Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.352 /a

Ședința publică din data de 19 martie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – raluca zara – JUDECĂTOR

JUDECĂTOR – M______ C________

Grefier - M______ I__

Ministerul Public a fost reprezentat de PROCUROR- G______ E____

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G_____

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpatul Nicuțu V_______, părțile civile N______ C_____ (fiul victimei N______ E________) și C______ P____ – P______ și de partea responsabilă civilmente C___ I________ Asigurare – Reasigurare S.A. împotriva sentinței penale nr. 2538/21.11.2014 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 13 martie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, dată la care, având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit disp.art.391 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 19 martie 2015.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2538/21.11.2013, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, prin schimbarea încadrării juridice, a fost condamnat inculpatul Nicuțu V_______ pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal (1969), cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare.

Au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a ip. a II-a și lit. b Cod penal (1969).

În baza art. 81 Cod penal (1969) s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani și 6 luni.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal (1969).

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal (1969) s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

A fost admisă în parte acțiunea civilă promovată de părțile vătămate N______ C_____ și C______ P____ P______.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare – Reasigurare C___ I________ SA București cu titlu de despăgubiri civile către părțile vătămate astfel: la 8237 lei daune materiale și 25 000 euro sau echivalentul în lei la data plății către partea vătămată N______ C_____, la 247 euro sau echivalentul în lei la data plății reprezentând daune materiale și 25 000 euro ori echivalentul în lei la data plății reprezentând daune morale către partea vătămată C______ P____ P______.

A fost obligat inculpatul la 400 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța în acest sens, Judecătoria Focșani a avut în vedere următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 2007/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V______ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Nicuțu V_______ pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, constând în aceea că în ziua de 17.10.2013, datorită neluării măsurilor de supraveghere ce se impuneau, a accidentat-o mortal pe victima N______ E________, în timp ce conducea autovehiculul marca Dacia, proprietate personală, pe raza comunei Bordești, județul V______.

Cauza s-a aflat în procedura Camerei Preliminare în timpul căreia inculpatul nu a formulat cereri și nu a invocat excepții, iar prin Încheierea din data de 21.05.2014 s-a constat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății.

Analizând probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul Nicuțu V_______ locuiește în __________________________________, iar potrivit susținerilor sale își câștigă existența prestând activități de transport cu autoutilitara Dacia Dropside, proprietate personală, înmatriculată sub nr. XXXXXXXXX.

La data de 17.10.2013, inculpatul conducea acest autovehicul pe raza comunei Bordești, județul V______.

În ziua respectivă carosabilul era umed. La un moment dat, pe o porțiune de drum în pantă, pe sensul de mers DN.2N-DC.158, în apropiere de intersecția cu DC. 158, acoperit la momentul acela cu vegetație, respectiv frunze căzute din copaci, inculpatul a observat-o pe victima N______ E________ pe un podeț din dreapta părții carosabile, podeț situat peste șanțul ce era betonat, adânc de 0,7 metri și o lățime de 1,30 metri.

Nu s-a putut stabili dacă victima intenționa să pătrundă pe carosabil, martorul M________ E___ a declarat în sensul că victima nu a avut această intenție, a rămas pe podeț, discutând cu martorul care i-a cerut să-i împrumute o roabă.

Inculpatul a crezut cel mai probabil că victima va pătrunde pe carosabil și a acționat sistemul de frânare însă, datorită carosabilului umed și a urmelor de vegetație, vehiculul s-a înscris pe o traiectorie plan paralelă pe partea carosabilă, a derapat către dreapta, astfel încât partea din dreapta-față a mașinii a lovit-o pe victima N______ E________, aceasta a fost proiectată în șanț și s-a lovit cu capul de dalele betonate ale șanțului.

Mașina inculpatului a căzut cu roțile din față în șanț. Inculpatul a sunat la 112, ambulanța a constatat decesul victimei.

În timpul urmăririi penale, autovehiculul inculpatului a fost verificat tehnic, ocazie cu care s-a constatat că frâna de staționare pe roțile din spate nu era funcțională, anvelopa roții dreapta-spate era uzată peste limita legală.

