R O M Â N I A

TRIBUNALUL M____

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 24/CT

Ședința camerei de consiliu din 13 februarie 2015

Completul constituit din:

Judecător de cameră preliminară E_______ H________

Grefier C_______ C______

Ministerul Public a fost reprezentat de doamna procuror R_____ M______, de la P________ de pe lângă Tribunalul M____

Pe rol fiind judecarea contestației formulate de inculpatul P____ P____ împotriva încheierii penale din data de 15.01.2015 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr.XXXXXXXXXXX14.

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se prezintă inculpatul contestator P____ P____ în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, domnul avocat P__ C______ și apărătorul ales al persoanelor vătămate, domnul avocat R____ B____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Domnul avocat R____ B____ depune la dosar împuternicirea avocațială.

Domnul avocat P__ C______ învederează instanței că prezenta contestație vizează netemeinicia încheierii atacate și solicită admiterea cererilor formulate în cameră preliminară.

Reprezentanta Ministerului Public și apărătorii părților având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de propus în cauză.

Neformulându-se cereri instanța acordă cuvântul asupra contestației.

Domnul avocat P__ C______ solicită admiterea contestației și rejudecând pricina sub aspectul solicitării de constatare a neregularității actului de sesizare al instanței să se dispună admiterea excepțiilor așa cum au fost formulate și în temeiul dispozițiilor art. 346 alin.3 lit.a Cod procedură penală să se constate că rechizitoriul este neregulamentar întocmit, că neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății și să se dispună restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii rechizitoriului, lucru care permite procurorului să administreze și probele pe care le-au găsit utile și care au fost respinse în mod netemeinic. Arată că prezenta cauză se află în procedura camerei preliminare, care în opinia sa nu oferă pârghii serioase și reale judecătorului să remedieze sau să dispună în sensul remedierii defecțiunilor de la urmărire penală, culminând cu rechizitoriul care reflectă toată urmărirea penală, fiind o procedură anevoioasă și atât de strictă încât din păcate permite foarte greu judecătorului să facă mici jonglerii încât să pronunțe o soluție corectă. Arată că se discută despre o speță pur specific, fiind ucidere din culpă și a învățat că prin hotărârile judecătorești privind infracțiunea de ucidere din culpă trebuie stabilit gradul de culpă al celui vinovat de producerea accidentului, însă atunci când există sau poate să existe o anumită culpă și a victimei sau a persoanei vătămate hotărârea judecătorească pentru a fi legală, corectă și temeinică trebuie să stabilească și acest grad de culpă al persoanei vătămate sau al victimei pentru că de stabilirea acelui grad de culpă depinde soluția atât privind latura penală cât și pe latură civilă. Pornește de la prezumția că în acest dosar este posibil ca victimele acestui nefericit eveniment rutier să fi avut un grad de culpă, nu spune că are dreptate, dar dacă are dreptate și lipsa purtării centurii de siguranță reprezintă o cauză a producerii consecinței nefericite a decesului atunci înseamnă că această problemă trebuie cercetată și trebuie lămurită. Susține că această problemă a lipsei purtării centurii de siguranță este un factor obiectiv care trebuie analizat și în acest sens a depus mai multe decizii de practică a Curții de Apel, care spune că în accidente rutiere unde culpa sau producerea accidentului revine exclusiv inculpatului trebuie analizat și dacă victimele au purtat sau nu centura de siguranță. Este posibil că dacă victimele purtau centură de siguranță nu intervenea decesul și acest lucru se poate stabili prin efectuarea unor expertize. Ca urmare a acestei constatări, că este posibil ca acest factor să fie unul important în întreaga ecuație a formulat o cerere de probațiune în cursul urmăririi penale. În aceea cerere de probațiune a solicitat două lucruri, ca organul de urmărire penală să verifice dacă victimele purtau sau nu centură de siguranță și era foarte ușor să se facă acest lucru prin administrare de probe testimoniale, putând fi audiați supraviețuitorii și martorii. A doua cerere a fost să se verifice mașina și să se vadă dacă s-au folosit centurile de siguranță. Arată că efectuarea expertizei s-a mai cerut și din alt motiv, respectiv că s-a să spus că inculpatul a depășit limita de viteză și s-a angajat în curbă cu o viteză neadecvată, susțineri nefondate și nesusținute de nici un fel de mijloc de probă. De asemenea, un alt obiectiv al expertizei era dacă mașina în care se aflau victimele corespundea din punct de vedere tehnic. Procurorul a considerat că cererea este nefondată și a respins cererea prin rechizitoriu. Arată că nu a mai auzit așa ceva vreodată, respectiv că o cerere în probațiune să fie respinsă prin rechizitoriu, cu argumentul expus de procurorul de ședință că o asemenea cerere a apărării, de efectuarea unei expertize sau orice cerere de probațiune, dacă ar fi respinsă printr-o ordonanță a procurorului ar da naștere la posibilitatea de a se ataca aceea ordonanță la procurorul ierarhic superior și astfel s-ar îngreuna urmărirea penală. Arată că este un argument cu care nu s-a mai întâlnit și care excede, evident dispozițiilor legale. Arată că insistă atât de mult pe această procedură de cameră preliminară deoarece inculpatul dorește să meargă pe procedura simplificată, dar se va spune că doresc această procedură dar nu sunt de acord cu gradul de cuplă. Exact despre aceasta este vorba, inculpatul recunoaște comiterea infracțiunii, dar instanța va trebui să stabilească prin hotărâre dacă acesta este vinovat 100% și cum va face acest lucru într-o procedură simplificată. Arată că poate exista situația să fie culpă comună , iar instanța trebuie să aibă în vedere procentul de culpă a fiecăruia. Consideră că urmărirea penală trebuia făcută în mod corect pentru ca judecata să fie una corectă. Pentru aceste motive solicită admiterea contestației și trimiterea dosarului la parchet.

