R O M Â N I A

CURTEA DE APEL B_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 206/Ap DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 23 aprilie 2014

Instanța constituită din:

- Completul de judecată CAJ3

- Președinte - N_______ H_______ - judecător

- Judecător- N_______ Țînț

- Grefier- O___ S_____

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – D_____ D_______ – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B_____

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpatul B___ I___, părțile civile V____ K____ și V____ I_____ precum și de partea responsabilă civilmente I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C______ împotriva sentinței penale nr. 50 din 03 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 10 aprilie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 23 aprilie 2014, când,

C U RT E A,

Deliberând asupra apelurilor penale de față:

Constată că, prin sentința penală nr. 50/03 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 334 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptei de ucidere din culpă, pentru care inculpatul B___ I___ a fost trimis în judecată, din infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. 2 și 4 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. 2, 3 și 4 Cod penal.

În baza art. 178 alin. 2, 3 și 4 Cod penal, a fost condamnat inculpatul B___ I___, la pedeapsa de 5 ( cinci ) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 133 din Legea nr. 295/2004 republicată, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 ( un ) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă letală, fără drept.

În baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 ( un ) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

În baza art. 33 lit. a și b Cod penal, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal, au fost contopite pedepsele de mai sus și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ( cinci ) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, i s-a interzis inculpatului B___ I___ exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, ca pedeapsă accesorie, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., care se va realiza la eliberarea din penitenciar a persoanei condamnate, potrivit art. 7 alin. 2 din Legea nr. 76/2008.

În baza art. 109 alin. 5 Cod procedură penală, s-a dispus restituirea către partea responsabilă civilmente I.P.J. C______ a mijloacelor materiale de probă, respectiv pistolul marca Carpați, model 1974 de calibru 7,65 mm, cu _______ 6138 1992, tubul de cartuș găsit la fața locului, încărcătorul ce conține 2 cartușe calibru 7,65 mm și 3 tuburi cartuș trase experimental cu ocazia efectuării expertizei balistice, ambalate în colet sigilat, aflate în camera de corpuri delicte a I.P.J. C______ – Serviciul Arme, Explozibil și Substanțe Toxice, precum și a obiectelor de îmbrăcăminte purtate de inculpat în momentul săvârșirii faptelor și anume: o cămașă și o pereche de pantaloni, cu însemne specifice uniformei de polițist, asupra cărora s-a efectuat expertiza fizico-chimică, ambalate în cutie sigilată, cu sigilul M.A.I. nr. xxxxx, aflată în camera de corpuri delicte a Tribunalului C______, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1373 și art. 1382 din Noul Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile V____ K____ și V____ I_____, aceasta din urmă asistată de reprezentantul legal V____ K____ și în consecință, a fost obligat inculpatul B___ I___, în solidar cu partea responsabilă civilmente I.P.J. C______, să plătească părților civile următoarele despăgubiri civile:

- către partea civilă V____ K____ suma de 6.000 lei, cu titlu de daune materiale și echivalentul în lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data plății efective, cu titlu de daune morale;

- către partea civilă V____ I_____, născută la data de 13.01.1998, suma globală de 12.600 lei, pentru perioada 09.06.2012 – 03.12.2013 și în continuare suma de 700 lei lunar, până la împlinirea vârstei de 18 ani, sau noi dispoziții ale instanței, cu titlu de despăgubiri materiale periodice, precum și echivalentul în lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data plății efective, cu titlu de daune morale.

Au fost respinse restul pretențiilor civile formulate de părțile civile.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că începând cu anul 1999, inculpatul B___ I___ a fost angajat al I.P.J. C______, în diferite funcții, însă în ultimii ani avea calitatea de organ de cercetare al Poliției Judiciare în sensul prevederilor Legii nr. 218/2002, fiind agent șef adjunct de poliție al Secției 4 Poliție Rurală Baraolt.

La data de 09 iunie 2012, în intervalul orar 14,00 – 22,00, inculpatul B___ I___ se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fiind planificat să execute serviciul de patrulare în schimbul II și de a desfășura activități de patrulare pe raza comunei Bățanii M___, împreună cu lucrătorul de poliție C______ I_____ A___, având în dotare autoturismul aparținând I.P.J. C______, cu numărul de înregistrare MAI xxxxx, precum și o armă de foc, respectiv pistolul marca CARPAȚI model 1974 de calibru 7,65 mm.

În timp ce inculpatul și martorul C______ I_____ A___, se deplasau cu autoturismul Poliției, condus de inculpat, din direcția Baraolt spre Bățanii M___, la ieșirea din Baraolt, s-au întâlnit cu colegul lor, martorul J____ S_____ D_____, care venea din sens opus cu mașina proprietate personală, fiind în timpul său liber și s-au oprit. În timpul discuțiilor purtate, martorul J____ S_____ D_____ le-a spus celor doi că, împreună cu un alt coleg, doresc să pregătească friptură la grătar, dar nu cunosc o locație și nu au nici ustensile, cerându-le acestora să le recomande un loc. Inculpatul i-a spus martorului că are un prieten, în Bățanii M___, cu care va discuta și îl va contacta dacă acesta va accepta.

În aceste condiții, în jurul orelor 14,30 – 14,40, inculpatul și martorul C______ I_____ A___, deși se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, s-au deplasat cu autoturismul din dotare la domiciliul victimei V____ A_____ Lorand din Bățanii M___, prieten bun cu inculpatul, unde au găsit-o pe victimă, pe soția și fiica acesteia, apoi s-au așezat la masa aflată pe terasă și fiind serviți de soția victimei, inculpatul, martorul și victima au consumat o sticlă de vișinată de 500 ml sau 750 ml și câte o sticlă de bere de 500 ml, cumpărată de fiica victimei, la solicitarea acesteia. În acest timp, cei trei au discutat să se deplaseze la cabana administrată de victimă, situată la ieșirea din localitatea Bățanii M___, unde să pregătească un grătar și să consume băuturi alcoolice, urmând ca la locația respectivă să vină și alți doi lucrători de poliție, respectiv J____ S_____ D_____ și D____ M____, care se aflau în timpul lor liber.

Victima fiind de acord, inculpatul și martorul C______ I_____ A___ au părăsit domiciliul acesteia și martorul l-a sunat pe J____ S_____ D_____ și s-a înțeles cu acesta să se întâlnească la ieșirea din localitatea Bățanii M___, pentru că J____ S_____ D_____ nu cunoștea locația unde urmau să meargă.

