauza părților civile; o femeie cu o familie extrem de unită, o mamă grijulie, cu un caracter puternic, apropiată de familie, prieteni și vecini.

În motivele scrise de apel, s-a arătat că evaluarea prejudiciului moral trebuia să se realizeze sub aspectul efectelor negative suferite de persoanele lezate pe plan fizic și psihic, astfel încât să nu se rezume la determinarea prețului suferinței fizice și psihice care sunt inestimabile, ci să se realizeze o apreciere multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicației acestuia pe toate planurile vieții sociale ale persoanelor prejudiciate.

S-a arătat că, instanța trebuia să aprecieze prejudiciul moral suferit de părțile civile în raport de gravitatea sa incomensurabilă și de importanța acestuia la nivelul percepției părților civile, prin decesul unei ființe dragi (soție, mamă și bunică) au suferit un dezechilibru psihic, aceste suferințe psihice le-a creat grave tulburări și neajunsuri pe plan familial și social.

În final, s-a solicitat desființarea în parte a sentinței apelate în sensul acordării daunelor morale la valoarea exprimată în petitul acțiunii civile inițiale.

Apelantul-asigurător _____________________________ Reasigurare SA a arătat că apelul vizează cuantumul daunelor materiale și morale acordate părților civile în cuantum total de aproximativ 200.000 Euro care, în opinia sa, sunt nejustificate raportat la probele din dosar dar și la jurisprudența în materie din R______ și U.E.

Sub aspectul daunelor materiale acordate, consideră că instanța de fond în mod neîntemeiat a acordat suma de 250.000 lei către partea civila R___ I__ fără să le cenzureze în vreun fel, având în vedere dispozițiile legale cu privire la acordarea acestora respectiv Ordinul CSA 21/2009.

La dosarul cauzei, pentru daunele material solicitate s-au depus parțial acte doveditoare respectiv înscrisuri, nefiind dovedit cuantumul cheltuielilor de înmormântare, etc. cu acte justificative. Astfel, consideră că instanța de fond în aprecierea cuantumului daunelor material acordate, trebuia să țină cont doar de acele cheltuieli justificate prin înscrisuri și nu simpla afirmație a părților privind cheltuielile făcute.

Asigurătorul a mai susținut că, sub aspectul daunelor morale, este evident că solicitarea părții chiar, corectă în principiu, nu poate fi acceptată sub aspectul cuantumului sumei cerute. Nu neagă suferința produsă de evenimentul rutier și ca asigurător de răspundere civila auto înțelege să reamintească instanței, dar mai ales părților civile că poziția asigurătorului nu este de parte responsabila civilmente, nu implică solidaritatea cu inculpatul, pentru producerea evenimentului rutier.

În opinia sa, daunele morale solicitate si acordate în favoarea părților civile, sunt în contradicție totală cu jurisprudența din R______ și Statele Europene, dat fiind faptul ca nu rezultă din considerentele constituirii de parte civilă și nici din sentința apelată criteriile clare și modalitățile de evaluare a cuantumului acestor sume.

Simplul demers de formulare a unor pretenții nerealiste în instanța de judecata, creează distorsiuni atât în sistemul de asigurări din R______, cât și diferențe semnificative în jurisprudența instanțelor, însă marea majoritate a magistraților din R______ consideră că ar trebui ținut cont de criterii de cuantificare obiective, cum sunt, gradul de rudenie, legătura de cauzalitate, contextul social și economic din R______, veniturile părților civile înainte de tragicul eveniment, etc., trebuind sa fie adoptate niște criterii orientative concomitent cu racordarea la practicile europene in domeniu.

Dincolo de suferința prin care au trecut părțile civile și pe care nu o contestă, apreciază că sumele solicitate sunt nejustificat de mari, instanța de judecata trebuind sa judece în echitate și să cenzureze orice încercare de îmbogățire fără justă cauză.

Susține acest punct de vedere întrucât sumele solicitate cu titlu de despăgubiri ar trebui să se raporteze, la veniturile părților civile, cât și la mijloacele și nivelul de trai de care acestea au beneficiat până la momentul tragicului eveniment aspect pe care instanța de fond nu l-a avut în vedere.

Conform recomandărilor Consiliului Europei principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut, despăgubirea având rolul de a da o compensare celor îndreptățiți, dar instanța trebuie sa albă în vedere gradul vătămărilor psihice și alterarea condițiilor de viața a acestora.

