Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G_____

(*operator de date cu caracter personal nr. 8638*)

SECȚIE PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR. 443

Ședința publică din data de 27 Martie 2015

Președinte: G_______ N_______ C______

Grefier: N_______ A_____

Ministerul Public – P________ de pe lângă Judecătoria G_____ a fost reprezentat de procuror - I______ M________

La ordine fiind soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul B____ A________, trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de ”ucidere din culpă”, prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal.

Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 11.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.03.2015 și ulterior la data de 27.03.2015, când a hotărât următoarele:

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei penale de față:

1. Prin rechizitoriul nr. 4920/P/2013 emis la data de 09.07.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G_____, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului B____ A________, pentru săvârșirea infracțiunii de ”ucidere din culpă”, prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal.

Totodată, prin actul de sesizare, s-a dispus clasarea cauzei în care s-au efectuat cercetări față de inculpatul B____ A________, pentru săvârșirea infracțiunii de ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, prevăzute de art. 349 alin. 1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

S-a reținut în sarcina inculpatului că, în calitate de administrator în cadrul B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________, nu a luat măsurile legale de securitate și sănătate în muncă pentru a preîntâmpina accidentul de muncă din data de 13.06.2013, produs la punctul de lucru „Placare cu polistiren expandat”, care s-a soldat cu decesul numitului Bungheș I____, ca urmare a căderii acestuia în gol de pe schela amplasată până la etajul cinci pe fațada de Vest a blocului R4, situat pe _____________________, Municipiul G_____.

În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (fila 7 dosar u.p.), proces-verbal de cercetare la fața locului (filele 8-9 dosar u.p.), declarație inculpat (fila 10 dosar u.p.), proces-verbal de verificare (fila 11 dosar u.p.), planșă fotografică (filele 13-24 dosar u.p.), certificat de deces (fila 25 dosar u.p.), raport de necropsie medico-legală nr. 215/A3/14.06.2013 (filele 26-28 dosar u.p.), fișa postului inculpatului (filele 29-30 dosar u.p.), proces-verbal de cercetare întocmit de inspectorul I.T.M. G_____ (filele 34-52 dosar u.p.), notă de constatare la fața locului întocmită de inspectorul I.T.M. G_____ (filele 54-56 dosar u.p.), schița locului evenimentului (filele 59-63 dosar u.p.), raport de expertiză tehnică (filele 69-80 dosar u.p.), adresa nr. 1380/17.06.2013 A.N.M. – Centrul Meteorologic Regional M______ (fila 103 dosar u.p.), contract individual de muncă din 20.03.2012 (filele104-105 dosar u.p.), fișa postului BUNGHEȘ I____ (filele 106-107 dosar u.p.), decizia nr. 3/16.05.2011 (fila 118 dosar u.p.), decizia nr. 4/16.05.2011 (fila 119 dosar u.p.), tematică instruire generală (filele 121-123 dosar u.p.), decizia nr. 10/25.04.2013 (fila 125 dosar u.p.), necesar de dotare cu echipament individual de protecție (filele 126-127 dosar u.p.), fișă de evaluare a locului de muncă (filele 132-134 dosar u.p.), fișă de măsuri de protecție pentru locul de muncă muncitor necalificat (filele 136-144 dosar u.p.), planul de prevenire și protecție (filele 148- 154 dosar u.p.), instrucțiuni proprii privind securitatea și sănătatea muncii privind lucrul la înălțime (filele 155-167 dosar u.p.), proces-verbal de sistare a activității (fila 170 dosar u.p.), fișă de identificare a factorilor de risc profesional (fila 171 dosar u.p.), fișă de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă (filele 172- 181 dosar u.p.), fișă de aptitudine nr. 6120 (fila 182 dosar u.p.), declarație parte civilă (fila 183 dosar u.p.), declarații martor A____ M_____ (filele 190-192 dosar u.p.), declarații martor D_____ N______ (filele 199-201 dosar u.p.), declarații martor P____ I____ I____ (filele 206-208 dosar u.p.), declarații martor Z_____ F_____ (filele 213-215 dosar u.p.), declarații inculpat B____ A________ (filele 10, 224-225, 228-232 dosar u.p.).