Astfel, inculpatul și lucrătorul de poliție C______ I_____ A___, s-au deplasat cu autoturismul din dotare, condus de inculpat, la ieșirea din localitatea Bățanii M___, unde s-au întâlnit cu colegii lor - martorii J____ S_____ D_____ și D____ M____, care erau cu mașina proprietate personală a martorului J____ S_____ D_____, condus de acesta, și împreună s-au deplasat la cabană, care se află la o distanță de circa 800 – 1.000 m de la marginea comunei, ajungând aici în jurul orelor 16,30, unde se afla deja victima V____ A_____ Lorand, sosit înaintea celor patru, aducând cu el o sticlă de tărie, respectiv vișinată și o ladă de bere. Apoi, au început să pregătească focul de la grătar, timp în care au consumat băuturi alcoolice, inculpatul consumând un pahar de vișinată și o sticlă de bere

În jurul orelor 17,00, victima V____ A_____ Lorand l-a contactat telefonic pe prietenul său, martorul Peto Z_____ și i-a solicitat acestuia să vină și el la cabană și să aducă pâine, o ladă de bere și pastă de mici. Martorul a sosit la cabană cu mașina proprietate personală, aducând produsele cerute de victimă, care i-a făcut cunoștință cu cei prezenți, martorul rămânând la cabană, unde era o atmosferă plăcută.

La orele 17,50, inculpatul a fost sunat de șeful Secției 4 de Poliție Rurală Baraolt, martorul Csiki Gyula, care i-a dat ordin acestuia și martorului C______ I_____ A___, care erau de serviciu, să se prezinte la sediul Primăriei Bățanii M___, pentru a asigura paza buletinelor de vot, pentru alegerile locale, pe timpul transportului de la Primărie la Secția de Votare nr. 4 Aita Seacă, deoarece agentul de poliție Ghironte B_____ nu s-a prezentat la sediul Primăriei, ci la secția de votare.

În aceste împrejurări, deși carnea era pregătită, inculpatul și martorul C______ I_____ A___ nu au mai avut timp să mănânce.

Astfel, inculpatul și martorul C______ I_____ A___, au plecat de la cabană cu autoturismul din dotare, condus de inculpat, care a consumat băuturi alcoolice nu numai la domiciliul victimei, ci și la cabană, rulând pe drumurile publice, pe drumul comunal de la cabană până la sediul Primăriei Bățanii M___ și de acolo până în satul Aita Seacă, la secția de vot.

După ce buletinele de vot au fost introduse în sediul secției de votare, paza acestora fiind asigurată de agentul de poliție Ghironte B_____, inculpatul și martorul C______ I_____ A___, au intrat în barul aparținând S.C. Ceramica Vinczi S.R.L. Bățanii M___, situat la o distanță de circa 500 m de sediul secției de votare, unde se afla și martorul Vinczi Z_____ jr., patronul barului și au comandat de la barman câte o bere și câte o tărie, pe care au consumat-o, în aproximativ ½ oră, după care s-au întors la cabană, cu același autoturism din dotare, ajungând la cabană în jurul orelor 20⁰⁰, unde se afla victima și martorii J____ S_____ D_____, D____ M____ și Peto Z_____, pe tot traseul, dus – întors, autoturismul fiind condus de inculpat, parcurgând astfel pe drumurile publice circa 14 km.

Ajunși la cabană, inculpatul a continuat să consume băuturi alcoolice, respectiv bere, solicitând să se pregătească mici, motivând că nu a avut timp să mănânce, astfel martorul D____ M____ a aprins focul de la grătar, care se afla la o distanță de 3-4 m de masă, apoi toți s-au așezat la masă și au continuat să consume băuturi alcoolice.

În timp ce stăteau la masă, fără niciun motiv, inculpatul a scos pistolul din dotare, l-a dezasigurat și l-a armat, moment în care, cineva din grup l-a întrebat ce vrea să facă și cei prezenți s-au ridicat de la masă, inclusiv victima V____ A_____ Lorand, care a făcut doar câțiva pași, până la capătul mesei, apoi inculpatul fiind așezat la masă a scos încărcătorul și constatând că glonțul este pe țeavă, a încercat să descarce arma, trăgând manșonul închizătorului ca să sară cartușul, însă nu a reușit, astfel a făcut câteva manevre imprudente în mai multe poziții, respectiv a scuturat pistolul deasupra mesei, moment în care arma s-a descărcat și glonțul a lovit-o pe victimă deasupra arcadei ochiului drept, în urma căreia aceasta s-a prăbușit lângă masă.

După ce victima a căzut, inculpatul s-a dus la ea, i-a prins capul în mâini, apoi i-a luat pulsul și a constatat că a decedat. La insistențele colegilor să cheme Salvarea, inculpatul a arătat că nu mai este nevoie pentru că victima a decedat, apoi a luat pistolul și a introdus încărcătorul în el și întrebat fiind ce vrea să facă, s-a exprimat în sensul că „ ce vreți să fac, să mai moară un om, am copil acasă ”, după care a pus pistolul de mâna victimei, apoi cu un șervețel i l-a luat din mână și l-a așezat în apropierea victimei, sub masă, unde a și fost găsit cu ocazia cercetării la fața locului.

După cele întâmplate, toți erau speriați, martorul J____ S_____ D_____ i-a spus martorului Peto Z_____ să plece de la fața locului și să spună că nici nu a fost acolo, astfel martorul Peto Z_____ cu mașina proprietate personală a părăsit locul faptei.

După aproximativ 20 – 25 de minute, la insistențele colegilor, inculpatul l-a sunat pe șeful Secției nr. 4 Poliție Rurală Baraolt – martorul Csiki Gyula și l-a informat despre faptul că i-a încredințat armamentul din dotare, respectiv pistolul marca CARPAȚI, numitului V____ A_____ Lorand, acesta împușcându-se accidental în cap și a decedat. Astfel, martorul a anunțat imediat evenimentul conducerii I.P.J. C______, apoi s-a deplasat la fața locului, împreună cu agent șef principal de poliție S____ I___ A_____, pentru a asigura locul faptei.

În raport de starea de fapt stabilită, instanța de fond a apreciat că, în speță, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. 2 și 4 Cod penal.

Însă, văzând că, pedeapsa pentru forma agravantă de la alin. 4 al art. 178 Cod penal, este prevăzută în alin. 3 al aceluiași articol, prima instanță a apreciat că se impune, în baza art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei de ucidere din culpă, pentru care inculpatul B___ I___ a fost trimis în judecată, din infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. 2 și 4 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. 2, 3 și 4 Cod penal.

În ședința publică din data de 27 noiembrie 2013, în timpul dezbaterilor în fond, inculpatul prin apărător, a solicitat schimbarea încadrării juridica a faptei de ucidere din culpă, pentru care fost trimis în judecată, din infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. 2 și 4 Cod penal, în cea prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal, arătând, în esență, faptul că, față de împrejurările în care această faptă a fost comisă, nu întrunește elementele constitutive ale agravantei prevăzute de alin. 4, având în vedere, în primul rând faptul că, la cabană, unde s-a întâmplat incidentul, el nu se afla în exercițiul profesiei sau meseriei, iar pe de altă parte, nu s-a dovedit că el s-ar fi aflat în stare de ebrietate, cerere reiterată și în concluziile scrise depuse la dosar ( fila vol. II dosar Judecătorie ).