Domnul avocat R____ B____ arată că și-a exprimat poziția și la instanța de fond atunci când s-au pus în discuțiile invocate de către apărătorul inculpatului. Pornind de la dispozițiile art.342 Cod procedură penală privind obiectul procedurii în camera preliminară arată că se spune clar că obiectul procedurii camerei preliminare constituie verificarea după trimiterea în judecată a competenței și legalității sesizării instanței precum și verificarea legalității administrării probelor. În opinia sa chestiunile invocate de către apărătorul ales al inculpatului nu vizează nici competența și nici probleme de legalitatea administrării probelor, eventual vizează că nu sunt suficiente probele pe care procurorul le-a administrat în cursul urmăririi penale, ori acest lucru excede obiectul camerei preliminare. Dacă inculpatul dorește să se administreze o probă se poate foarte bine ca acest lucru să fie solicitat în cursul cercetării judecătorești. Organul nu este obligat să administreze probele pe care le solicită apărarea inculpatului. În opinia sa vinovat 100% de producerea accidentului este doar inculpatul, deoarece se arată clar în actele dosarului că acesta pe fondul consumului excesiv de alcool, a intrat pe contrasens, a lovit frontal mașina condusă de către victimă, a accidentat grav trei persoane din care două au decedat. Consideră că expertiza trebuie făcută într-o cauză unde nu sunt lămurite aspecte tehnice, organul judiciar nu poate aprecia dinamica producerii accidentului și atunci apelează la un expert tehnic de specialitate auto care arată exact cum s-a produs accidentul, însă în această speță lucrurile sunt clare și din cercetări rezultă acest aspect. Consideră că trebuie aplicată doar legea, nu trebuie jonglat cu ea sau forța procedura. Organul judiciar a considerat că nu este necesară efectuarea unei expertize, iar cererea excede camera preliminară. În opinia sa nu există nici un motiv ca dosarul să se trimită la parchet, astfel că solicită respingerea contestației ca nefondată.

Reprezentanta Ministerului Public arată că încheierea atacată este legală și temeinică. Înțelege punctul de vedere al apărării însă solicitarea acestuia este în afara normelor legale, procedura camerei preliminare fiind rezumat doar la competența instanței și legalitatea probelor și în nici un caz nu se vizează temeinicia, iar probele solicitate sunt în atributul cercetării judecătorești. Pentru aceste motive solicită respingerea contestației.

Domnul avocat P__ C______ arată că se contestă un singur lucru, obiectul judecății, care nu este clarificat prin rechizitoriu și nu a discutat pe lângă procedură.