Date privind desfășurarea urmăririi penale:

Prin rezoluția din data de 19.11.2013, organul de cercetare din cadrul Secției 1 Poliție G_____ a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul B____ A________, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzute de art. 178 alin. 2 Cod penal din 1969, și nerespectarea măsurilor privind sănătatea și securitatea în muncă, prevăzute de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal din 1969 (fila 6 dosar u.p.). Măsura a fost confirmată la aceeași dată prin rezoluția procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G_____ (fila 5 dosar u.p.).

Prin ordonanța din data de 25.03.2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat din infracțiunile de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal din 1969, și nerespectarea măsurilor privind sănătatea și securitatea în muncă, prevăzută de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal din 1969, în infracțiunile de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal, și de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prevăzută de art. 349 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal din 1969 (fila 4 dosar u.p.).

Prin ordonanța din 08.05.2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul B____ A________ pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal (fila 2 dosar u.p.).

Date privind prejudiciul creat prin săvârșirea infracțiunii:

Bungheș D______ și Bungheș F_____, părinții victimei Bungheș I____, s-au constituit parte civilă în cauză cu suma de 6.240,4 lei, daune materiale – cheltuieli ocazionate de înmormântarea și pomenirea aferentă, și cu suma de 200.000 lei, reprezentând daune morale. (filele 184-185 dosar u.p.).

În camera preliminară, prin încheierea din 02.09.2014 a Judecătoriei G_____, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 4920/P/2013 emis la data de 09.07.2014 de P________ de pe lângă Judecătoria G_____, legalitatea administrării probelor, legalitatea actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății în cauză privind pe inculpatul B____ A________, pentru săvârșirea infracțiunii de ”ucidere din culpă”, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal (filele 11-12 dosar fond).

2. Prin rechizitoriul nr. 8856/P/2014 emis la data de 29.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G_____, înregistrat pe rolul Judecătoriei G_____ la data de 03.11.2014, sub dosar nr. xxxxx/233/2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului B____ A________, pentru săvârșirea infracțiunii de ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, prevăzute de art. 349 alin. 1 Cod penal.

S-a reținut în sarcina inculpatului că, în calitate de administrator în cadrul B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________, nu a luat măsurile legale de securitate și sănătate în muncă pentru a preîntâmpina accidentul de muncă din data de 13.06.2013, produs la punctul de lucru „Placare cu polistiren expandat”, care s-a soldat cu decesul numitului Bungheș I____, ca urmare a căderii acestuia în gol de pe schela amplasată până la etajul cinci pe fațada de Vest a blocului R4, situat pe _____________________, Municipiul G_____.