Referitor la cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice, instanța de fond a apreciat că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 178 alin. 2 Cod penal, „ Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei activități, se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 7 ani. ”

Potrivit alineatul 3 al aceluiași articol, „ Când uciderea din culpă a unei persoane este săvârșită de un conducător de vehicul cu tracțiune mecanică, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală sau care se află în stare de ebrietate, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. ”

Și în final, alineatul 4 al art. 178 Cod penal, prevede că, „ Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta săvârșită din culpă de orice altă persoană în exercițiul profesiei sau meseriei și care se află în stare de ebrietate. ”

Așa fiind, prima instanță a apreciat că susținerea inculpatului în sensul că nu ar fi săvârșit fapta în timpul exercițiul profesiei sau meseriei și nu s-a dovedit că el s-ar fi aflat în stare de ebrietate, nu poate fi primită, din moment ce, la data de 09.06.2012, între orele 14,00 – 22,00, acesta, în calitate de agent șef adjunct de poliție, din cadrul Secției 4 de Poliție Rurală Baraolt, se afla în serviciul de patrulare în schimbul II, pe raza comunei Bățani, iar fapta de ucidere din culpă a fost comisă la aceeași dată, între orele 20,00 – 20,30, deci în intervalul orar în care inculpatul se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, astfel cum rezultă din adresa nr. xxxxxx/18.06.2012 a I.P.J. C______, Secția 4 de Poliție Rurală Baraolt ( fila 165 dosar urmărire penală ), precum și din fila din Registrul dispozitivelor de siguranță publică ( fila 90 dosar urmărire penală ), chiar dacă inculpatul s-a abătut de la activitatea de patrulare.

Pe de altă parte, s-a reținut de către prima instanță că, contrar susținerilor inculpatului, din probele dosarului rezultă că în momentul comiterii infracțiunii de ucidere din culpă, acesta se afla în stare de ebrietate. Astfel, în urma analizării probelor biologice recoltate de la inculpat la orele 23,30, deci după aproximativ 3 ore de la producerea accidentului, a rezultat că acesta avea o alcoolemie în sânge de 1,20 gr. %o, astfel cum rezultă din Buletinul de Analiză Toxicologică - Alcoolemie nr. 963-A12/158-a din 11.06.2012 emis de Serviciul de Medicină Legală C______, ( fila 110 dosar urmărire penală ) și potrivit Raportului de expertiză medico - legală pentru interpretarea alcoolemiei nr. 1893/27.07.2012 efectuat de Institutul de Medicină Legală Târgu M____ ( filele 103-105 dosar urmărire penală ), precum și potrivit Raportului de expertiză medico – legală pentru interpretarea alcoolemiei nr. 3449/30.10.2013 efectuat de Institutul de Medicină Legală Târgu M____ ( filele 133-135 vol. II dosar Tribunal ), în intervalul orar 18³⁰-20^00, putea avea o alcoolemie între 1,60 - 2,00 gr. %o alcool pur în sânge, raportat și la faptul că, nu există nicio probă în sensul că, după împușcarea victimei, inculpatul ar mai fi consumat băuturi alcoolice. Or, nivelul alcoolemiei stabilite la inculpat, corespunde unei stări avansate de ebrietate.

Față de cele de mai sus și starea de fapt reținută, astfel cum rezultă din probele dosarului, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului B___ I___, care la data de 09 iunie 2012, în calitate de agent șef adjunct de poliție în cadrul Secției 4 Polițe Rurală Baraolt, cu atribuții de organ de cercetare al poliției judiciare în sensul prevederilor Legii nr. 218/2002, aflat în timpul exercitării atribuțiilor legale de serviciu, prin încălcarea atribuțiilor legale privind exercitarea profesiei, a părăsit serviciul de patrulare și s-a deplasat la cabana administrată de victima V____ A_____ Lorand, unde a consumat băuturi alcoolice, ajungând în stare de ebrietate, context în care, fără niciun motiv, a scos din toc arma din dotare, pe care a manevrat-o imprudent, împușcând accidental pe victima V____ A_____ Lorand, care a dus la decesul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „ ucidere din culpă ”, prevăzută de art. 178 alin. 2, 3 și 4 Cod penal.

Totodată, fapta inculpatului B___ I___, săvârșită în aceeași calitate și la aceeași dată, de a face uz fără drept de arma din dotare, cu încălcarea dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 218/2002, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „ uz de armă letală fără drept”, prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată.

Fapta aceluiași inculpat, care la data de 09.06.2012, în intervalul orar 18³⁰-20⁰⁰, a condus autoturismul din dotarea Poliției, cu numărul de înregistrare M.A.I. – xxxxx, pe drumuri publice, respectiv pe drumurile comunale din __________________________________ ______________________ 14 km ), dus – întors, având în sânge o îmbibație alcoolică situată între limitele de 1,60-2,00 gr. %o, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „ conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 gr. %o ", prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

S-a apreciat de către prima instanță că, pentru faptele sale, se impune tragerea la răspundere penală a inculpatului, iar la dozarea și individualizarea pedepselor, potrivit art. 72 Cod penal, instanța de fond a arătat că a avut în vedere atât limitele de pedeapsă prevăzute de lege și pericolul social al faptelor săvârșite, care rezultă din încălcarea acelor relații sociale care ocrotesc viața persoanei, uzul legal al armelor și siguranța circulației pe drumurile publice, cât și scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 Cod penal, precum și persoana inculpatului, care are vârsta de 43 de ani, nu are antecedente penale, are loc de muncă, angajându-se ca miner de suprafață după destituirea sa din funcția de agent șef adjunct de poliție ( fila 64 vol. I dosar Tribunal ), este căsătorit, având în întreținere doi copii minori și a avut o atitudine parțial sinceră, inițial încercând să ascundă săvârșirea faptei de omor din culpă, prin preconstituirea unor probe și prezentarea unei stări de fapt nereale, respectiv punerea pistolului în mâna victimei decedate, pentru a rămâne urme ale tragerii pe mâna acesteia, ca apoi să susțină că victima s-a împușcat singură, însă, în fața instanței de fond, a recunoscut comiterea faptei de omor din culpă, cu motivațiile mai sus arătate, pe care o regretă, dar negând că ar fi condus autoturismul Poliției după orele 18,00, precum și faptul că ar fi manevrat imprudent arma din dotare.