Expertiza auto efectuată în cauză a concluzionat că viteza cu care conducea inculpatul la momentul la care a lovit-o pe victimă era de aproximativ 36 km/h, accidentul s-a produs din vina exclusivă a inculpatului care nu a adaptat viteza de deplasare la condițiile de carosabil umed și care, acționând sistemul de frânare, a determinat derapajul vehiculului.

Concluzia expertizei a fost în sensul că impactul vehicul-pieton s-a produs în afara părții carosabile, neexistând indicii că victima ar fi pătruns pe carosabil așa cum a susținut inculpatul.

Expertiză a reținut că inculpatul a încălcat prevederile art. 10 alin. 1, art. 41 alin. 1, art. 48 din OUG nr. 195/2002 și art. 148 lit. 16 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.

Din raportul de necropsie a rezultat că moartea victimei a fost violentă, s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii consecutivă unui traumatism vertebro-medular.

Audiat fiind, inculpatul a declarat că nu are nici o culpă în producerea accidentului, accidentul produs a derapat pentru că șoseaua era umedă și acoperită de frunze, viteza cu care circula era de doar 30 km/h, nu putea evita impactul cu victima în aceste condiții.

Apărarea inculpatului a fost înlăturată însă de concluziile expertizei tehnice-auto împotriva căreia inculpatul nu a formulat obiecțiuni.

Situația de fapt reținută de instanța de fond rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșele foto, raportul de expertiză tehnică-auto, raportul de constatare medico-legală, declarația martorului M________ E___.

În drept, prima instanță a constatat că fapta inculpatului de a cauza, din culpă, decesul victimei N______ E________, ca urmare a neluării măsurilor de prevedere privind circulația pe drumurile publice, respectiv nu a adaptat viteza la carosabilul umed, acoperit de vegetație, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal (1969).

Instanța a apreciat că aceasta este legea penală mai favorabilă inculpatului, având în vedere modalitățile de individualizare judiciară a pedepsei.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea comisă, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 Cod penal (1969), respectiv gradul de pericol social relativ ridicat, împrejurările în care inculpatul a comis infracțiunea, lipsa de preocupare a acestuia față de starea tehnică a mașinii, vârsta inculpatului, faptul că nu are antecedente penale, față de care îi va aplica o pedeapsă spre mediul special prevăzut de lege, în măsură să asigure scopul educativ al pedepselor.

Având în vedere dispozițiile art. 71 Cod penal (1969), natura infracțiunii comise de inculpat, drepturile pe care le exercită în mod concret acesta și drepturile care au legătură cu infracțiunea comisă, instanța i-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a ip. a II-a și lit. b Cod penal (1969).

Având în vedere că inculpatul își câștigă onest existența, nu are antecedente penale, instanța a apreciat că reeducarea sa se poate realiza și fără privarea de libertate.

În consecință, în baza art. 81 Cod penal (1969) a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În cauză s-au constituit părți civile N______ C_____ și C______ P____ – P______, copiii victimei.

N______ C_____ a solicitat să fie despăgubit cu suma de 8237 de lei, reprezentând cheltuielile de înmormântare, pomenile făcute decedatei și suma de 300 000 de euro daune morale.

C______ P____ – P______ a solicitat să fie despăgubită cu suma de 247 de euro contravaloarea biletului de avion Italia – România, la momentul decesului mamei aflându-se la lucru in Italia și 200 000 de euro daune morale.

Potrivit art. 86 Cod procedură penală a fost citată ca parte responsabilă civilmente societatea de asigurări cu care inculpatul avea încheiat contract de asigurare la data producerii accidentului și anume SAR C___ INSURACE SA București.

Pentru dovedirea pretențiilor civile, părțile civile au depus la dosar documente și instanța le-a încuviințat audierea a doi martori.