În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului (filele 9-10 dosar u.p.), declarație inculpat (fila 11 dosar u.p.), proces-verbal de verificare (fila 12 dosar u.p.), planșă fotografică (filele 13-24 dosar u.p.), certificat de deces (fila 25 dosar u.p.), raport de necropsie medico-legală nr. 215/A3/14.06.2013 (filele 26-28 dosar u.p.), fișa postului inculpatului (filele 29-30 dosar u.p.), proces-verbal de cercetare întocmit de inspectorul I.T.M. G_____ (filele 31-49 dosar u.p.), notă de constatare la fața locului întocmită de inspectorul I.T.M. G_____ (filele 51-56 dosar u.p.), schița locului evenimentului (filele 57-58 dosar u.p.), raport de expertiză tehnică (filele 59-70 dosar u.p.), memoriu tehnic (filele 61-70 dosar u.p.), adresa nr. 1380/17.06.2013 A.N.M. – Centrul Meteorologic Regional M______ (fila 71 dosar u.p.), contract individual de muncă din 20.03.2012 (filele 72-73); fișa postului Bungheș I____ (filele 74-75 dosar u.p.), tematică instruire generală/periodică/suplimentară (filele 76-79 dosar u.p.), decizia nr. 10/25.04.2013 (fila 80 dosar u.p.), necesar de dotare cu echipament individual de protecție (filele 81-82 dosar u.p.), fișă de evaluare a locului de muncă (filele 83-85 dosar u.p.), fișă de măsuri de protecție pentru locul de muncă muncitor necalificat (filele 86-87 dosar u.p.), planul de prevenire și protecție (filele 88- 93 dosar u.p.), instrucțiuni proprii privind securitatea și sănătatea muncii privind lucrul la înălțime (filele 155-167 dosar u.p.), proces-verbal de sistare a activității (fila 113 dosar u.p.), fișă de identificare a factorilor de risc profesional (fila 104 dosar u.p.), declarații martor A____ M_____ (filele 105-107 dosar u.p.), declarații martor D_____ N______ (filele 108-110 dosar u.p.), declarații martor P____ I____ I____ (filele 111-113 dosar u.p.), declarații martor Z_____ F_____ (filele 114-116 dosar u.p.), declarații inculpat B____ A________ (filele 10, 117-120, 122 dosar u.p.).

Date privind desfășurarea urmăririi penale:

Prin rezoluția din data de 19.11.2013, organul de cercetare din cadrul Secției 1 Poliție G_____ a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul B____ A________, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzute de art. 178 alin. 2 Cod penal din 1969, și nerespectarea măsurilor privind sănătatea și securitatea în muncă, prevăzute de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal din 1969 (fila 6 dosar u.p.). Măsura a fost confirmată la aceeași dată prin rezoluția procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G_____ (fila 5 dosar u.p.).

Prin ordonanța din data de 25.03.2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat din infracțiunile de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal din 1969, și nerespectarea măsurilor privind sănătatea și securitatea în muncă, prevăzută de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal din 1969, în infracțiunile de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal, și de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prevăzută de art. 349 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal din 1969 (fila 4 dosar u.p.).

Prin ordonanța nr. 4920/P/2013 din 08.05.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul B____ A________ pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal (filele 123-124 dosar u.p.).

Prin rechizitoriul din 09.07.2014, întocmit în dosarul nr. 4920/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G_____, inculpatul B____ A________ a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, prin același rechizitoriu dispunându-se și soluția de clasare față de B____ A________ pentru săvârșirea infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prevăzute de art. 349 alin. 1 Cod penal.

Prin Ordonanța din data de 08.09.2014 dată în cauza nr. 1243/II/2/2014, a fost admisă plângerea formulată de partea civilă Bungheș D______ împotriva soluției de clasare adoptată prin Rechizitoriul procurorului din data de 09.07.2014, dată de procuror în dosarul penal nr. 4920/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G_____, s-a infirmat Ordonanța de clasare din data de 09.07.2014 și s-a dispus redeschiderea și reluarea urmăririi penale față de B____ A________ pentru săvârșirea infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prevăzute de art. 349 alin. 1 Cod penal (filele 5-8 dosar u.p.).

Ordonanța de admitere a plângerii nr. 1243/II/2/2014 din data de 08.09.2014 a Parchetului de pe lângă judecătoria G_____ a fost confirmată de Judecătorul de Cameră Preliminară, în data de 14.10.2014 (filele 3-4 dosar u.p.).

Prin ordonanța nr. 8856/P/2014 din data de 28.10.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul B____ A________ pentru săvârșirea infracțiunii de ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, prevăzute de art. 349 alin. 1 Cod penal (fila 1 dosar u.p.).

În camera preliminară, prin încheierea din 22.01.2015 a Judecătoriei G_____, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 8856/P/2014 emis la data de 29.10.2014 de P________ de pe lângă Judecătoria G_____, legalitatea administrării probelor, legalitatea actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății în cauză privind pe inculpatul B____ A________, pentru săvârșirea infracțiunii de ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, prevăzute de art. 349 alin. 1 Cod penal (filele 17-18 dosar nr. xxxxx/233/2014).