Instanța de fond a mai reținut și faptul că, inculpatul nu este la prima abatere, pe parcursul activității desfășurate în cadrul I.P.J C______, fiind sancționat de două ori, pentru comportament necorespunzător, cu mustrare scrisă, la data de 24.01.2005, pentru conducerea autoturismului sub influența băuturilor alcoolice și la data de 18.02.2011, pentru faptul că, aflat în concediul de odihnă și în ținută civilă, a amenințat cu bătaia și cu moartea pe numitul N___ Vilmos și familia acestuia, astfel cum rezultă din fișa personală a inculpatului emisă de I.P.J. C______ - Serviciul Resurse Umane ( fila 169 dosar urmărire penală ).

Totodată, prima instanță a constatat că, din referatul de evaluare ( filele 166-168 vol. I dosar Tribunal ), rezultă că, față de contextul și modalitatea comiterii faptelor, personalitatea și stilul de viață al inculpatului, resursele interne, factorii protectivi și de risc identificați asupra comportamentului viitor, ( respectiv: lipsa antecedentelor penale și a problemelor locative, inexistența dependenței față de alcool, atașamentul față de familie, dar și gândirea alternativă redusă și tendința de asumare a unor riscuri sporite pe fondul consumului de băuturi alcoolice ), ponderea și raportul dintre aceștia, precum și resursele interne ale inculpatului, au pondere factorii protectivi, care sunt de natură a favoriza o evoluție comportamentală viitoare pozitivă a inculpatului, cu condiția gestionării adecvate în viitor a consumului de băuturi alcoolice.

Așa fiind, instanța de fond a apreciat ca fiind necesară condamnarea inculpatului B___ I___ la pedeapsa de 5 ( cinci ) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, la pedeapsa de 1 ( un ) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă letală, fără drept, prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată și la pedeapsa de 1 ( un ) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

Cât privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat că, în termen legal, părțile vătămate V____ K____ – soția victimei și V____ I_____ – fiica minoră a victimei, s-au constituit părți civile ( filele 23-28 vol. I dosar Tribunal ), solicitând obligarea inculpatului B___ I___, în solidar cu partea responsabilă civilmente I.P.J. C______ la plata către partea civilă V____ K____ a sumei de 6.000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare și echivalentul în lei a sumei de 200.000 euro daune morale, stabilit la cursul B.N.R., la data plății efective și către partea civilă V____ I_____ despăgubiri periodice, în sumă de 700 lei lunar, începând cu data de 09.06.2012 și până la majoratul minorei, sau până la împlinirea vârstei de 25 de ani, în situația continuării studiilor, precum și echivalentul în lei a sumei de 200.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data plății efective, cu titlu de daune morale, solicitând totodată și acordarea cheltuielilor judiciare ocazionate.

Referitor la suma de 6.000 lei, daunele materiale solicitate de partea civilă V____ K____, reprezentând cheltuielile de înmormântare, instanța de fond a apreciat că aceasta este justificată, fiind și probată în cauză. Astfel, s-a constatat că partea civilă V____ K____ a depus la dosar ( filele 20, 30 vol. I dosar Tribunal ) factura și chitanța privind contravaloarea sicriului ( 500 lei ), chitanța în valoare de 70 lei, reprezentând taxă de casă mortuară și chitanța în valoare de 258 lei, emisă de Serviciul Județean de Medicină Legală C______, reprezentând contravaloare acte, îmbălsămare, transport, etc. De asemenea, din declarațiile martorilor D______ Jozsef, T____ I____, K________ M____ M_______ și B___ Z___ audiați în cauză ( filele 187-188, 189-190, 191-192, 193-194 vol. I. dosar Tribunal ), rezultă că, funeraliile victimei s-au desfășurat conform obiceiului locului, că aceștia au fost prezenți la înmormântarea victimei și că la înmormântare au participat în jur de 1.000 – 1.200 de persoane, care au fost servite în poarta cimitirului cu palincă, apă minerală și cozonac, iar rudele au fost chemate la masă la domiciliul părții civile. Martorii au mai arătat că, în discuțiile purtate cu partea civilă V____ K____, aceasta le-a spus că, înmormântarea soțului a costat aproximativ 6.000 lei, sumă pe care, atât martorii, cât și inculpatul au apreciat-o ca fiind una reală.

În ceea ce privește, despăgubirile periodice lunare solicitate de partea civilă V____ I_____, prima instanță a apreciat că sunt întemeiate, inclusiv sub aspectul cuantumului de 700 lei lunar, având în vedere că, din declarația martorilor arătați mai sus, rezultă că victima avea o firmă, prin care confecționa garduri, însă se ocupa și cu creșterea animalelor și cultivarea pământului, astfel că realiza un venit lunar între 2.000 – 3.000 lei. Martora K________ M____ M_______ ( fila 191 vol. I dosar Tribunal ) a arătat că a văzut camera fetiței și față de bunurile pe care le are și după cum este îmbrăcată, a apreciat că, din veniturile lunare realizate, victima aloca pentru creșterea și educarea minorei V____ I_____ circa 30%.

Văzând că, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. 3 Cod procedură penală, repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile, iar potrivit art. 1349 alin. 1 și 2 din noul Cod civil, orice persoană care prin acțiunile ori inacțiunile sale aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligată să le repare integral, raportat la faptul că suma de 700 lei, solicitată cu titlu de despăgubiri periodice lunare în favoarea părții civile – minora V____ I_____, reprezintă circa 1/4 din veniturile realizate de victimă și la care aceasta ar fi fost obligată dacă ar fi fost în viață, potrivit art. 529 alin. 2 din noul Cod civil, instanța de fond a apreciat admisibile despăgubirile periodice lunare solicitate de partea civilă V____ I_____, stabilind o sumă globală de 12.600 lei, pentru perioada 09.06.2012 – 03.12.2013, calculate cu 700 lei/lună și în continuare suma de 700 lei lunar, până la împlinirea vârstei de 18 ani, sau noii dispoziții ale instanței.

Sub acest aspect, solicitarea inculpatului, ca instanța să stabilească aceste despăgubiri la cuantumul prevăzut de legea civilă pentru obligația de întreținere, respectiv ținând seama de venitul lunar net al debitorului întreținerii, a fost respinsă, având în vedere, în primul rând, faptul că inculpatul nu face parte din categoria persoanelor între care există obligația legală de întreținere, prevăzute de art. 516, art. 517 și art. 518 noul Cod civil, iar pe de altă parte, pretențiile părții civile minore nu au caracterul unei pensii de întreținere, ci reprezintă despăgubiri civile periodice pentru prejudiciul suferit în urma faptei ilicite a inculpatului, având ca temei legal răspunderea civilă delictuală.