Totodată, atunci când instanța stabilește daunele morale pentru acest tip de evenimente, trebuie să țină cont și de restul principiilor stabilite de CEDO și anume: principiul echității, principiul nevoii sociale, principiul îmbogățirii fără just temei, principiul stabilirii daunelor morale la nivelul venitului lunar mediu, pe economie, al țării membre UE.

Jurisprudența CEDO obligatorie pentru instanțele naționale în aplicarea principiilor mai sus enunțate, face referire directă la aplicarea nivelului mediu net și a salariului de baza pe economie, astfel încât să nu se creeze un act de injustiție prin acordarea unor sume extraordinar de mari cu titlul de daune morale, care duc în realitate la o îmbogățire fără just temei, creând astfel un dezechilibru evident între spiritul legii, scopul urmărit de legiuitor și de valorificare a drepturilor părții vătămate în cauză.

Foarte multe instanțe europene nu înțeleg să acorde daune morale pentru decesul cauzat din accidente de circulație, considerând că nu se poate realiza o interpretare subiectivă în acordarea de daune morale unor persoane ce își pierd părinții, copii, etc. prin accidente violente, de cei care își pierd persoanele dragi prin moarte naturală.

Contrar unei jurisprudențe naționale și europene pe care instanța de fond în analiza acordării unor daune morale nu o cunoaște și nu o prezintă, aceasta înțelege să discute de aprecierea unor suferințe de natura fizică sau psihică pe care părțile civile

le-au suferit, incontestabil, dar care în analiza proporționalității acordării acestor daune ele nu se justifică.

Secția penală a înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 2617 din 9 iulie 2009 pronunțată în recurs, referitor la despăgubirile ce reprezintă daune morale, a statuat că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, în cazul infracțiunilor contra persoanei este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, așa cum rezultă din actele medicale ori de alte probe administrate. Înalta Curte a mai apreciat că întinderea răspunderii civile delictuale nu este limitată de posibilitățile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită.

În final, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și pe fond reaprecierea cuantumul daunelor morale și materiale.

Inculpatul B________ T_____ a susținut că apelul său vizează, în principal, latura penală a cauzei, în sensul că i s-a aplicat o pedeapsă prea aspră în raport de circumstanțele în care s-a produs accidentul și de cele personale referitoare la faptul că a recunoscut și regretat fapta, nu are antecedente penale.

Instanța de fond nu ținut cont de precizarea făcută de inculpat în sensul că în asfalt era o groapă care a dus la producerea accidentului.

Acesta a solicitat în final, reducerea pedepsei aplicate de prima instanță, iar în ce privește latura civilă a cauzei a lăsat la aprecierea instanței.

Examinând sentința apelată, în raport de materialul probator administrat în cauză, de motivele invocate în fiecare cerere de apel și de dispozițiile art.417 alin.2 Cod procedură penală, care impun analizarea cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelurile declarate de asigurător și inculpat sunt fondate, iar cel al părților civile este nefondat .

Întrucât apelul inculpatului vizează în principal latura penală a cauzei, Curtea va analiza cu prioritate această cerere de apel.

Se constată că, la prima instanță, inculpatul a solicitat să fie judecat în procedura simplificată, recunoscând vinovăția în producerea accidentului de circulație în data de 16.04.2010, în urma căruia s-a produs vătămarea gravă și apoi decesul numitei R___ M________.

Prima instanță a admis această cerere și a aplicat inculpatului o pedeapsă situată chiar la limita minimă prevăzută de textul legal incriminator, limită redusă cu o treime în condițiile reținerii disp. art.320 alin.7 Cod procedură penală din 1969. Totodată, prima instanță a dispus ca pedeapsa aplicată să fie suspendată condiționat, aplicând disp. art.81 și următoarele Cod penal din 1969.

Curtea constată că, în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, principiu cuprins în art.5 Cod penal, sentința atacată nu e necesar să sufere nicio modificare întrucât Noul Cod penal în articolul 192 alin.2 a reluat conținutul infracțiunii și pedeapsa din textul vechi – art.178 alin.2 Cod penal din 1969, iar dispozițiile art.320/1 alin.7 Cod procedură penală din 1969 au fost preluate ca având același efect în dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală.

În opinia curții, o reducere a pedepsei aplicate de prima instanță ce ar implica reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului nu se justifică atâta timp cât sancțiunea la care s-a orientat judecătorul fondului este una minimă și este suspendată condiționat, fără a se impune inculpatului vreo obligație sau măsură de supraveghere.