În faza de cercetare judecătorească, la primul termen cu procedura legal îndeplinită și cauza în stare de judecată, din 11.02.2015, instanța, în baza art. 43 alin. 2 lit. a) Cod procedură penală, a dispus reunirea celor două cauze, respectiv cauza cu nr. xxxxx/233/2014 la cauza cu nr. XXXXXXXXXXXXXX, constatând că cele două rechizitorii privesc pe același inculpat, pentru două infracțiuni care au o strânsă legătură între ele.

Părțile civile Bungheș D______ și Bungheș F_____ au declarat că își mențin constituirea de părți civile din faza de urmărire penală.

La același termen de judecată, instanța a dat citire actelor prin care s-a dispus trimiterea în judecată și i-a adus la cunoștință inculpatului B____ A________ în ce constă învinuirea ce i se aduce și încadrarea juridică a acesteia, precum și dispozițiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală privind procedura abreviată a recunoașterii vinovăției.

Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul B____ A________ a declarat că înțelege să se prevaleze de dispozițiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, arătând că recunoaște în totalitate faptele reținute în actele de sesizare și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, și a înscrisurilor prezentate de părți. Instanța a procedat la ascultarea inculpatului în acest sens (fila 52 dosar fond), potrivit art. 375 Cod procedură penală și, luând concluziile procurorului și ale celorlalte părți, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea procedurii în cazul recunoașterii vinovăției.

Instanța a încuviințat pentru inculpat proba cu înscrisuri.

În soluționarea laturii civile a cauzei, apreciind asupra pertinenței, concludenței și utilității probei, instanța a încuviințat pentru partea civilă, proba testimonială cu doi martori: L___ P______ și N______ V______, probă ce a fost administrată la termenul de judecată din 18.03.2015, declarațiile martorilor fiind consemnate în scris și atașate la dosar (filele 55-56 dosar fond).

Inculpatul a fost asistat inițial de apărător desemnat din oficiu, conform delegației nr. 3742/22.07.2014 (av. Goksen D____ - fila 20 dosar fond), iar ulterior de apărător ales (av. T_____ D______, delegație fila 35 dosar fond), părțile civile au fost asistate/reprezentate de apărător ales (av. G____ C_____, delegație fila 6 dosar fond.

Înainte de a se deschide dezbaterile, procurorul a pus în discuția părților, în temeiul art. 386 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, având în vedere principiul aplicării legii penale mai favorabile. Părțile și procurorul au pus concluzii, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, instanța urmând a se pronunța prin prezenta hotărâre.

După rămânerea cauzei în pronunțare, atât inculpatul, cât și părțile civile, au depus la dosar concluzii scrise.

Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:

Starea de fapt:

În cursul anului 2011 s-a înființat B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________ având ca obiect de activitate anveloparea exterioară a pereților blocurilor, utilizând următoarea tehnologie de lucru: aplicarea unui strat de adeziv pe suprafața unei plăci de polistiren, fixarea mecanică pe pereții blocurilor a plăcilor de polistiren cu ajutorul unor dibluri de prindere, montarea unei plase de plastic și aplicarea unui strat de tencuială urmat de un strat din praf de piatră pentru aspectul exterior. Pentru efectuarea acestor lucrări, societatea deținea mai multe module de schelă (prevăzute cu panouri podine, diagonale, balustrade protecție, scări acces pe verticală, sisteme de prindere etc.) cu care, prin îmbinare și asamblare, lucrătorii au acces la diferite cote ale imobilelor.

La data de 20.03.2012, între B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________ și Bungheș I____ s-a încheiat, în formă scrisă, contractul individual de muncă nr. xxxxxxxxx (filele 104-105, anexa 32 dosar u.p.).