Referitor la daunele morale solicitate de părțile civile, prima instanță a constatat că din declarația părții civile V____ K____ – soția victimei ( filele 48-50 vol. I dosar Tribunal ), dar și a martorilor D______ Jozsef, T____ I____, K________ M____ M_______ și B___ Zit, audiați în cauză ( filele 187-188, 189-190, 191-192, 193-194 vol. I dosar Tribunal ), rezultă că relațiile de familie între victimă și părțile civile erau foarte strânse, soții se iubeau, se respectau reciproc și petreceau mult timp împreună, precum și faptul că victima își iubea foarte mult fiica și se ocupa mult de creșterea și educarea acesteia, minora nutrind aceeași afecțiune față de tatăl său, astfel că decesul victimei a afectat-o profund atât pe soția cât și pe fiica acesteia.

Așa fiind, instanța de fond a apreciat că, deși pierderea unei vieți nu se poate cuantifica în bani, este de necontestat faptul că moartea unui membru de familie, la vârsta de doar 43 de ani, le-a produs părților civile o traumă psihică majoră, un prejudiciu nepatrimonial, decurgând din suferința acestora din cauza pierderii soțului, respectiv a tatălui, fiind evident că decesul neașteptat al victimei a lezat grav sentimentul de afecțiune ce a stat la baza relațiilor de familie dintre părțile civile și victimă.

În consecință, instanța de fond a apreciat că acest prejudiciu nepatrimonial poate fi compensat prin plata unei sume de bani, și că, în speță, sumele de câte 50.000 euro, ar fi de natură a acoperi această pierdere, pretențiile părților civile de câte 200.000 euro cu acest titlu, fiind exagerate.

La cererea părților civile, a fost introdusă în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, I.P.J. C______, acestea solicitând obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor solicitate.

Însă, partea responsabilă civilmente, atât prin „ Întâmpinarea ” depusă la dosar, cât și în dezbateri, dar și prin concluziile scrise ( filele 20-21 vol. I dosar Tribunal, filele 136-139 vol. II dosar Tribunal ), a solicitat respingerea cererii de constituire de părți civile în cauză îndreptată împotriva sa, invocând excepția lipsei calității de parte responsabilă civilmente, arătând că, infracțiunile reținute în sarcina inculpatului B___ I___ și împrejurările în care acestea au fost comise, nu au legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului.

Astfel, partea responsabilă civilmente, a arătat, în esență faptul că, faptele au fost comise din inițiativa proprie a inculpatului, cu nesocotirea atribuțiilor de serviciu și nu lipsa de instruire cu privire la obligațiile de serviciu sau în mânuirea armei din dotare, a fost cauza comiterii faptei de omor din culpă, ci cantitatea de alcool consumată de inculpat în ziua incidentului și părăsirea fără aprobare a itinerariului de patrulare, fapte ce nu au nicio legătură nici cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului și nici cu profesia de polițist în general. În acest sens, partea responsabilă civilmente a depus la dosar probe cu înscrisurile admise de instanță, prin care a făcut dovada că inculpatul a fost instruit și are pregătirea necesară pentru portul și uzul armei de foc, participând atât la pregătirile teoretice dar și la ședințele de tragere, că a participat la pregătirea continuă privind atribuțiile de serviciu, iar pe linia prevenirii abaterilor disciplinare și prezentarea în serviciu sub influența băuturilor alcoolice, sau consumul de băuturi alcoolice în timpul programului de lucru, lucrătorii secției, printre care și inculpatul, au fost supuși la teste inopinate.

De asemenea, partea responsabilă civilmente a arătat că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 1373 alin. 1 și 3 din noul Cod civil privind răspunderea comitenților pentru prepuși, însă potrivit alin. 3 al aceluiași articol, „ Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. ” Or, în cauză s-a făcut dovada că victima, la data săvârșirii faptei, cunoștea că inculpatul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile de serviciu și în consecință, I.P.J C______, nu poate fi obligat să repare prejudiciul cauzat de inculpatul B___ I___.

Referitor la aceste apărări formulate de partea responsabilă civilmente, instanța de fond a apreciat că nu sunt întemeiate și le-a înlăturat.

Astfel, susținerea că inculpatul nu s-ar fi aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la momentul comiterii infracțiunii de omor din culpă, este nefondată din moment ce, după cum s-a arătat și anterior, acesta, la data de 09 iunie 2012, în intervalul orar 14,00 – 22,00, se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fiind planificat să execute serviciul de patrulare în schimbul II și de a desfășura activități de patrulare pe raza comunei Bățanii M___, împreună cu lucrătorul de poliție C______ I_____ A___ ( fila 165 dosar urmărire penală ), având în dotare autoturismul aparținând I.P.J. C______, cu numărul de înregistrare MAI xxxxx ( fila 90 vol. II dosar Tribunal ), precum și o armă de foc, respectiv pistolul marca CARPAȚI model 1974 de calibru 7,65 mm, cu care în jurul orelor 20,00 – 20,30 a și comis fapta, aspect de altfel necontestat nici de partea responsabilă civilmente, de unde rezultă fără niciun dubiu că între I.P.J. C______ și inculpatul B___ I___ a existat raportul de prepușenie.

În al doilea rând, prima instanță a constatat că, deși s-a făcut dovada că inculpatul a participat la pregătirile teoretice și practice, privind exercitarea atribuțiile de polițist, partea responsabilă civilmente nu a luat toate măsurile ce se impuneau pentru evitarea abaterilor de la aceste atribuții, precum și a abaterilor disciplinare în timpul programului de lucru, prin neexercitarea unor verificări mai severe și mai dese, din moment ce avea cunoștință de faptul că inculpatul nu este la prima astfel de abatere, pe parcursul activității sale desfășurate în cadrul I.P.J. C______, fiind sancționat de două ori cu mustrare scrisă, pentru comportament necorespunzător, inclusiv pentru conducerea autoturismului sub influența băuturilor alcoolice și pentru fapte de amenințare, astfel cum rezultă din fișa personală a inculpatului emisă de I.P.J. C______ - Serviciul Resurse Umane ( fila 169 dosar urmărire penală ).

Așa fiind, instanța de fond a apreciat că, în speță, condițiile răspunderii civile delictuale a comitentului pentru prepușii săi, au fost pe deplin dovedite, din moment ce partea responsabilă civilmente avea cunoștință de abaterile disciplinare anterioare ale inculpatului, de faptul că acesta mai consumă băuturi alcoolice, situații în care, conduce autovehicule pe drumurile publice și are un comportament violent și cu toate acestea a tolerat acest comportament necorespunzător, l-a dotat pe inculpat inclusiv cu armă de foc, care în final a dus la uciderea unei persoane, motiv pentru care s-a apreciat că aceasta urmează să răspundă civil, în solidar cu inculpatul.