Din probele administrate a rezultat că pretențiile solicitate cu titlul de daune materiale de cele două părți civile sunt întemeiate, în cauză s-a făcut dovada că la înmormântare și la pomenile ulterioare partea civilă N______ C_____ a cheltuit peste 8000 de lei.

De asemenea, partea vătămată C______ P____ - P______ a depus dovada că pe biletul de avion a plătit 247 de euro.

În ce privește daunele morale solicitate de părțile civile, instanța de fond le-a apreciat întemeiate în parte, cuantumul acestora fiind raportat exclusiv la relația afectivă mamă-copii.

Instanța de fond nu a putut reține că victima era un sprijin financiar pentru copiii săi întrucât, ca regulă, aceasta se întâmplă până la majoratul copiilor, persoanele în vârstă sunt ele însele ajutate de copii. Pe de altă parte, decesul unei persoane este un fenomen ireversibil ale cărui consecințe, în esență, nu pot fi modificate prin acordarea unor sume de bani.

Daunele morale au mai degrabă scopul unei compensații în memoria victimei și nu neapărat pentru înlăturarea suferinței psihice a apropiaților și membrilor de familie.

Pentru aceste considerente, instanța de fond a apreciat că sunt întemeiate doar în parte pretențiile părților civile referitoare la daunele morale.

Instanța a recunoscut suferința celor două părți civile în urma decesului mamei lor însă, în plan afectiv, pierderea este ireparabilă.

Prin urmare, în baza art. 1359 Cod civil, rap. la art. 86 Cod procedură penală, a admis în parte pretențiile civile ale părților civile, a obligar inculpatul în solidar cu societatea de asigurare la despăgubirile admise ca întemeiate de instanță, în cauză fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale solidare.

Împotriva sentinței penale nr. 2538/21.11.2014 a Judecătoriei Focșani, în termen legal, a formulat apel inculpatul Nicuțu V_______, părțile civile N______ C_____ și C______ P____ P______, precum și asigurătorul S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București.

Părțile civile au precizat că apelul declarat de acestea vizează doar latura civilă a cauzei, respectiv doar despăgubirile morale acordate. Astfel, având în vedere relațiile extrem de apropiate dintre părți și faptul că mama părților civile a decedat în condiții tragice, apreciază că despăgubirile morale acordate sunt prea mici și nu întrunesc un caracter reparator.

Asigurătorul S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București a precizat că apelul formulat vizează calitatea procesuală din dosar, respectiv calitatea de asigurator de răspundere civilă și nu de parte responsabilă civilmente. Cel de-al doilea motiv de apel vizează cuantumul despăgubirilor acordate, apreciat prea mare în condițiile economice ale României.

Apelantul inculpat Nicuțu V_______ a criticat modul în care a fost soluționată latura penală a cauzei motivat de faptul că în mod greșit s-a reținut culpa exclusivă a inculpatului. A apreciat că sunt aplicabile dispozițiile privind cazul fortuit. Expertiza efectuată în dosar stabilește culpa inculpatului plecând de la ideea că acesta nu și-a adaptat viteza la condițiile de trafic și avea cauciucurile uzate. Inculpatul a declarat că avea o viteză redusă, respectiv 30 km/h, adaptată la condițiile unui asfalt umed. Deoarece după o curbă, a apărut o suprafață acoperită cu frunze ude, înghețate, roțile au avut o aderență extrem de scăzută, iar șoferul, văzând o bătrână care intenționa să traverseze ___________________________ de frânare. Trebuie dovedită legătura de cauzalitate între conduita culpabilă a inculpatului și rezultatul produs. Nu există dovada că în condițiile date, dacă pneurile nu ar fi fost uzate nu s-ar fi produs derapajul. Cu privire al vinovăția inculpatului, solicită aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, în condițiile în care inculpatul a fost pus în fața unei situații pe care nu putea să o prevadă.

În subsidiar, a apreciat că instanța de fond nu a fost suficient de obiectivă în stabilirea cuantumului pedepsei de doi ani și șase luni care reprezintă o sancțiune prea severă raportat la criteriile de individualizare a pedepsei, la circumstanțele personale ale inculpatului și la circumstanțele reale de comitere a faptei, dat fiind contextul în care s-a produs evenimentul și concursul de împrejurări nefavorabile apelantului.