Bungheș I____ a efectuat controlul medical la angajarea din data de 11.06.2012, fiind eliberată în acest sens fișa de aptitudini medicale nr. 6120 cu viza medicului de medicina muncii, în care se stabilește că acesta este apt pentru lucru la înălțime. Controlul medical a fost efectuat în baza fișei de expunere la riscuri profesionale pentru postul de muncitor, întocmită de B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________ (fila 171, anexa 49 dosar u.p.).

Fișa individuală de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă a lucrătorului Bungheș I____ este conformă Anexei nr. 11 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate de Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006, modificată și completată (filele 172-181, anexa 50 dosar u.p.). Instruirea introductiv generală a lucrătorului a fost finalizată cu verificarea cunoștințelor, rezultatul verificării fiind consemnat în fișa individuală de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă (anexa 50). Ultima instruire a lui Bungheș I____ cu privire la riscul de accident și îmbolnăvire la locul de muncă și măsurile de prim ajutor s-a realizat în data de 10.06.2013 (fila 175 dosar u.p.). Lucrătorului Bungheș I____ i s-a acordat echipament individual de protecție corespunzător riscurilor aferente activităților desfășurate (filele 126-127, anexa 43 dosar u.p.).

În luna aprilie a anului 2013, inculpatul, în calitate de administrator al B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________, a fost contactat de un locatar al blocului R4, situat pe _____________________, Municipiul G_____, care i-a solicitat să execute o lucrare de termoizolație exterioară apartamentului în care locuia. Ulterior, societatea a încheiat contracte individuale de prestări servicii și cu alți locatari de pe același tronson care doreau efectuarea unor lucrări de placare cu polistiren expandat a pereților exteriori.

Pentru executarea lucrării respective, lucrătorii din cadrul B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________ au montat schela pe colțul de sud-est al blocului, de la cota 0 până la nivelul zece al blocului R4, lucrarea de termoizolație efectuându-se în mod efectiv de la nivelul etajului cinci până la nivelul etajului zece. Lucrarea de anvelopare pe colțul de sud-est al blocului R4 s-a finalizat la începutul lunii mai 2013 și, ca urmare a altor solicitări venite de la alți locatari ai blocului respectiv, lucrarea a continuat pe partea de Est a blocului, sens în care schela a fost mutată pe acea parte. În funcție de amploarea lucrării, se montau mai multe picioare de schelă, poziționate apropiat și asamblate până la etaje diferite pentru a acoperi o suprafață mai mare de lucru. Lucrările de placare cu polistiren expandat a fațadei blocului R4 se executau pe nivelele și în dreptul apartamentelor la care proprietarii solicitau acest lucru și cu care B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________ încheiase contracte individuale de prestări servicii.

Schelele se montau în prezența inculpatului B____ A________ sau în prezența lui Bungheș I____, care era cel mai vechi angajat al societății. Acesta era nominalizat verbal de către inculpat pentru diferitele sarcini trasate.

După ce s-a finalizat lucrarea de placare cu polistiren expandat pe partea de Est a blocului R4, la solicitarea altor locatari, schela a fost montată pe partea de nord-vest a blocului, lucrarea executându-se circular, de jur-împrejurul blocului. După finalizarea lucrărilor de termoizolație și pe această fațadă, în jurul datei de 06.06.2013, schela a fost mutată pe fațada din partea de Vest a blocului R4, pe muchia colțului din partea de Vest cu latura dinspre Sud. Schela a fost montată de la cota 0 până în dreptul etajului cinci. Montarea s-a realizat cu latura de 1,80 m paralelă cu peretele fațadă, 0,87 m acoperind fațada și restul, de 0,93 m, depășind marginea peretelui de fațadă; un cadru transversal (cadrul stâng) s-a montat în zona fațadei, iar al doilea cadru transversal (cadrul drept) în afara amprentei fațadei Vest, astfel încât lucrătorii să aibă acces și pe muchia blocului pe latura dinspre Sud. La montajul schelei a participat și Bungheș I____, care, în jurul datei de 12.06.2013, a finalizat lucrarea de placare cu polistiren expandat a fațadei blocului R4, de pe partea de Vest, aferentă numai apartamentelor situate la nivelul etajelor unu și cinci, urmând să continue lucrarea pe colțul laturii dinspre Sud a blocului.