S-a apreciat de către prima instanță că nici apărarea părții responsabile civilmente, în sensul prevăzut de art. 1373 alin. 3 din noul Cod civil, nu poate fi reținută, având în vedere că victima s-a deplasat la cabană la cererea inculpatului, care era în uniformă de polițist și cu mașina Poliției, de unde acesta își exercita atribuțiile de serviciu, a plecat de la cabană, răspunzând solicitărilor superiorilor săi, apoi a revenit la volanul autoturismului Poliției, după care a comis fapta de omor din culpă, condiții în care nu se poate susține că victima ar fi avut o altă reprezentare, decât că inculpatul se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Ba mai mult, victima fiind bun prieten cu inculpatul, nici nu putea să prevadă, că inculpatul ar recurge la acțiuni care să-i pună în pericol integritatea corporală și cu atât mai puțin viața.

Față de cele de mai sus, reținând vinovăția inculpatului pentru faptele reținute în sarcina sa, fiind îndeplinite și condițiile răspunderii delictuale pentru fapta proprie, dar și condițiile răspunderii comitenților pentru prepușii lor, prima instanță a apreciat că, în baza art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1373 și art. 1382 din noul Cod civil, se impune admiterea, în parte a acțiunii civile formulate de părțile civile, V____ K____ și V____ I_____, aceasta din urmă asistată de reprezentantul legal V____ K____, și în consecință, obligarea inculpatului B___ I___, în solidar cu partea responsabilă civilmente I.P.J. C______, să plătească acestora următoarele despăgubiri civile: către partea civilă V____ K____ suma de 6.000 lei, cu titlu de daune materiale și echivalentul în lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data plății efective, cu titlu de daune morale și către partea civilă V____ I_____, suma globală de 12.600 lei, pentru perioada 09.06.2012 – 03.12.2013 și în continuare suma de 700 lei lunar, până la împlinirea vârstei de 18 ani, sau noi dispoziții ale instanței, cu titlu de despăgubiri materiale periodice, precum și echivalentul în lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data plății efective, cu titlu de daune morale, respingând totodată restul pretențiilor civile formulate de părțile civile.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel părțile civile V____ K____ și V____ I_____, partea responsabilă civilmente I____________ de Poliție al Județului C______ și inculpatul B___ I___, criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice.

În motivarea apelurilor formulate, apelantele părți civile V____ K____ și V____ I_____ au arătat că hotărârea penală este netemeinică atât sub aspectul laturii penale cât și a celei civile.

Sub aspectul laturii penale, s-a arătat că în mod greșit prima instanță a orientat pedepsele aplicate inculpatului spre limita minimă prevăzută de lege pentru fiecare infracțiune în parte deși, raportat la gravitatea deosebită a faptelor, se impunea ca pedepsele să fie orientate înspre maximul special prevăzut de lege

Referitor la infracțiunea de ucidere din culpă, nu numai modalitatea ei de săvârșire indică un pericol social foarte crescut ci și modalitatea în care inculpatul a înțeles să se raporteze la fapta săvârșită și care denotă o persoană deosebit de periculoasă în opinia părților civile pentru că după ce persoana despre care a afirmat pe tot parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești că îi era prieten și că regretă ce s-a întâmplat, după ce și-a omorât acest bun prieten din culpă, nu regretele, nu spaima domină acel moment ci mintea diabolică a inculpatului care cu acordul tacit a celor trei lucrători de poliție, persoane menite să apere ordinea și legea, s-a dus la victimă și i-a pus pistolul în mână, i-a imprimat amprentele pe pistol, după care a lăsat-o acolo. Așadar, gravitatea reală a acestei fapte reiese și din modul în care s-a comportat ulterior, imediat în clipele următoare săvârșirii acestei fapte, inculpatul B___ I___ și vizavi de acest lucru, instanța de fond în mod surprinzător reține o singură chestiune, respectiv că inculpatul a avut o atitudine parțial sinceră iar referatul de evaluare, spune în continuare prima instanță, este optimist în sensul că factorii pozitivi primează și că recuperarea acestei persoane va fi relativ ușoară, chestiuni cu care în mod evident părțile civile nu pot fi de acord.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, părțile civile au criticat hotărârea instanței de fond din două puncte de vedere și anume în primul rând în legătură cu despăgubirile periodice lunare care au fost solicitate pe seama minorei V____ I_____ și care trebuiau acordate până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la 25 de ani dacă se află în continuarea studiilor, iar în al doilea rând cu referire la cuantumul daunelor morale care este inadecvat.

Astfel, deși cuantumul despăgubirilor periodice lunare este corect stabilit de către instanța de fond, ceea ce a scăpat însă din vedere primei instanțe este împrejurarea că aceste despăgubiri au fost solicitate, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la 25 de ani în ipoteza în care fiica victimei își va continua studiile și se va afla în nevoie în continuare din acest punct de vedere. Așadar, sub acest aspect, se impune a se aduce o corectură hotărârii instanței de fond și a se dispune și în legătură cu acest element.

Cea de-a doua critică adusă hotărârii instanței de fond sub aspectul laturii civile, se referă la daunele morale. Chiar dacă un cuantum de 50.000 de euro pentru fiecare dintre aceste două victime colaterale ale tragediei ar părea mult vizavi de nivelul de trai al populației din România, practica judecătorească a cristalizat deja soluții și în acest sens. Faptul că pierzi pe cineva drag în asemenea condiții dramatice dar și la o vârstă la care acea persoană se afla în deplinătatea puterilor și era cea care susținea întreaga familie, face ca durerea să fie și mai mare. Mai mult decât atât, acest copil, V____ I_____ avea nevoie și ar fi avut nevoie și în acest moment și poate o viață întreagă de sprijinul și de afecțiunea paternă de care a fost astfel lipsită. V____ I_____ este nevoită să trăiască această dramă că a rămas orfană datorită unei împrejurări pe care nu și-o poate explica și care este nefirească. În acest context, consideră că instanța de apel poate admite acțiunea civilă astfel cum a fost formulată, respectiv să acorde daune morale de câte 200.000 de euro la cursul BNR de la data plății pentru fiecare dintre cele două părți civile.