În legătură cu latura civilă, cu privire la obligarea inculpatului în solidar cu asigurătorul, arată că practica instanțelor din raza Curții de Apel G_____ este în sensul de a obliga numai asigurătorul. În condițiile în care asiguratorul a încheiat un contract anterior producerii evenimentului rutier prin care se angajează să preia responsabilitatea acoperirii din punct de vedere civil a pagubelor produse, acest contract trebuie eficientizat și prin modul în care instanța de judecată soluționează acțiunea civilă. Solicită desființarea acestei dispoziții a instanței de fond și înlocuirea ei cu obligarea doar a asigurătorului la despăgubiri către părțile civile.

Apelurile formulate de inculpatul Nicuțu V_______, precum și de către asigurătorul S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București sunt fondate, iar apelurile părților civile N______ C_____ și C______ P____ P______ sunt nefondate pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

1. Analiza motivelor de apel formulate de inculpatul Nicuțu V_______ va porni și practic se va plia pornind de la solicitarea acestuia de achitare pe motivul existenței unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, și anume cazul fortuit.

Anterior analizei stricte a situației de fapt prin raportare la chestiunea de drept invocată, Curtea apreciază că se impune a fi făcută o analiză a condițiilor și situației când pot fi invocate și își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 31 Cod penal. (art. 47 Cod penal 1969) referitoare la cazul fortuit, care în actuala reglementare prevăd că: „Nu este imputabilă (nu constituie infracțiune) fapta prevăzută de legea penală al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu a putut fi prevăzută.”

Cazul fortuit prevăzut în art.31 Cod penal este reprezentat de acțiunea ori inacțiunea unei persoane care produce un rezultat neconceput și neurmărit de autorul acțiunii, rezultatul datorându-se unei forțe naturale a cărei prezență nu a putut fi prevăzută.

Caracteristic cazului fortuit este faptul că acțiunea sau inacțiunea unei persoane produce un rezultat socialmente periculos, neașteptat, datorită faptului că intră în concurs cu o împrejurare fortuită, neprevizibilă, care produce în fapt acel rezultat, iar această imprevizibilitate trebuie să aibă un caracter obiectiv și general.

Cazul fortuit are caracter obiectiv și există când „acțiunea ori inacțiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea persoană nu l-a conceput și nu l-a urmărit, producerea lui fiind datorată unei împrejurări neașteptate”, adică împrejurarea nu putea fi prevăzută de orice altă persoană, nu numai de către subiectul care a săvârșit fapta.

Pornind de la aceste considerațiuni teoretice, unanim acceptate de practica judiciară în materie, se apreciază că în prezenta speță nu i se poate reține inculpatului Nicuțu V_______ caracterul obiectiv al imprevizibilității atâta timp cât trebuia să prevadă derapajul având în vedere condițiile de deplasare respectiv anotimpul, temperatura, starea umedă a carosabilului, vegetația care îl acoperea, consecințele acționării sistemului de frânare în condițiile date, cu atât mai mult cu cât conducătorul auto avea obligația de a da dovadă de prudență sporită și de a adapta viteza de deplasare. Apărarea inculpatului privind reducerea vitezei nu poate fi acceptată în condițiile în care valoarea de 36,80 km/h s-a dovedit a fi insuficientă, însăși producerea derapajului confirmând adaptarea inadecvată a vitezei și efectuarea manevrei în afara condițiilor de siguranță. Susținerea acestuia în sensul că a redus viteza și a acționat frâna se circumscrie unor măsuri minime de diligență, măsuri care însă în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei (respectiv carosabil umed, acoperit de vegetație, în curbă) nu s-au dovedit suficient de riguroase și de eficiente, deși trebuia și putea să prevadă rezultatul și deși se impunea sporirea la maximum a măsurilor într-o atare situație.

