Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Curtea de Apel SUCEAVA
Materie juridică:
Penal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Ucidere din culpă (art.192 NCP)
Număr hotarâre:
459/2015 din 08 iunie 2015
Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - art. 192 Cod penal -

R O M A N I A

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 459

Ședința publică din data de 8 iunie 2015

Președinte A__________ D______

Judecător H______ L________

Grefier D______ D______

Ministerul Public - P________ de pe lângă Curtea de Apel Suceava –

reprezentat prin procuror A________ L______

Pe rol, soluționarea apelului formulat de inculpatul M____ A______ E___, împotriva sentinței penale nr.107 din 24 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat oficiu T________ M___ și avocat P______ B_____, în substituire pentru avocat ales C_______ A_____, pentru inculpatul apelant M____ A______ E___, lipsă fiind acesta din urmă, părțile vătămate intimate B____ A________ S____, B____ O___ R______, M__ R_____ M____ și M__ C_____ (decedat), reprezentanții părților civile intimate S_______ Județean de Urgență Sf. I___ cel Nou Suceava și S________ Județean de Ambulanță Suceava, precum și reprezentantul asiguratorului intimat ______________________________ SA București.

Procedura de citare este nu este legal îndeplinită cu partea vătămată intimată B____ A________ S____, întrucât agentul procedural nu a procedat în mod legal la afișarea înștiințării.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, care învederează că inculpatul apelant a depus la dosar prin serviciul arhivă înscris denumit „Completare a motivelor de apel” filele 29 -32 dosar apel, însoțit de copia sentinței penale nr. 719/2014 a Judecătoriei Gura Humorului și copia deciziei penale nr. 279/24.03.2015 a Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori.

Instanța pune în discuție lipsa procedurii de citare a părții vătămate intimate B____ A________ S____, având în vedere că motivele de apel formulate de către inculpat vizează doar cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a acesteia.

Avocat P______ B_____, pentru inculpatul apelant, lasă la aprecierea instanței rezolvarea acestei situații.

Procurorul consideră că în cauză nu are relevanță lipsa de procedură cu această parte, date fiind motivele de apel invocate de inculpatul apelant.

Instanța, având în vedere că partea vătămată intimat B____ A________ S____ are calitatea de intimat, față de motivele de apel invocate de către inculpatul apelant, constată că se poate trece la judecarea apelului în situația în care nu sunt alte cereri de formulat.

Instanța constată încetată delegația pentru asistență judiciară obligatorie emisă pentru doamna avocat T________ M___, nr. 1524/11.05.2015, conform art. 91 alin. 4 Cod procedură penală și acordă acesteia suma de 50 lei, reprezentând onorariu parțial, sumă ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Suceava.

Avocat P______ B_____, pentru inculpatul apelant, depune la dosar înscrisuri în circumstanțiere – filele 41 – 44, despre care ia cunoștință și procurorul. Precizează totodată, că nu are alte cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Avocat P______ B_____, pentru inculpatul apelant, în temeiul art. 421 alin. 2 lit. "a" C.pr.pen solicită admiterea apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 107 din data de 24.02.2015 a Judecătoriei Gura Humorului, desființarea sentinței apelate întrucât aceasta este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului apelant, al modalității de executare a pedepsei aplicate, cât și cu raportare la obligațiile impuse inculpatului apelant.

Arată că în sarcina inculpatului apelant s-a reținut săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 1 și 2 C.pen., constând în aceea că, în seara de 11.10.2013, se deplasa împreună cu numitul B____ A________ S____ cu un atelaj hipo pe DN 17, respectiv pe raza localității Păltinoasa, din județul Suceava. La un moment dat, datorită condițiilor de vizibilitate, fiind întuneric și a faptului că atelajul hipo condus de inculpat nu era semnalizat corespunzător, din sens opus au fost surprinși și accidentați de o autoutilitară marca Ford Transit, care circula cu viteză excesivă, condusă de victima M__ C_____.

Precizează că, în cauză a fost întocmit raportul de expertiză tehnică judiciară nr. 104 din data de 29.01.2014, care a concluzionat faptul că vinovăția în producerea accidentului rutier revine ambelor părți implicate.