Schela pe care se desfășura activitatea a fost montată de către toți lucrătorii, sub îndrumarea și supravegherea lui Bungheș I____, care era singurul în măsură să le dea indicații celorlalți muncitori cu privire la modalitatea de montare, întrucât mai participase la asemenea lucrări. Schela era prinsă în peretele blocului în mai multe puncte de ancorare și era prevăzută cu scări, mână de ancorare iar, la exterior, cu o plasă de protecție. Toți muncitorii care au participat la lucrare erau echipați în mod corespunzător cu cască de protecție, mănuși, salopetă și centuri de siguranță, fiind instruiți, în prealabil cu privire la normele de protecția muncii.

În timp ce Bungheș I____ lucra efectiv pe schelă împreună cu ceilalți muncitori, inculpatul se ocupa de aprovizionarea cu materiale și încheierea de noi contracte de prestări servicii cu locatarii blocului respectiv. Inculpatul nu era prezent în permanență la realizarea lucrării și doar se interesa de modul în care avansa activitatea, dacă muncitorii erau în grafic și dacă aveau nevoie de materiale.

La data de 13.06.2013, Bungheș I____ și martorii A____ M_____, D_____ N______, P____ I____ I____ au urcat pe schelă în vederea continuării lucrărilor de termoizolație, în timp ce martorii Z_____ A_____ și Z_____ F_____ au rămas la nivelul solului, pentru a pregăti materialele de aderență pe care le trimiteau, ulterior, cu ajutorul scripeților, celor aflați pe schelă.

În jurul orei 17⁰⁰, condițiile meteo au devenit nefavorabile, în sensul că a început să bată vântul cu intensitate mare, motiv pentru care muncitorii au încetat activitatea și au procedat la coborârea materialelor aflate pe schelă. După ce s-au asigurat că au fost coborâte toate materialele de lucru, martorul A____ M_____ și Bungheș I____ au început să coboare de pe schelă, în condițiile în care ceilalți colegi coborâseră deja. În acel moment, o rafală puternică de vânt a umflat plasa de protecție provocând smulgerea din perete a ancorelor cu care era asigurată schela și îndepărtarea ei de peretele blocului. Întrucât se afla aproape de sol, la nivelul etajului unu, martorul A____ M_____ a reușit să sară de pe schelă și s-a adăpostit într-o zonă pe care a considerat-o sigură. Imediat, însă, Bungheș I____, care se afla la nivelul etajelor 4 sau 5, s-a dezechilibrat și s-a prăbușit în gol, din cauza instabilității schelei.

Imediat după producerea incidentului, Bungheș I____ a fost transportat cu autoturismul unui cetățean, aflat în zonă, la Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. A______ A_____ G_____”. În jurul orei 19:50, Bungheș I____ a decedat. În „Fișa Unității de Primiri Urgențe” nr. 2975 a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf. A______ A_____ G_____, este consemnat că BUNGHEȘ I____ a fost adus în data de 13.06.2013, ora 17:50, în stop cardio-respirator, cu midriază fixă bilaterală, prezentând multiple traumatisme ca urmare a căderii în gol.

Din declarațiile coroborate ale martorilor A____ M_____, D_____ N______, P____ I____ I____ și Z_____ F_____, audiați de organele de urmărire panelă, a reieșit că, în perioada de efectuare a lucrărilor de termoizolație la blocul R4, din punct de vedere ierarhic, aceștia erau subordonații inculpatului B____ A________, care avea calitatea de administrator, și ai numitului Bungheș I____, care avea calitatea de șef de echipă, întrucât acesta din urmă era angajat de mai mult timp în firmă și avea o experiență mai îndelungată în domeniu. Totodată, Bungheș I____ era recunoscut de către ceilalți lucrători ca șef de echipă, deși nu exista o prevedere scrisă în acest sens