În susținerea apelului formulat, partea responsabilă civilmente I____________ de Poliție al Județului C______, a arătat că se impunea în speță respingerea acțiunii civile formulate de părțile civile V____ K____ și V____ I_____ în referire la despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat I.P.J. C______ cât și la plata cheltuielilor judiciare și reținerea acestora doar în sarcina inculpatului B___ I___. În opinia Inspectoratului de Poliție al Județului C______, faptele din data de 09 iunie 2012 au fost comise din inițiativa proprie a inculpatului B___ I___, cu nesocotirea atribuțiilor de serviciu, fapt pentru care solicită respingerea acțiunii față de I____________ de Poliție Județean C______. Astfel cum rezultă din fișa postului pe care I.P.J. C______ a depus-o la dosarul cauzei, fișă ce reprezintă conform prevederilor Codului Muncii anexa la contractul individual de muncă, inculpatul B___ I___ avea o ________ responsabilități specifice postului, printre acestea fiind menționată și cea referitoare la obligația să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate. Or, inculpatul B___ I___ a săvârșit aceste infracțiuni cu nesocotirea sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților postului, ele neavând legătură cu atribuțiunile de serviciu ale inculpatului. În altă ordine de idei, prin comportamentul său iresponsabil, inculpatul B___ I___ a adus o gravă atingere onoarei, probității profesionale și prestigiului instituției, sfidând dispozițiile primite, părăsind fără aprobare itinerariul de patrulare și consumând băuturi alcoolice la cabana părții vătămate V____ A_____ Lorand; pentru toate aceste fapte iresponsabile, care nu au nicio legătură cu profesia de polițist, prin Dispoziția șefului Inspectoratului nr. xxxxx din 15 iunie 2012 s-a dispus destituirea din Poliție a inculpatului B___ I___ pentru comportare necorespunzătoare în serviciu și societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției și neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici, fapte prevăzute de art. 57 lit. a și b din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului precum și de art. 12 alin. 1 lit. a și b din Ordinul M.A.I. nr. 400/29.10.2004 privind regimul disciplinar al personalului Ministerului Administrației și Internelor.

Totodată, s-a arătat de către apelantă că în cauză sunt incidente prevederile art. 1373 alin. 1 și alin. 3 Cod civil care reglementează răspunderea comitenților pentru prepuși. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1373 alin. 3 Cod civil - Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. Or, din probele administrate în cauză rezultă indubitabil faptul că victima V____ A_____ Lorand cunoștea la data săvârșirii faptei că inculpatul B___ I___ a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile de serviciu și pe cale de consecință, consideră că I____________ de Poliție al Județului C______ nu răspunde și nu este obligat să repare prejudiciul cauzat de inculpatul B___ I___. Se impune așadar admiterea apelului formulat de I____________ de Poliție al Județului C______ împotriva sentinței penale nr. 50 din 03 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul C______ – Secția Penală în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX, și înlăturarea răspunderii Inspectoratului de Poliție al Județului C______ pentru fapta comisă de inculpat cu nerespectarea îndatoririlor de serviciu.

Apelantul inculpat B___ I___ a arătat, prin intermediul avocatului ales, că pentru două infracțiuni - infracțiunea de ucidere din culpă calificată și cea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală - se impune aplicarea art. 5 din noul Cod penal referitor la legea penală mai favorabilă.

În ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpă, inculpatul a arătat că nu contestă acest rezultat letal, trist, care a condus la o adevărată dramă atât în familia victimei V____ A_____ Lorand cât și celor cunoscuți victimei inclusiv lui pentru că și el a fost în relații foarte bune cu V____ A_____ Lorand. Cu toate acestea, pedeapsa care i-a fost aplicată este stabilită într-un cuantum mult prea ridicat, mai ales că de la data comiterii faptei și până în prezent a intervenit o lege care a adus modificări de substanță infracțiunii de ucidere din culpă, reglementată de art. 192 din noul Cod penal și care prevede limite de pedeapsă mai mici decât cele prevăzute de vechea lege penală la art. 178 alin. 2, 3 și 4 Cod penal. Se impune așadar aplicarea legii noi ca lege penală mai favorabilă și reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului de către prima instanță.

Relativ la infracțiunea de „ uz de armă letală fără drept ”, prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, inculpatul a arătat că deși a fost preluată de legea penală nouă și se regăsește în prezent reglementată de art. 343 Cod penal, se impune achitarea sa în temeiul art. 396 pct. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. b Cod procedură penală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală; prima instanță a apreciat greșit că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni întrucât la data de 09.06.2012 nu a efectuat niciun act material specific uzului de armă descris în art. 46 din Legea nr. 17/02.04.1996 și mai mult, nu a avut reprezentarea faptului că arma se poate descărca în mod accidental, astfel cum s-a stabilit și prin expertiza balistică.

S-a arătat de asemenea de către inculpat că se impune achitarea sa în temeiul art. 396 pct. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. b Cod procedură penală, în ceea ce privește infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002. Contrar celor stabilite prin hotărârea atacată, alcoolemia teoretică maximă care se putea regăsi în sângele său în data de 09.06.2012, la ora 18,00, când a condus autoturismul din dotare putea fi cuprinsă între 0,60 %o - 0,80%o, valori insuficiente pentru a se reține în sarcina sa comiterea infracțiunii menționate.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, inculpatul a arătat că este de acord să plătească suma de 6.000 lei stabilită de către prima instanță cu titlu de despăgubiri materiale însă consideră nejustificate sumele stabilite cu titlu de despăgubiri periodice în favoarea părții civile V____ I_____ precum și sumele de câte 50.000 euro stabilite cu titlu de daune morale în favoarea fiicei și respectiv soției victimei; inculpatul a susținut că deși sunt de necontestat suferințele psihice ale soției și respectiv fiicei victimei, sumele stabilite sunt excesiv de mari față de sume stabilite de instanțe de judecată în cazuri similare; aceste sume sunt și imposibil de executat, ținând cont de situația sa materială.

De la data declarării căilor de atac și până la data înregistrării cauzei pe rolul Curții de Apel B_____ ( 19.02.2014 ) a intervenit modificarea Codului de procedură penală ( prin Legea nr. 135/2010 în vigoare începând cu data de 01.02.2014 ), hotărârile de genul celei atacate putând fi atacate în continuare cu apel; potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală: „ Apelurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală se soluționează de către aceeași instanță, potrivit dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel. ”

Așadar, hotărârea primei instanțe va fi analizată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în aplicarea dispozițiilor art. 420 Cod procedură penală însă în limitele prevăzute de art. 417 Cod procedură penală.

Analizând actele și lucrările dosarului și coroborând materialul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, Curtea constată că prima instanță a stabilit, contrar susținerilor inculpatului B___ I___, o stare de fapt corectă.

Rezultă astfel din materialul probator administrat că, la data de 09 iunie 2012 inculpatul B___ I___, în calitate de agent șef adjunct de poliție în cadrul Secției 4 Poliție Rurală Baraolt, cu atribuții de organ de cercetare al poliției judiciare în sensul prevederilor Legii nr. 218/2002, aflat în timpul exercitării atribuțiilor legale de serviciu, prin încălcarea atribuțiilor legale privind exercitarea profesiei, a părăsit serviciul de patrulare și s-a deplasat la cabana administrată de victima V____ A_____ Lorand, unde a consumat băuturi alcoolice, ajungând în stare de ebrietate, context în care, fără niciun motiv întemeiat care să-i dea dreptul să folosească arma, a scos din toc arma din dotare, pe care a manevrat-o imprudent, împușcând accidental pe victima V____ A_____ Lorand, leziune în urma căreia victima a decedat.