Subliniază faptul că, inculpatul a dat dovadă de o conduită procesuală corectă, acesta a recunoscut și regretat în totalitate faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, sens în care a solicitat ca judecata să aibă loc în procedura simplificată prevăzută de art. 375 C.pr.pen.

Astfel, judecătorul fondului a dispus condamnarea inculpatului apelant la o pedeapsă de doi ani de închisoare, iar cu privire la modalitatea de executare, s-a dat eficiență prevederilor art. 91 Cod Penal.

Consideră că pedeapsa aplicată este vădit disproporționată atât cu raportare la gravitatea efectivă a faptei reținute în actul de sesizare a instanței, la faptul că la producerea accidentului a avut o contribuție decisivă și conduita în trafic a victimei, cât și la persoana inculpatului.

Un aspect care conturează caracterul disproporționat al pedepsei aplicată inculpatului este faptul că acesta nu are antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală, este o persoană perfect integrată în societate, își câștigă existența în mod onest, este căsătorit și are în întreținere doi copii minori.

Toate aceste aspecte sunt de natură a contura profilul socio-moral bun al inculpatului și subliniază caracterul disproporționat al pedepsei aplicate.

Mai precizează faptul că, așa cum rezultă din întreg materialul probator administrat în faza de urmărire penală, nefericitul accident rutier a fost produs din culpă comună. Astfel, s-a reținut în raportul de expertiză efectuat în cauză faptul că, victima M__ C_____ a încălcat mai multe prevederi legale, respectiv art. 45 alin. 3 din OUG 195/2002 cu modificările și completările ulterioare, efectuând manevra de depășire prin trecerea peste axul drumului fără a se asigura corespunzător dacă din sens opus nu se apropie un alt vehicul, cât și prevederile art. 48 și 49 alin. 1 din OUG 195/2002 cu modificările și completările ulterioare, constând în aceea că, a circulat atât momentul premergător cât și în momentul producerii impactului cu o viteză cu mult peste limita legală pentru sectorul respectiv de drum, acesta circulând cu viteza de 80-83 km/h pe o porțiune de drum cu limitare la 50 km/h, în interiorul localității, pe timp de noapte.

În atare condiții, fără putință de tăgadă, că în producerea accidentului rutier, victima a avut o culpă decisivă, fiind menționat în concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză faptul că, o cauză determinantă a producerii accidentului de circulație este __________________________ coloane de vehicule de către conducătorul auto M__ C_____ fără a se asigura corespunzător și cu o viteză mai mare decât viteza maximă legală pe acel sector de drum.

În opinia sa toate aceste aspecte, impun reținerea în favoarea inculpatului apelant a circumstanțelor atenuante prevăzute la art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, iar ca efect al prevederilor art. 76 alin. 1 Cod penal se impune reducerea cu o treime a limitelor pedepsei ce urmează a fi aplicată în cauză.

Desigur, cu privire la modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei, având în vedere circumstanțele de producere a evenimentului rutier, persoana inculpatului, conduita procesuală a acestuia consideră că în speță sunt aplicabile prevederile art. 83 Cod penal cu privire la amânarea aplicării pedepsei.

Pe acest palier solicită a se constata că, în cauză sunt îndeplinite condițiile textului de lege sus-menționat, pedeapsa stabilită nefiind mai mare de doi ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, și-a exprimat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

De asemenea, consideră că în speță sunt îndeplinite și condițiile negative de la art. 83 alin. 2 C.pen., respectiv maximul special al pedepsei nu depășește 7 ani (în cauză reținându-se prevederile art. 375 C.pr.pen.), iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului.

Apreciază că în speța de față, cu raportare la persoana inculpatului care are o calificare profesională, fiind absolvent de studii medii, specializarea "electronist", nu se impune aplicarea art. 85 alin. 2 lit. "a" C.pen.

Pentru toate aceste considerente solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 107 din 24.02.2015 a Judecătoriei Gura Humorului și în rejudecare pronunțarea unei decizii legale și temeinice prin justa individualizare a pedepsei.

Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, în cauză fiind vorba de un accident clasic de circulație, în care ambele părți sunt de vină, culpa fiind concurentă.

Inculpatul a încălcat în mod grav normele rutiere în vigoare în sensul că a circulat cu un vehicul cu tracțiune animală fără a avea nici cele mai elementare semne de iluminare, fără a avea vestă reflectorizantă, se deplasa cu vehiculul aproape de linia de demarcație a celor două sensuri, deși avea obligația să meargă cât mai aproape de marginea din dreapta drumului și mai mult decât atât, circula cu vehiculul pe drumul public deși îi era interzis acest lucru.

Prin urmare, culpa acelui în cauză este gravă, iar instanța de fond a ținut cont de acest aspect astfel că aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare orientată spre minimul prevăzut de lege în condițiile art. 91 Cod penal, măsură proporțională cu vinovăția sa. Apreciază că motivele invocate de apărare nu sunt aplicabile în cauză și nu sunt date motive de desființare a sentinței atacate.

Declarând închise dezbaterile ce au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio, în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, instanța a rămas în pronunțare asupra apelului.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 107 din 24 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 192 alin.1 și 2 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin.10 C.p.pen. și art. 5 C.pen. inculpatul M____ A______ E___ a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a fost stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen..

În baza art. 93 alin. 1 C. pen. inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S________ de Probațiune Suceava la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. 2 lit. a C. pen. s-a impus condamnatului să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei orașului Gura Humorului sau Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Suceava - Servicii Multifuncționale pentru copilul aflat in dificultate Gura Humorului-Ostra pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. 4 C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen..

În temeiul art. 20 alin. 1 și 2 C.p.pen. s-a constatat că persoana vătămată M__ R_____ M____ nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 397 alin. 1 C. proc. pen. raportat la art. 1349 C.civ. și la art. 1357 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S________ Județean de Ambulanță Suceava și inculpatul a fost obligat la plata către acesta a sumei de 410,8 lei reprezentând costul transportului victimei.

În temeiul art. 19 alin. 1 C.p.pen. s-au lăsat nesoluționate celelalte pretenții civile ale părții civile S________ Județean de Ambulanță Suceava întrucât prejudiciul invocat nu s-a produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.

În temeiul art. 19 alin. 1 C.p.pen. s-au lăsat nesoluționate pretențiile civile ale părții civile S_______ Județean de Urgență ”Sfântul I___ cel Nou” Suceava întrucât prejudiciul invocat nu s-a produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.

În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu pentru persoana vătămată B____ A________ S____ în cuantum de 200 lei a rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele :

Prin rechizitoriul nr. 1298/P/2013 din 22.09.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului a fost trimis în judecată inculpatul M____ A______ E___ pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal.

S-a reținut că în seara de 11.10.2013, în jurul orelor 1955, făptuitorul M__ C_____, în timp ce conducea autoutilitara, marca Ford Transit, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, pe DN 17, la km 227+800 m, în interiorul localității Păltinoasa, jud. Suceava, având direcția de deplasare Gura Humorului către Suceava, datorită neasigurării corespunzătoare în momentul efectuării unei manevre de depășire a unei coloane de autovehicule, dar și ca urmare a nerespectării regimului legal de viteză în localitate, a intrat în coliziune frontală cu atelajul hipo, neînregistrat și nesemnalizat, încărcat cu lemne de foc, condus de către inculpatul M____ A______ E___, care circula din sens opus, fără a purta îmbrăcăminte fluorescent-reflectorizantă, rezultând vătămarea corporală a acestuia din urmă și a pasagerului din atelajul hipo, B____ A________ S____. După impactul violent, autoutilitara și-a continuat deplasarea pe contrasens, a acroșat parapetul de protecție de pe marginea părții carosabile, căzând cu partea stângă în șanțul de scurgere a apei pluviale, după care a intrat în coliziune frontal-lateral stânga cu temelia din beton al unui indicator de informare, aflată la o diferență de nivel de aproximativ 1 m, ricoșând în partea stângă, în grădina numitului C_______ V_____, unde s-a răsturnat pe partea lateral stângă, prinzându-l pe conducătorul auto sub caroserie, rezultând decesul acestuia.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară nr. 104 din 29.01.2014 întocmit de expert ing. I_______ Orest M____ din cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare, Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Suceava, a rezultat faptul că vinovăția producerii accidentului rutier revine ambelor părți implicate, respectiv atât conducătorului auto M__ C_____ cât și conducătorului atelajului hipo M____ A______ E___, și anume:

- în sarcina conducătorului auto M__ C_____ s-au reținut următoarele:

 nerespectarea prevederilor art. 45 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, întrucât, în momentul efectuării manevrei de depășire a coloanei de autovehicule, trecând peste axul drumului, nu s-a asigurat corespunzător că din sens opus nu se apropia un alt vehicul, în speță atelajul hipo condus de către inculpatul M____ A______ E___, astfel încât să dispună de spațiu suficient pentru a reintra pe banda sa de mers, unde avea obligația de a reveni după efectuarea manevrei de depășire;

 nerespectarea prevederilor art. 48 și art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, întrucât autoutilitara condusă de către numitul M__ C_____ se deplasa atât în momentul premergător producerii accidentului rutier cât și în momentul producerii impactului cu atelajul hipo, cu viteza de 80-83 km/h, în condițiile în care pe sectorul de drum respectiv, administratorul drumului a stabilit limita legală maximă de viteză la 50 km/h, viteză la care acesta nu a mai putut evita impactul.

- în sarcina conducătorului atelajului hipo M____ A______ E___ s-au reținut următoarele:

 nerespectarea prevederilor art. 17 din H.G. nr. 1391/2006, întrucât, în momentul producerii accidentului rutier, atelajul hipo condus de acesta, pe timpul nopții, nu era semnalizat conform normelor rutiere, neavând montate dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare albă în partea din față, dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare roșie, omologate, montate cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului, și cel puțin o lumină de culoare albă sau galbenă, situată mai sus de nivelul roților, precum și faptul că nu a aplicat pe harnașamentul cabalinei materiale reflectorizante, astfel încât să fi putut fi observat cu ușurință de către participanții la trafic, în speță și de către conducătorul auto M__ C_____;

 nerespectarea prevederilor art. 165 alin. 1 lit. „g” și „i” din H.G. nr. 1391/2006, întrucât, atât în momentul premergător producerii accidentului rutier cât și în momentul producerii acestuia, în calitatea sa de conducător al atelajului hipo, nu a purtat îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, deși se deplasa pe timpul nopții, precum și faptul că, deși transporta o încărcătură ce depășea în lungime gabaritul atelajului hipo, nu a semnalizat corespunzător acest lucru;

 nerespectarea prevederilor art. 41 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, întrucât, în momentul producerii accidentului rutier, în calitatea sa de conducător al atelajului hipo, nu a condus acest vehicul cu tracțiune animală cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile a sensului său de mers;

 nerespectarea prevederilor art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, întrucât, a condus atelajul hipo pe un sector de drum național pe care nu avea acces.

În cauză au fost efectuate cercetări față de inculpatul M____ A______ E___ și sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prev. de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal (persoană vătămată fiind B____ A________ S____), dispunându-se prin dispozitivul rechizitoriului cu privire la această faptă clasarea cauzei, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Cauza a fost înregistrată cu nr. XXXXXXXX/02.10.2014 la Judecătoria Gura Humorului.