Inculpatul P____ P____ susține cele arătate de către domnul avocat.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Prin Încheierea penală din data de 15.01.2015 a Judecătoriei Reghin, pronunțată în dosar penal nr. XXXXXXXXXXX14, s-a constatat în baza art. 345 alin. 1 și art. 346 alin. 1 C. proc. pen. legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 2444/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, privind pe inculpatul P____ P____, fiul lui I___ și M____, născut la data de 04.12.1981, domiciliat în loc. Ibănești, nr. 26, jud. M____, CNP. xxxxxxxxxxxxx, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, iar în consecință s-au respins, ca neîntemeiate, cererile și excepțiile formulate și ridicate de către inculpat și s-a dispune începerea judecății cauzei.

În considerentele acesteia s-a arătat că la data de 16.12.2014 inculpatul prin apărător a înțeles să invoce cereri și excepții, fila 278 din dosar. În motivarea memoriului depus s-a arătat că procurorul era obligat conform dispozițiilor legale să efectueze toate actele de urmărire penală necesare pentru a identifica toate infracțiunile comise ce au legătură cu obiectul sesizării, și de a identifica toate persoanele vinovate de comiterea acestora, precum și toate circumstanțele reale și personale în care s-au petrecut faptele, respectiv să stabilească prin actul de sesizare dacă culpa în producerea evenimentului rutier și în producerea urmării socialmente periculoase revine exclusiv inculpatului sau dacă există un oarecare grad de culpă și al victimei, indiferent cât de mică ar fi aceasta. S-a arătat că gradul de culpă are relevanță atât în soluționarea laturii penale a cauzei, cât și în latura civilă la stabilirea cuantumului și întinderii despăgubirilor. S-a susținut că omisiunea purtării centurii de siguranță de către persoanele implicate în evenimente rutiere constituie nu numai o contravenție, ci poate fi privită și ca o cauză concurentă a producerii urmării socialmente periculoase, respectiv vătămarea corporală sau decesul victimei, însă s-a arătat că din probatoriul administrat în cauză nu reiese nici un fel de informație cu privire la această împrejurare deosebit de relevantă în cauză. S-a arătat că s-a solicitat de asemenea, la acel moment efectuarea unei cercetări la fața locului la care să participe și apărătorul ales pentru a constata examinarea autovehiculului și a se constata dacă era dotat cu centură de siguranță, dacă acestea se mai aflau montate pe autoturism sau au fost tăiate ca urmare a intervenției echipajelor de descarcerare, dacă sunt sau nu cuplate în mecanism, pentru a se stabili dacă victimele purtau sau nu centurile în momentul accidentului. S-a considerat că este necesară efectuarea unei lucrări de specialitate care să lămurească aspectele necesare pronunțării unei soluții legale și temeinice în cauză. S-a precizat că viteza de deplasare a autoturismului cu care s-a tamponat trebuie stabilită prin mijloace științifice, aceasta putând reprezenta o cauză concurentă la producerea evenimentului rutier, în măsura în care s-ar stabili că a fost depășită viteza regulamentară pentru acel sector de drum. S-a arătat că având în vedere dispozițiile legale, art. 100 alin. 3 Cod procedură penală, art. 286 alin. 1 Cod procedură penală art. 339 alin. 1 Cod procedură penală, atunci când se formulează o cerere în probațiune este obligatoriu ca organul de urmărire penală să se pronunțe prin ordonanță asupra acesteia fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii, iar împotriva ordonanței de respingere a cererii inculpatul are dreptul de a exercita cale a de atac a plângerii la procurorul ierarhic superior, însă cererile sale formulate în probațiune au rămas nesoluționate.

Examinând cererile formulate, în baza prevederilor art. 342 și art. 345 alin. 1 cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a constat că în ceea ce privește nemulțumirea legată de necesitatea efectuării de cercetări suplimentare cu privire la purtarea centurilor de siguranță de către victime, precum și efectuarea unei expertize tehnice, se observă că inculpatul are posibilitatea, în faza de judecată, de a reformula cereri în probațiune, această problemă neținând de faza camerei preliminare. Totodată, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.