Așadar, caracterul obiectiv și general al imprevizibilității ce diferențiază această neprevedere, în situația cazului fortuit, de imprevizibilitatea care apare în situația în care inculpatul, deși trebuia să prevadă rezultatul, nu-l prevede datorită unor deficiențe și limite personale, nu se regăsește în acțiunea și conduita inculpatului Nicuțu V_______, care a acționat facil, creând o stare de pericol real pentru siguranța mijloacelor de transport pe drumurile publice.

În consecință, apărarea inculpatului nu-și găsește suport în actele și probele dosarului, sens în care solicitarea sa de achitare pe motivul existenței cazului fortuit este neîntemeiată.

2. Referitor la criticile de netemeinicie aduse de inculpat sentinței penale apelate, acestea sunt fondate, Curtea urmând a proceda la reindividualizarea pedepsei aplicate de instanța de fond sub aspectul cuantumului acesteia.

Pe tot parcursul procesului penal inculpatul a avut o conduită procesuală corectă, colaborând cu organele de cercetare penală și prezentându-se la toate termenele de judecată fixate de judecător. Raportat la gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, apreciată mai cu seamă prin prisma rezultatului produs, constând în decesul victimei, observând și forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul (culpă cu prevedere), Curtea înțelege să nu rețină în favoarea acestuia circumstanțe atenuante, însă va orienta pedeapsa ce va fi aplicată spre minimul special prevăzut de lege.

Din perspectiva dispozițiilor art. 5 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, se constată că prima instanță a apreciat în mod corect că există identitate de conținut și de regim sancționator în ceea ce privește forma agravată a infracțiunii de ucidere din culpă în cele două reglementări succesive (art. 178 alin.1 și 2 Cod penal 1969 și art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal), însă vechea codificare, în ansamblul dispozițiilor sale incidente în speță, apare ca fiind mai favorabilă, prin prisma dispozițiilor ce consacră modalitatea de executare a suspendării condiționate, ce nu se mai regăsește în noul Cod penal, care conține, în această materie, prevederi mult mai severe, ca și conținut și efecte.

Ca urmare, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse principale într-un cuantum mai redus decât cel stabilit de către instanța de fond, este aptă să asigure o justă proporționalitate între faptele săvârșite, gradul de pericol social al acestora și funcția educativă a pedepsei. Astfel, va reduce de la 2 ani și 6 luni închisoare la 2 (doi) ani închisoare cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Nicuțu V_______ prin hotărârea apelată, iar în mod corespunzător și termenul de încercare stabilit ca urmare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

3. În privința modalității în care a fost soluționată latura civilă a cauzei prin raportare la calitatea asigurătorului de răspundere civilă, la obligarea numai a acestuia la plata despăgubirilor ori alături de inculpat, precum și la cuantumul daunelor morale.

Referitor la cuantumul despăgubirilor morale acordate de prima instanță, Curtea observă că acesta a fost criticat ca fiind prea mic de părțile civile legal constituite în cauză, fiind apreciat în schimb prea mare de către asigurătorul S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București. În privința prejudiciului nepatrimonial suferit de apelanții părți civile, Curtea apreciază că existența lui este, în mod firesc, prezumată, având în vedere legăturile de rudenie existente între aceștia și victimă, dar este și dovedit cu depozițiile martorilor P________ C_______ și M________ A_____, din care rezultă că partea civilă N______ C_____ locuia împreună cu mama, care reprezenta un real sprijin material și moral pentru întreaga familie, fiind o persoană dragă și foarte apropiată de acestea.

Toate împrejurările menționate formează convingerea instanței cu privire la suferința deosebită cauzată apelanților prin decesul victimei N______ E________, însă se apreciază că despăgubirile acordate de instanța de fond pentru acoperirea prejudiciului moral sunt exagerate, situație în care, pentru a evita îmbogățirea lor fără justă cauză, va limita cuantumul daunelor la suma de câte 25.000 lei pentru fiecare parte civilă, considerată ca reprezentând un echivalent rezonabil al suferinței pricinuite.