La termenul din data de10.02.2015 instanța de fond a încuviințat cererea formulată de inculpatul M____ A______ E___ de a fi judecat în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Examinând materialul probator, în ceea ce-l privește pe inculpatul M____ A______ E___, instanța de fond a reținut că în seara de 11.10.2013, la ora 1955, pe timpul nopții, inculpatul M____ A______ E___ a condus un atelaj hipo neînregistrat și încărcat cu lemne de foc, pe DN 17, în interiorul localității Păltinoasa, sector de drum național pe care nu avea acces. Atelajul hipo nu era semnalizat conform normelor rutiere, neavând montate dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare albă în partea din față, dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare roșie, omologate, montate cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului, și cel puțin o lumină de culoare albă sau galbenă, situată mai sus de nivelul roților. De asemenea, nu era aplicat pe harnașamentul cabalinei materiale reflectorizante, astfel încât să fi putut fi observat cu ușurință de către participanții la trafic. Inculpatul, în calitatea sa de conducător al atelajului hipo, nu a purtat îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, deși se deplasa pe timpul nopții. Deși transporta o încărcătură ce depășea în lungime gabaritul atelajului hipo, nu a semnalizat corespunzător acest lucru. Inculpatul nu a condus vehicul cu tracțiune animală cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile a sensului său de mers, ocupând o bună parte din carosabilul benzii de circulație corespunzătoare sensului său de mers. Prin acest mod de a conduce atelajul hipo pe drumul public indicat inculpatul a încălcat dispozițiile legale prevăzute de art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, art. 17 din H.G. nr. 1391/2006, art. 165 alin. 1 lit. „g” și „i” din H.G. nr. 1391/2006, art. 41 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

În aceste condiții atelajul hipo condus de inculpat nu a fost observat de către conducătorul auto M__ C_____, care, în timp ce conducea autoutilitara, marca Ford Transit, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, pe DN 17, la km 227+800 m, în interiorul localității Păltinoasa. Acesta avea direcția de deplasare Gura Humorului către Suceava, și la rândul său nu s-a asigurat corespunzător în momentul efectuării unei manevre de depășire a unei coloane de autovehicule și a intrat în coliziune frontală cu atelajul hipo neînregistrat, având în momentul impactului o viteză de 80-83 km/h, în condițiile în care pe sectorul de drum respectiv, administratorul drumului a stabilit limita legală maximă de viteză la 50 km/h, viteză la care acesta nu a mai putut evita impactul. Acesta s-a produs în apropierea km 227+800 m, în apropierea locuinței lui Mintari M____ la o distanță de 2,15 m de la marginea carosabilului în sensul spre mijlocul acestuia.

În urma impactului produs conducătorul auto M__ C_____ a decedat, persoana vătămată B____ A________ S____ a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 45-50 zile de îngrijiri medicale, iar inculpatul M____ A______ E___ a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 90-100 zile de îngrijiri medicale.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză în cursul urmăririi penale a rezultat că circulația pe timp de noapte a atelajului hipo condus de inculpat, fără nici un fel de semnalizare este o cauză determinantă a producerii accidentului de circulație în urma căruia a decedat conducătorul auto M__ C_____. În cuprinsul acelorași concluzii s-a menționat că o altă cauză determinantă a producerii accidentului de circulație a fost __________________________ coloane de vehicule de către conducătorul auto M__ C_____ fără a se asigura corespunzător și cu o viteză mai mare decât viteza maximă legală pe acel sector de drum.

În drept, fapta comisă de inculpatul M____ A______ E___ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prev. de art. 192 alin.1 și 2 C. pen., astfel încât, în temeiul acestui text de lege s-a dispus de instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului, pentru infracțiunea comisă.

La individualizarea pedepsei, ce i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, gradul de pericol social concret, urmarea produsă, lipsa de antecedente penale ale inculpatului.

Referitor la legea penală aplicabilă instanța de fond a avut în vedere că potrivit dispozițiilor legale aflate în vigoare în momentul săvârșirii faptei care face obiectul cauzei, fapta de „vătămare corporală din culpă” săvârșită de către inculpat, persoană vătămată fiind B____ A________ S____ era incriminată de dispozițiile art. 184 alin.1 din Codul penal din 1969 și era o faptă prevăzută de legea penală având în vedere numărul de 45-50 de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare leziunilor produse persoanei vătămate. Față de aceasta instanța a constată că organul de urmărire penală a reținut că fapta de vătămare corporală din culpă nu este prevăzută de legea penală, ca urmare a dezincriminării acesteia prin _____________________ Noului Cod Penal, care, spre deosebire de reglementarea existentă în momentul săvârșirii faptei care face obiectul cauzei, nu mai incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. 2 săvârșită din culpă decât în situațiile în care aceasta este săvârșită de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune. Potrivit deciziei CCR nr. 265 din data de 6 mai 2014 dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile. Cum inculpatul a beneficiat deja în această cauză penală de aplicarea legii noi care s-a dovedit a-i fi mai favorabilă prin dezincriminarea faptei de „vătămare corporală din culpă”, instanța de fond a apreciat că singura lege aplicabilă în cauză, este cea nouă care a fost deja aplicată de organul de urmărire penală prin dispunerea soluției de netrimitere în judecată mai sus indicate.