La aceeași dată de 09.06.2012, în intervalul orar 18³⁰-20⁰⁰, inculpatul B___ I___, deși consumase băuturi alcoolice, a condus autoturismul din dotarea Poliției, cu numărul de înmatriculare M.A.I. – xxxxx, pe drumuri publice, respectiv pe drumurile comunale din comuna Bățani, ___________________ ______________________ 14 km ), dus – întors, având în sânge o îmbibație alcoolică situată între limitele de 1,60-2,00 gr. %o.

Inculpatul B___ I___ nu a contestat în apel în esență starea de fapt reținută de către prima instanță; el nu a contestat nici că ar fi consumat alcool înainte de a se urca la volanul autovehiculului cu numărul de înmatriculare M.A.I. – xxxxx și nici că în urma manevrelor efectuate cu pistolul pe care l-a scos din suportul său, a avut loc împușcarea victimei V____ A_____ Lorand care s-a soldat cu decesul acesteia ci a invocat împrejurări de natură a scoate faptele sale din sfera penalului, respectiv faptul că manevrele pe care le-a făcut cu arma din dotare nu se circumscriu noțiunii de „ uz de armă letală fără drept ”, astfel cum aceasta este definită de art. 46 din Legea nr. 17/02.04.1996 și că nu există la dosar dovezi indubitabile că alcoolemia pe care o avea în jurul orelor 18,00 se situa peste limita legală prevăzută pentru ca fapta să fie considerată infracțiune.

Curtea reține însă că niciuna dintre apărările inculpatului nu poate fi primită, iar susținerile acestuia au fost înlăturate în mod corect de către prima instanță. Astfel, potrivit Buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 963-A12/158-a/11.06.2012 ( fila 118 dosar urmărire penală ), la ora 23.30 inculpatul avea o alcoolemie de 1,20 gr. %o în sânge, iar la ora 00,30 alcoolemia acestuia era în descreștere, respectiv 1,00 gr. %o. Raportul de expertiză medico-legală pentru interpretarea alcoolemiei nr. 1893/27.07.2012 întocmit de Institutul de Medicină Legală Târgu M____ ( filele 103 – 105 dosar urmărire penală ), relevă că în intervalul orar 18,30 – 20,00 inculpatul putea avea o alcoolemie de 1,60 gr. %o – 2,00 gr. %o.

Expertiza medico-legală pentru interpretarea alcoolemiei inculpatului cu nr. 3449/30.10.2013 efectuată de Institutul de Medicină Legală Târgu M____ ( filele 133-135 vol. II dosar Tribunal ) arată într-adevăr că, alcoolemia teoretică maximă la orele 18,00, putea să fie cuprinsă între 0,60 – 0,80 gr. %o, care până la orele 23,30, când s-a prelevat prima probă de sânge, și în urma analizelor de laborator, alcoolemia era de 1.20 gr. %o, s-ar fi eliminat și că neconcordanța dintre valoarea alcoolemiei obținută în urma analizelor de laborator și alcoolemia teoretică, denotă un consum de băuturi alcoolice altul decât cel declarat.

Totodată, s-a concluzionat că, alcoolemia teoretică maximă la orele 20,00, putea fi cuprinsă între 1,00 gr. %o – 1,20 gr. %o, din care până la orele 23,30, o parte s-ar fi eliminat obținând valori ale alcoolemiei între 0,30 – 0,50gr. %o, precum și faptul că și în această situație neconcordanța dintre valoarea alcoolemiei obținută în urma analizelor de laborator și alcoolemia teoretică, denotă un consum de băuturi alcoolice altul decât cel declarat.

În final, se concluzionează că, alcoolemia teoretică maximă la orele 20,30 putea să fie cuprinsă în intervalul 1,65 gr. %o – 2,00 gr. %o, luând în calcul și cele 2 – 3 beri consumate în jurul orelor 20,00, din care o parte s-ar fi eliminat până la orele 23,30, când s-a prelevat prima probă de sânge, și în urma analizelor de laborator alcoolemia era de 1.20 gr. %o, caz în care există concordanță între alcoolemia obținută în laborator din sângele prelevat și alcoolemia teoretică. În această situație, dacă se acceptă ca fiind reale declarațiile de consum de băuturi alcoolice și se scade alcoolemia teoretică rezultată din consumul de băuturi alcoolice care a avut loc după orele 18,00, se obține pentru orele 18,00 o alcoolemie de 0,55 gr. %o.

Curtea reține în primul rând caracterul pur teoretic al acestui calcul, valoare certă având doar rezultatele obținute prin examinarea probelor biologice recoltate de la inculpat conform Buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 963-A12/158-a/11.06.2012 ( fila 118 dosar urmărire penală ); elementul aleatoriu al acestor rapoarte de expertiză și deci incertitudinea rezultatului este dată tocmai de faptul că efectuarea calculului retroactiv al alcoolemiei se realizează prin luarea în considerare a consumului de alcool declarat de către persoana examinată; or, printr-o declarație inexactă a consumului de alcool se poate ajunge la o valoare mai mare sau mai mică a alcoolemiei; tocmai pentru acest motiv, astfel de rapoarte de expertiză trebuie corelate și coroborate cu restul probelor de la dosar și reținute cu valoare probatorie, abia atunci când consumul de alcool declarat de inculpat se coroborează și cu declarațiile altor persoane. Or, în primul rând Curtea reține că deși au fost audiați mai mulți martori în acest sens, niciunul nu a putut preciza cantitatea de alcool pe care a consumat-o inculpatul; toți au menționat că s-a consumat vișinată și bere atât la locuința victimei cât și la ferma acesteia, iar la barul martorului Vinczi Z_____, inculpatul și martorul C______ I_____ A___ au consumat tărie și bere. Având în vedere că niciunul dintre martorii care au asistat la consumul de băuturi alcoolice, nu au putut preciza exact cantitatea de alcool consumată de inculpatul B___ I___, declarațiile acestuia referitoare la cantitatea de alcool consumată nu pot fi coroborate cu alte probe și deci Raportului de expertiză medico-legală pentru interpretarea alcoolemiei inculpatului cu nr. 3449/30.10.2013 efectuat de Institutul de Medicină Legală Târgu M____, nu i se poate da valoare probatorie certă.

Pe altă parte, contrar celor susținute de inculpat că ar fi condus autoturismul Poliției din dotare pentru a transporta buletinele