Instanța de apel constată că pretențiile materiale acordate de către prima instanță au fost pe deplin probate de către părțile civile, de altfel acestea nefiind contestate de niciuna dintre părți.

Având în vedere aceste considerente, faptul că despăgubirile solicitate și dovedite în speță se încadrează în categoria celor ce pot forma obiectul reparației, conform art. 1381 raportat la art. 1391 alin. 2 și art. 1392 C. civ., precum și materialul probator administrat în cauză, astfel cum a fost expus pe larg în dezvoltările anterioare, Curtea apreciază că sunt întrunite în persoana inculpatului toate condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute în art. 1357 Cod civil.

Așa cum rezultă, însă, din actele dosarului, la data de 17.10.2013, când s-a produs evenimentul rutier, autoturismul condus de inculpat era asigurat de răspundere civilă obligatorie la societatea S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București, astfel încât asigurătorul, în baza contractului de asigurare, în temeiul art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, trebuie să răspundă direct față de terțele persoane păgubite prin accidentul de circulație produs de asigurat, despăgubirile acordându-se, astfel cum se prevede în art. 49 și art. 50 din același act normativ, pentru sumele pe care inculpatul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin decesul victimei, respectiv părților civile C______ P____ P______ și N______ C_____.

Ca urmare, având în vedere că despăgubirile pentru care inculpatul este ținut să răspundă față de părțile civile, în limitele prevăzute în art. 1371 alin. 1 Cod civil și art. 28 alin. 1 din Ordinul nr. 14/2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, sunt incluse în categoria celor acoperite de contractul de asigurare, iar daunele materiale au fost dovedite cu documente justificative, conform prevederilor art. 49 pct. 2 lit. a, b și d din același Ordin, Curtea, având în vedere și solicitarea expresă făcută în acest sens în cuprinsul motivelor de apel, apreciază că își găsesc aplicabilitatea în cauză dispozițiile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, asigurătorul societatea S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București urmând a fi obligată în mod direct la repararea prejudiciului cauzat părților civile prin fapta culpabilă a inculpatului.

În consecință, contrar opiniei exprimate de prima instanță, Curtea apreciază că se impunea obligarea numai a asigurătorului de răspundere civilă la plata despăgubirilor civile acordate părților civile, atâta vreme cât totalul acestora se situează sub plafonul stabilit de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

În opinia Curții, se impune a se obliga asigurătorul singur la plata de despăgubiri către partea vătămată/civilă întrucât, potrivit art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, iar potrivit art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite.

Așadar, atâta vreme cât dispozițiile legale în materie stabilesc că acțiunea civilă se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, care este obligat să achite despăgubirile stabilite de instanță, prin hotărâre judecătorească, către persoanele fizice sau juridice păgubite, nu mai apare necesar a se dispune obligarea și a inculpatului (în solidar sau alături, după caz) la plata acelorași despăgubiri, către partea civilă.

O atare concluzie se desprinde și din interpretarea Deciziei nr. 3 din data de 15.06.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, prin care s-a stabilit că, în procesul penal, Fondul de Protecție a Victimelor Străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate. Dacă Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, care este o asociație de utilitate publică cu care inculpatul nu are stabilită nicio legătură juridică în mod convențional, poate fi obligat – doar ca efect al legii – singur la plata de despăgubiri către persoanele prejudiciate în urma unui accident de circulație în care este implicat un autoturism neasigurat, cu atât mai mult asigurătorul de răspundere civilă auto ar trebui să răspundă singur pentru prejudiciile cauzate persoanelor vătămate în urma unui accident de circulație provocat de un autoturism asigurat, efectul legii fiind dublat în această situație de efectul convenției de asigurare dintre asigurător și asigurat.

Prin urmare, va admite apelurile declarate de inculpatul Nicuțu V_______ și asigurătorul S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București.

Va desființa în parte sentința penală nr. 2538/21.11.2014 a Judecătoriei Focșani, și în rejudecare:

Va reduce de la 2 ani și 6 luni închisoare la 2 ani închisoare cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Nicuțu V_______ prin hotărârea apelată.