În procesul-verbal de cercetare întocmit de către inspectorul de muncă din cadrul I.T.M. G_____, se arată că, din cercetările efectuate la locul producerii accidentului și din raportul de expertiză tehnică rezultă că evenimentul din data de 13.06.2013, soldat cu decesul lui Bungheș I____, s-a produs ca urmare a montării incorecte a unei schele necesare executării unei lucrări la înălțime, fără a avea la bază un proiect de execuție în care să fie specificat numărul punctelor de ancorare, poziția acestora și adâncimea de ancorare a șuruburilor de prindere astfel încât să se elimine riscul de deplasare a schelei din poziția în care a fost montată.

Din analiza instrucțiunilor proprii de securitate și a documentelor puse la dispoziție de angajator pe parcursul cercetării, s-a constatat că acestea sunt incomplete în sensul că nu există un plan de montare, de utilizare și de demontare a schelelor, sub forma unui plan general, întocmit de o persoană competentă care să fie pus la dispoziția lucrătorilor, contrar art. 13 lit. e) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, care prevede că, „în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au obligația să elaboreze instrucțiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor.”

Aceste prevederi se coroborează cu dispozițiile H.G. nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, care, la Anexa Nr. 2, Punctul 4, Subpunctul 4.3.2. stabilește că, „în funcție de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare și de demontare trebuie să fie întocmit de către o persoană competentă. Acest plan poate avea forma unui plan general, completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei în cauză”.

De asemenea, la Subpunctul 4.3.6.1. se arată că: „schelele nu pot să fie montate, demontate sau modificate substanțial decât sub supravegherea unei persoane competente și de către lucrători care au fost instruiți adecvat și conform operațiilor avute în vedere, care se referă la riscurile specifice în conformitate cu art. 10 din hotărâre, și vizând în special:

a) înțelegerea planului de montare, de demontare și de modificare a schelei în cauză;

b) securitatea în timpul montajului, al demontajului și al modificării schelei în cauză;

c) măsurile de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor”. (proces-verbal de cercetare întocmit de inspectorul I.T.M. G_____, fila 47 dosar u.p.).

Prin modul în care a fost montată schela, au fost încălcate, prevederile art. 13 lit. a) din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, unde se arată că: „în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii trebuie să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, precum și de elaborare a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor”.

Aceste prevederi se coroborează cu dispozițiile din H.G. nr. 300/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, cu modificările și completările ulterioare, care, la Anexa nr. 4, Partea A, Punctul 1, Subpunctul 1.1., stabilește că: „materialele, echipamentele și, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea și sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat și sigur”.

La Partea B, Secțiunea a 2-a, Punctul 6, Subpunctul 6.1., din aceeași anexă, se arată că: „toate schelele trebuie să fie concepute, construite și întreținute astfel încât să se evite prăbușirea sau deplasarea lor accidentală” (proces-verbal de cercetare întocmit de inspectorul I.T.M. G_____, filele 39-40).

În urma solicitării I.T.M. G_____, s-a procedat la realizarea unei expertize tehnice în vederea stabilirii împrejurărilor, cauzelor și a modului în care s-a produs evenimentul din data de 13.06.2013, soldat cu moartea lui Bungheș I____.

Din concluziile raportului de expertiză tehnică reiese că avarierea schelei metalice de pe fațada Vest a blocului R4 s-a produs ca urmare a acțiunii vântului puternic de la ora producerii accidentului.

Astfel, prin adresa nr. 1380/17.06.2013, A.N.M. Centrul Meteorologic Regional M______, a comunicat că, la data de 13.06.2013, în intervalul orar 16³⁰-18⁰⁰, în zona Municipiului G_____ vremea a fost în general instabilă. Vântul a suflat slab la moderat din sector nordic cu intensificări, viteza maximă la rafală în intervalul respectiv fiind de 50,4 m/h (adresa nr. 1380/17.06.2013, fila 103).