Referitor la latura subiectivă a faptei săvârșită instanța de fond a avut în vedere că din declarația inculpatului a rezultat că acesta cunoștea necesitatea semnalizării atelajului hipo conform normelor rutiere, dar a acceptat să se deplaseze cu acesta deși între timp a constatat că se înnoptase. În consecință, sub aspectul laturii subiective, instanța de fond a reținut că inculpatul a săvârșit fapta din culpă, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a sperat fără temei că nu se va produce.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, instanța de fond a reținut că inculpatul a acceptat să se deplaseze pe timp de noapte, pe un drum public intens circulat, pe o distanță de cel puțin 4 km, cu un atelaj hipo nesemnalizat. De asemenea, deși inculpatul a susținut că a circulat cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, din probele administrate și în special din concluziile raportului de expertiză efectuat a rezultat că cel puțin în momentul producerii impactului, atelajul hipo se găsea în preajma zonei de mijloc a carosabilului aferent benzii de circulație a sensului său de mers. Aceasta s-a întâmplat, deși drumul era prevăzut în zona respectivă cu un acostament în lățime de 1,3 m, a cărui folosire de către inculpat pentru deplasarea atelajului ar fi contribuit, în aprecierea instanței, la evitarea producerii accidentului. Pe de altă parte, instanța de fond a avut în vedere că inculpatul nu are antecedente penale și că a avut o atitudine sinceră în cadrul procesului penal în sensul că a arătat are o parte din vină în producerea accidentului care a dus la decesul numitului M__ C_____.

Pentru aceste motive în baza art. 192 alin.1 și 2 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin.10 C.p.pen. și art. 5 C.pen. instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul M____ A______ E___, la 2 închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, cuantum suficient în opinia instanței de fond pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța de fond a reținut dispozițiile art. 91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța de fond a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanța de fond a considerat că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 2 ani închisoare iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Instanța de fond a avut în vedere și că inculpatul a precizat că a comis infracțiunea în timp ce desfășura o activitate prin care obișnuia să-și câștige existenta, în contextul în care a arătat anterior că nu are profesie, ocupație sau loc de muncă. De asemenea, instanța de fond a avut în vedere că activitatea desfășurată de inculpat a fost realizată în mod defectuos prin încălcarea în număr mare a regulilor prevăzute de lege pentru desfășurarea sa și în absența unei bune organizări a acesteia. În aceste condiții, instanța de fond a apreciat că dobândirea unei noi calificări profesionale sau urmarea unui curs de pregătire școlară ar avea un efect benefic asupra posibilităților viitoare ale inculpatului de a realiza venituri licite cu respectarea dispozițiilor legale existente în activitatea pe care va alege să o desfășoare, motiv pentru care, în baza art. 93 alin. 2 lit. a C. pen., a impus condamnatului să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

Referitor la latura civilă a cauzei, în temeiul art. 20 alin. 1 și 2 C.p.pen., instanța de fond a constatat că persoana vătămată M__ R_____ M____ nu s-a constituit parte civilă în cauză, deși a fost citată în cauză.

Tor referitor la latura civilă a cauzei, instanța de fond a avut în vedere că obiectul prezentei cauze îl reprezintă doar fapta de ucidere din culpă a cărui victimă a fost defunctul M__ C_____. Potrivit art. 19 alin.1 C.p.pen. acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. În consecință, instanța de fond a apreciat că acele pretenții ale părților civile prin care acestea au invocat prejudicii care nu au legătură de cauzalitate cu fapta care face obiectul acțiunii penale deduse judecății nu au putut fi soluționate în contextul procesual actual. Din aceste considerente instanța de fond a lăsat nesoluționate pretenții civile ale părții civile S_______ Județean Sfântul „I___ cel Nou” Suceava și cele ale S________ de Ambulanță Suceava referitoare la deplasările necesare pentru transportul inculpatului și a persoanei vătămate B____ A________ S____ întrucât prejudiciul invocat nu s-a produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.