Prin contestația formulată în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX14, contestatorul inculpat P____ P____, a contestat Încheierea penală din data de 15.01.2014 a Judecătoriei Reghin, solicitând, în rejudecare, admiterea excepțiilor invocate, conform art. 346 alin. 3 litera a Cod proc. penală, rechizitoriul fiind neregulat întocmit și neputând fi stabilite limitele judecății, în sensul că nu s-a admis o probă constând în completarea cercetării la fața locului sau expertizarea tehnică judiciară care să clarifice împrejurările producerii accidentului rutier, dacă victimele purtau sau nu centură de siguranță, aspect care poate conduce la reținerea unui grad de culpă al acestora la producerea evenimentului rutier, de natură a clarifica inclusiv indicele de vinovăție al inculpatului și de a contribui la individualizarea unei eventuale pedepse dacă acesta ar dori să recunoască fapta, cu consecințe și pe latura civilă a cauzei.

Analizând contestația formulată prin prisma dispozițiilor art.347 C.pr.pen. nou raportat la art. 343-346 Cod proc. penală nou, o apreciem nefondată pentru considerentele avute în vedere și de instanța de fond și pentru aspectele pe care le vom enunța în cele ce urmează.

Astfel, corespunde adevărului faptul că, contestatorul a formulat o ________ nemulțumiri legate de condițiile producerii evenimentului rutier soldat cu decesul a două persoane și cu vătămarea gravă a celei de-a treia, pe fondul stării de ebrietate avansată a sa, că însă aspectele enunțate, pe lângă faptul că nu atrag o neregularitate a rechizitoriului care să ducă la o imposibilitate absolută de stabilire a obiectului sau a limitelor judecății, pentru a se încadra la dispozițiile art. 346 alin. 3 litera a Cod proc. penală, sunt chestiuni care se puteau clarifica în faza de urmărire penală, odată cu audierea părții civile P__ O_____ M____, a martorilor E_____ N_______ G_______ și E_____ G_____ C_______, în apărarea contestatorului, martori care, de altfel, relevă exclusiv potențiala culpă a inculpatului în producerea accidentului, chiar odată cu audierea inculpatului care a recunoscut integral fapta și nu a mai propus inițial probe în apărarea sa .

În măsura în care inculpatul dorește să releve aspecte care țin de gradul său de vinovăție sau de culpa victimelor, acestea urmează să fie analizate pe parcursul cercetării judecătorești, având înrâurire mai mult asupra laturii civile a cauzei care, și în ipoteza aplicării procedurii simplificate va putea fi disjunsă, și cu ocazia soluționării pe fond a dosarului , cererile de probațiune formulate de acesta la urmărire penală fiind respinse motivat, chiar dacă prin rechizitoriu și nu prin ordonanță, putând fi însă reiterate în faza cercetării judecătorești, iar chestiunile ce țin de completarea probatoriului în faza de urmărire penală depășesc fără îndoială obiectul procedurii în cameră preliminară, care constă în verificarea competenței , a legalității sesizării instanței și a legalității administrării probelor de organele de urmărire penală, nu și a temeiniciei probelor.

Prin urmare, față de cele reținute,vom dispune respingerea ca nefondată a contestației formulate de contestatorul inculpat P____ P____ împotriva Încheierii penale din data de 15.01.2015 pronunțate de Judecătoria Reghin în dosar nr. XXXXXXXXXXX14, în baza art. 425 ind. 1 pct. 1 litera b Cod procedură penală.

Vom menține încheierea contestată.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în prezenta cauză, de 30 lei vor rămâne în sarcina contestatorului, conform art. 275 alin . 2 Cod proc. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul inculpat P____ P____ (fiul lui I___ și M____, născut la data de 04.12.1981 în Reghin, jud.M____, domiciliat în Ibănești, nr.26, jud.M____, CNP xxxxxxxxxxxxx) împotriva Încheierii penale din data de 15.01.2015 pronunțate de Judecătoria Reghin în dosar nr. XXXXXXXXXXX14, în baza art. 425 ind. 1 pct. 1 litera b Cod procedură penală.

Menține încheierea contestată.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în prezenta cauză, de 30 lei vor rămâne în sarcina contestatorului, conform art. 275 alin . 2 Cod proc. penală.

Definitivă.

Pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 13.02.2015.

Judecător de cameră preliminară, Grefier,

E_______ H________ C_______ C______

Red.E.H.

Dact.C.C.

4 ex./19.02.2015