Va reduce de la 4 ani și 6 luni la 4 ani termenul de încercare stabilit față de inculpat ca urmare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., în referire la art. 1357 alin. 1, art. 1373, alin. 1, art. 1390 alin. 1, art. 1391 alin. 2 și art. 1392 din noul Cod civil, combinat cu art. 50 din Legea nr. 136/1995, va obliga pe asigurătorul S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București la plata de despăgubiri civile, după cum urmează:

- la plata sumei de 8.237 lei cu titlu de despăgubiri materiale, respectiv a sumei de 25.000 lei cu titlu de despăgubiri morale, către partea civilă N______ C_____;

- la plata echivalentului în lei la data plății a sumei de 274 euro cu titlu de despăgubiri materiale, respectiv a sumei de 25.000 lei cu titlu de despăgubiri morale, către partea civilă C______ P____ P______.

Va respinge restul pretențiilor civile formulate de părțile civile N______ C_____ și C______ P____ P______.

Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.

Va respinge, ca fiind nefondate, apelurile declarate de părțile civile N______ C_____ și C______ P____ P______.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de inculpatul Nicuțu V_______ (fiul lui O______ și I____, născut la data de 18.11.1949 în __________________________________, domiciliat în __________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx) și asigurătorul S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București (cu sediul social în București, _____________________________.5-7, sector 1, cu sediul ales în București, _____________________________ nr.24, sector 5, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.JXXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx) împotriva sentinței penale nr.2538/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Desființează în parte sentința penală nr.2538/21.11.2014 a Judecătoriei Focșani, și în rejudecare:

Reduce de la 2 ani și 6 luni închisoare la 2 (doi) ani închisoare cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Nicuțu V_______ prin hotărârea apelată.

Reduce de la 4 ani și 6 luni la 4 (patru) ani termenul de încercare stabilit față de inculpat ca urmare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

Înlătură din sentința penală apelată dispoziția prin care a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare – Reasigurare C___ I________ SA București cu titlu de despăgubiri civile către părțile vătămate astfel: la 8.237 lei daune materiale și 25.000 euro sau echivalentul în lei la data plății către partea vătămată N______ C_____, la 247 euro sau echivalentul în lei la data plății reprezentând daune materiale și 25.000 euro ori echivalentul în lei la data plății reprezentând daune morale către partea vătămată C______ P____ P______.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, în referire la art. 1357 alin. 1, art. 1373, alin.1, art.1390 alin.1, art. 1391 alin. 2 și art.1392 din noul Cod civil, combinat cu art.50 din Legea nr. 136/1995, obligă pe asigurătorul S.A.R. C___ I________ Asigurare – Reasigurare SA București la plata de despăgubiri civile, după cum urmează:

- la plata sumei de 8.237 lei cu titlu de despăgubiri materiale, respectiv a sumei de 25.000 lei cu titlu de despăgubiri morale, către partea civilă N______ C_____;

- la plata echivalentului în lei la data plății a sumei de 274 euro cu titlu de despăgubiri materiale, respectiv a sumei de 25.000 lei cu titlu de despăgubiri morale, către partea civilă C______ P____ P______.

Respinge restul pretențiilor civile formulate de părțile civile N______ C_____ și C______ P____ P______

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.

Respinge, ca fiind nefondate, apelurile declarate de părțile civile N______ C_____ (CNP:xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în comuna Bordești, _____________________________) și C______ P____ P______ (CNP:xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în municipiul Focșani, Bld. Unirii nr.33, apartamentul 4, județul V______) împotriva sentinței penale nr.2538/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

În baza art. 275 alin. 2 și 4 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre părțile civile N______ C_____ și C______ P____ P______ la plata a câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 19.03.2015.

PREȘEDINTE, judecător,

raluca zară M______ C________

Grefier,

M______ I__

Red.R. Z___/22.04.2015

Tehnored. M. I__/ 2 ex./22.04.2015

Fond: B____ Măndica