Inculpatul a invocat, în principal, faptul că accidentul s-a produs ca urmare a unei manevre de evitare a unei gropi din asfalt, dar această împrejurare, reținută în actul de acuzare ca reală, trebuie unită cu viteza exagerată pe care o avea autoturismul – 107 km/h, care nu i-a permis să efectueze manevra de ocolire în siguranță și a determinat răsturnarea mașinii.

Așa fiind, sub acest aspect, Curtea apreciază că apelul inculpatului nu este fondat, urmând însă a fi admis sub aspectul rezolvării laturii civile a cauzei, situație ce va fi analizată la apelurile declarate de asigurător și părțile civile.

Apelul asigurătorului de răspundere civilă ______________________________ – Reasigurare SA.

În ceea ce privește motivul de apel invocat de asigurător cu privire la cuantumul daunelor materiale, Curtea constată că, acesta pe deplin întemeiat și că, posibil dintr-o eroare materială, cuantumul acordat de prima instanță cu acest titlu – 250.000 lei, depășește nu numai pretențiile părților civile – 20.000 euro (aproximativ 88.000 lei), dar și este în contradicție cu cele reținute de către instanță în considerentele sentinței, în care se arată că cererea părților civile sub acest aspect nu este justificată integral.

Curtea consideră că, prima instanță a reținut, din eroare 250.000 lei, în loc de 25.000 lei cât intenționa să acorde cu acest titlu părților civile, acestea fiind de altfel și dovezile pe care le-au prezentat părțile civile primei instanțe. Astfel, martorii audiați Ș_____ N_______ și N____ E____ au arătat textual că cheltuielile cu spitalizarea și înmormântarea victimei s-au ridicat la xxxxxxxxxxx lei vechi (15.000 RON), iar pomenirile ulterioare și monumentul funerar ar mai fi costat încă xxxxxxxxxxx lei vechi (10.000 RON), totalul fiind de 25.000 RON (filele 164 – 167 dosar fond).

În sprijinul acestui argument vine și faptul că familia victimei este o familie obișnuită, de condiție materială medie, și nici măcar părțile civile nu au solicitat suma acordată cu titlu de despăgubiri materiale de instanță, astfel încât, în raport de dovezile prezentate și analizate mai sus, se impune reducerea acestor despăgubiri la suma de 25.000 lei.

Apelul asigurătorului este fondat și în ceea ce privește cuantumul daunelor morale la care s-a orientat prima instanță pentru fiecare dintre părțile civile.

În primul rând, Curtea consideră că, atât timp cât au fost avute în vedere părțile civile R___ I___ – soțul victimei și cei doi copii majori – R___ S_____ și R___ P______ C_____, nu a existat o justificare legitimă pentru acordarea de daune morale și nepotului victimei – C____ A____ M_____ (fiul părții civile R___ S_____), nedovedindu-se în privința acestuia existența unor legături afective deosebite între bunică și nepot și nici a faptului că victima ar fi constituit un sprijin pentru această parte civilă – persoană care a trecut de mult de vârsta majoratului.

De altfel, Curtea constată că, în cererea inițială de constituire de parte civilă, adresată în scris primei instanțe, C____ A____ M_____ nici măcar nu este menționat a avea pretenții civile în calitate de nepot al victimei (filele 42 – 44 dosar fond), acesta depunând o cerere de daune morale în cuantum de 50.000 euro după mai multe termene de judecată, susținerile sale referitoare la trauma psihică pe care ar fi suferit-o nefiind demonstrate de nicio altă probă.

Din acest motiv, Curtea consideră că, se impune respingerea pretențiilor de daune morale ale acestei părți civile și înlăturarea obligării inculpatului alături de asigurător la plata sumei de 20.000 euro acordată de prima instanță cu acest titlu.

În privința celorlalte trei părți civile, Curtea consideră că sumele acordate de prima instanță cu titlu de daune morale, câte 40.000 de euro pentru cei doi copii majori și 30.000 euro către soțul supraviețuitor, sunt exagerate și depășesc cu mult cuantumul despăgubirilor pe care le-a consacrat jurisprudența constantă a acestei curți de apel în situații similare.

Astfel, Curtea consideră că, prin sumele extrem de generoase menționate în cuprinsul sentinței se ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a părților civile și la o recompensare disproporționată a acestora pentru prejudiciul nepatrimonial suferit.