În schimb, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1349 C.civ. și la art. 1357 C.civ. instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S________ de Ambulanță Suceava și a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 410,8 lei reprezentând costul transportului victimei, prejudiciu care are legătură de cauzalitate cu fapta care face obiectul acțiunii penale.

Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel inculpatul M____ A______ E___, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele expuse pe larg în partea introductivă a prezentei hotărâri.

În esență, inculpatul, prin intermediul apărătorului ales, a solicitat redozarea pedepsei dându-se eficiență sporită circumstanțelor atenuante ce pledează în favoarea sa, respectiv poziția procesuală corectă, de recunoaștere și regret a faptei comise, lipsa antecedentelor penale, faptul că a dorit judecarea sa pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit art. 375 Cod procedură penală.

Totodată, a considerat că prima instanță nu a făcut aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, respectiv că nu a avut în vedere la individualizarea cuantumului pedepsei împrejurările comiterii faptei, culpa comună și faptul că autoturismul avea o viteză mult peste limita legală. A considerat că pedeapsa aplicată de prima instanță este vădit disproporționată atât cu raportare la gravitatea efectivă a faptei reținute în actul de sesizare a instanței, la faptul că la producerea accidentului a avut o contribuție decisivă și conduita în trafic a victimei, cât și la persoana sa care este integrat în societate, este căsătorit, își câștigă existența în mod onest, are în întreținere doi copii minori.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, inculpatul a solicitat amânarea aplicării pedepsei, prev. de art. 83 Cod penal, apreciind că sunt îndeplinite condițiile legale, respectiv maximul special al pedepsei nu depășește 7 ani (în cauză reținându-se prevederile art. 375 C.pr.pen.), iar el nu s-a sustras de la urmărirea penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului.

Apreciază că în speța de față, cu raportare la persoana sa, care are o calificare profesională, fiind absolvent de studii medii, specializarea "electronist", nu se impune aplicarea art. 85 alin. 2 lit. "a" C.pen..

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1, 2, art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește latura penală a cauzei (singura vizată de apelul inculpatului M____ A______ E___) prima instanță a reținut, în mod corect, situația de fapt în ceea ce îl privește pe acesta, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză în cursul urmăririi penale (inculpatul a solicitat judecata sa după procedura simplificată prev. de art. 375 Cod de procedură penală). Astfel, Curtea își însușește pe deplin motivarea primei instanțe referitoare la situația de fapt (aceste aspecte nefiind contestate de inculpat în apelul declarat).

Într-adevăr, din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă, în fapt, în esență, că inculpatul M____ A______ E___ în seara de 11.10.2013, la ora 1955, a condus un atelaj hipo neînregistrat și încărcat cu lemne, pe DN 17, în interiorul localității Păltinoasa, jud. Suceava, sector de drum național pe care nu avea acces; de asemenea, atelajul hipo nu era semnalizat conform normelor rutiere, iar inculpatul, în calitatea sa de conducător al atelajului hipo, nu a purtat îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, deși se deplasa pe timpul nopții și nu a condus vehicul cu tracțiune animală cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile a sensului său de mers, ocupând o bună parte din carosabilul benzii de circulație corespunzătoare sensului său de mers; din cauza celor mai sus amintite (reținute în culpa inculpatului), dar și a faptului că victima M__ C_____, în timp ce conducea o autoutilitară din sensul invers, din cauza vitezei mai mari decât cea legal permisă pe acel sector de drum și a faptului că nu s-a asigurat corespunzător în momentul efectuării unei manevre de depășire a unei coloane de autovehicule, a intrat în coliziune frontală cu atelajul hipo condus de inculpat, pe care nu l-a observat la timp, în urma accidentului M__ C_____ decedând.

Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă încadrare juridică a faptei mai sus descrise (infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 1, 2 Cod penal), ca urmare a unei aplicări juste a dispozițiilor art. 5 Cod penal. În mod corect s-a stabilit că legea penală nouă (Codul penal adoptat prin Legea nr. 286/2009) este mai favorabilă inculpatului, în condițiile în care a permis trimiterea în judecată a acestuia doar pentru o singură infracțiune – ucidere din culpă, nu și pentru vătămarea corporală din culpă a numitului B____ A________ S____ care în urma accidentului a suferit leziuni fizice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 40-50 de zile de îngrijiri medicale (pentru a fi reținută infracțiunea de vătămare corporală din culpă pe noua lege penală – art. 196 alin. 3 Cod penal era necesar ca B____ A________ S____ să fi suferit leziuni fizice ce ar fi necesitat pentru vindecare un număr de peste 90 de zile de îngrijiri medicale, prin urmare față de această faptă s-a dispus prin rechizitoriu clasarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Cod de procedură penală). Nici aceste aspecte nu au fost contestate de inculpat în apelul declarat.

De asemenea, prima instanță, contrar celor susținute de inculpat, a făcut o justă individualizare a pedepsei principale aplicate inculpatului. Având în vedere, conform art. 74 Cod penal, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii (mai sus descrise), urmările produse (decesul unei persoane), faptul că inculpatul M____ A______ E___ și-a recunoscut în mod sincer fapta săvârșită, precum și faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale și este bine integrat în societate, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare (apropiată de minimul special prevăzut de norma de incriminare redus cu o treime potrivit art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală), pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, este pe deplin proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului. Împrejurările că accidentul s-a produs din culpă comună, că inculpatul a recunoscut sincer fapta imputată și că este bine integrat în societate au fost pe deplin valorificate atunci când s-a optat pentru stabilirea pedepsei principale a închisorii înspre cuantumul minimului special prevăzut de norma de incriminare și nu se mai impune a se da o și mai mare eficiență acestora prin reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal (și implicit reducerea cuantumului pedepsei principale).

În mod corect a apreciat prima instanță că sunt întrunite condițiile prev. de art. 91 alin. 1 lit. a - d Cod penal pentru suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale aplicate inculpatului. Acestuia i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoarea de cel mult 3 ani (mai exact 2 ani închisoare), nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii și și-a manifestat disponibilitatea de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității; de asemenea, față de împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o conduită procesuală sinceră, se poate concluziona că simpla aplicare a unor pedepse pentru acesta, este suficientă, și chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va comite ale infracțiuni.

Față de culpa mai mare a inculpatului în producerea accidentului rutier amintit raportat la culpa victimei (inculpatul a pătruns cu căruța pe un sector de drum interzis pentru astfel de vehicule, căruța nu era deloc semnalizată, inculpatul nu purta nici el vestă reflectorizantă, afară fiind întuneric, deplasarea căruței nu s-a făcut cât mai aproape de acostamentul drumului) și față de urmarea ireversibilă produsă (moartea victimei) Curtea apreciază că în speță nu este îndeplinită condiția prev. de art. 83 alin. 1 lit. d Cod penal pentru a se putea dispune amânarea aplicării pedepsei (contrar celor susținute de inculpat în motivele sale de apel).

Mai mult, în mod just a apreciat instanța de fond că raportat la numărul mare reguli de circulație încălcate de inculpat, dobândirea unei noi calificări profesionale sau urmarea unui curs de pregătire școlară, ar avea un efect benefic asupra posibilităților sale viitoare de a realiza venituri licite cu respectarea dispozițiilor legale existente în activitatea pe care va alege să o desfășoare.

În consecință, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală Curtea va respinge apelul declarat de către inculpatul M____ A______ E___ împotriva sentinței penale nr. 107/24.02.2015 a Judecătoriei Gura Humorului, ca nefondat.

În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală Curtea îl va obliga pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 250 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M____ A______ E___ împotriva sentinței penale nr. 107/24.02.2015 a Judecătoriei Gura Humorului.

Obligă apelantul să plătească statului suma de 250 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 08.06.2015.

Președinte, Judecător,Grefier,

red. H.L.M.

tzehored. D.D.

ex.11/17.06.2015

jud. fond – A________ I_____ Șalar

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025