Fără a nega suferința pricinuită celor trei părți civile prin decesul soției și mamei lor, Curtea apreciază că, la repararea prejudiciului suferit de acestea este necesar să se aibă în vedere și criteriul referitor la situația economică și nivelul de trai din R______, cărora se circumscrie și situația familiei părților civile, astfel încât chiar dacă Ordinul CSA din anul 2010 prevede o limită maximă de despăgubire de 500.000 de euro, o despăgubire într-un asemenea cuantum nu poate interveni decât în situații de excepție (catastrofă, dezastru, accident ce ar implica victime multiple) .

În plus, Curtea apreciază că, deși se impune reducerea cuantumului acestor daune morale pentru cele trei părți civile, totuși partea civilă R___ I__, soțul supraviețuitor al victimei, este îndreptățit să fie despăgubit cu o sumă mai mare decât cei doi copii majori, care au propriile lor familii, în condițiile în care, în cazul său, este de netăgăduit împrejurarea că prin decesul soției sale, a rămas fără sprijinul partenerului său de viață la o vârstă înaintată, când un astfel de suport familial este foarte important.

Având în vedere toate aceste argumente, în ce privește cererile de apel formulate de părțile civile prin care s-a solicitat majorarea daunelor morale până la suma de 1.000.000 euro pentru R___ I__, la câte 500.000 euro pentru R___ S_____ și R___ P______ C_____ și 50.000 euro pentru C____ A____ M_____, este evident că, atâta timp cât cu ocazia analizării apelului asigurătorului s-a exprimat un punct de vedere contrar, acestea vor fi respinse ca nefondate.

În concluzie, față de considerentele ce preced, în conformitate cu disp. art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, Curtea va admite apelurile declarate de inculpatul B________ T_____ și de către asigurătorul _____________________________-Reasigurare SA București, împotriva sentinței penale nr.1534/02.07.2013 pronunțată de către Judecătoria Ploiești, va desființa în parte sentința, în latură civilă și rejudecând va înlătura obligarea inculpatului alături de asigurător la plata sumei de 20.000 lei daune morale către partea civilă C____ A____ M_____.

Se vor reduce despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat inculpatul, alături de asigurător, către partea civilă R___ I__, de la suma de 250.000 lei daune materiale, la suma de 25.000 lei daune materiale.

Se vor reduce daunele morale la plata cărora a fost obligat inculpatul, alături de asigurător, după cum urmează: de la suma de 30.000 euro, la suma de 12.000 euro, pentru partea civilă R___ I__, și de la câte 40.000 euro, la câte 10.000 euro, pentru fiecare dintre părțile civile R___ S_____ și R___ P______.

În baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de către părțile civile R___ I__, R___ S_____, R___ P______ și C____ A____ M_____.

Se va menține restul dispozițiilor sentinței.

Ca urmare a respingerii cererilor de apel, în baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, apelanții părți civile vor fi obligați la câte 100 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de către inculpatul B________ T_____ și de către asigurătorul _____________________________-Reasigurare SA București, împotriva sentinței penale nr.1534/02.07.2013 pronunțată de către Judecătoria Ploiești, desființează în parte sentința, în latură civilă și rejudecând:

Înlătură obligarea inculpatului alături de asigurător la plata sumei de 20.000 lei daune morale către partea civilă C____ A____ M_____.

Reduce despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat inculpatul, alături de asigurător, către partea civilă R___ I__, de la suma de 250.000 lei daune materiale, la suma de 25.000 lei daune materiale.

Reduce daunele morale la plata cărora a fost obligat inculpatul, alături de asigurător, după cum urmează: de la suma de 30.000 euro, la suma de 12.000 euro, pentru partea civilă R___ I__, și de la câte 40.000 euro, la câte 10.000 euro, pentru fiecare dintre părțile civile R___ S_____ și R___ P______.

Respinge ca nefondate apelurile declarate de către părțile civile R___ I__, R___ S_____, R___ P______ și C____ A____ M_____.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă pe apelanții părți civile la câte 100 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Dispune plata onorariului parțial al apărătorului din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 lei, din fondurile Ministerului justiției, în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2014.

Președinte, Judecător,

G_______ D______ C_______ G________

Grefier,

C_____ M_______

Red./G.D.

Tehnored./C.M./MM

11 ex./18.06.2014

d.f.XXXXXXXXXXXXX- Judecătoria Ploiești

j.f. Z_________ A___ C_____

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006.