În consecință, solicitările datorate vântului asupra schelei expertizate, față de o schelă de o configurație tip, s-au majorat din cauza montării acesteia parțial în afara fațadei (presiunea vântului este mai mare) și a existenței plasei de protecție (se mărește suprafața expusă vântului).

Montarea schelei s-a realizat fără să existe o documentație întocmită de un specialist care să ia în considerare poziția schelei pe amplasament, față de perete, și aportul plasei de protecție la acțiunea datorată vântului.

Cauza principală a avariei este faptul că montarea schelei s-a făcut fără a se asigura stabilitatea schelei, în special la acțiunea vântului:

- numărul punctelor de ancorare, poziția acestora și adâncimea de ancorare a șuruburilor nu au fost coroborate cu încărcările datorate vântului;

- numărul punctelor de ancorare a fost insuficient;

- adâncimea de încastrare a unor șuruburi în peretele blocului a fost prea mică, motiv pentru care acestea s-au smuls – primul șurub aferent cadrului-stânga;

- nu s-a asigurat interblocarea cadrelor transversale pe verticală cu cârlige de siguranță (raport de expertiză tehnică, filele 69-79 dosar u.p.).

Cu privire la atribuțiile de serviciu ale inculpatului B____ A________, din fișa postului de lucru reiese că, printre altele, acesta avea, în calitate de administrator în cadrul B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________, următoarele obligații:

- să-și însușească și să respecte normele privind securitatea și sănătatea muncii și măsurile de aplicare a acestora;

- să desfășoare activitatea în așa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie, cât și celelalte persoane participante la procesul de muncă;

- să oprească lucrul la apariția unui pericol iminent de producere a unui accident și să informeze deîndată pe conducătorul locului de muncă;

- să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității în muncă și măsurile de aplicare a acestora (fișa postului, fila 29 dosar u.p.).

Audiat fiind de organele de urmărire penală, cu respectarea drepturilor sale procesuale, inculpatul B____ A________ a declarat că Bungheș I____ era responsabil cu montarea schelei de la locul producerii accidentului, acesta montând schela împreună cu martorii D_____ N______ și P____ I____ I____. Inculpatul nu a fost prezent la momentul montării schelei, însă când a revenit la punctul de lucru, la data de 13.06.2013, în jurul orei 15⁰⁰, nu a observat modul de ancorare a schelei din cauza plasei exterioare de protecție. În jurul orei 17⁰⁰, având în vedere că programul de lucru se terminase și starea vremii se înrăutățise, inculpatul le-a dat dispoziție lucrătorilor să înceteze activitatea și să dea jos materialele de pe schelă. Muncitorii s-au conformat întocmai și au dat jos materialele, pe schelă rămânând doar Bungheș I____. În momentul în care acesta se pregătea să coboare, s-a stârnit un vânt foarte puternic care a umflat plasa de protecție și a smuls sistemul de prindere a schelei. În consecință, schela s-a înclinat, rămânând în două bride, fapt care a condus la prăbușirea în gol a lui Bungheș I____ (filele 10, 116-117, 118-122 dosar u.p.). Inculpatul a mai precizat că niciunul dintre muncitori nu avea pregătire de schelar, fiind angajați în urma anunțurilor postate la mica publicitate.

Declarația inculpatului se coroborează cu cele ale martorilor D_____ N______, P____ I____ I____ și Z_____ F_____, care au precizat că inculpatul a fost prezent la fața locului la momentul producerii accidentului, în conformitate cu prevederilor legale și obligației din fișa postului, le-a dat dispoziție lucrătorilor să înceteze activitatea desfășurată pe schelă, având în vedere condițiile meteorologice nefavorabile (declarațiile martorului D_____ N______, filele 108-110, declarațiile martorului P____ I____ I____, filele 111-113 dosar u.p.). Martorul A____ M_____ nu a putut preciza dacă inculpatul ajunsese la fața locului înainte de producerea accidentului, iar martorul Z_____ F_____ nu a putut preciza cu certitudine dacă inculpatul a fost cel care le-a dat dispoziție muncitorilor să înceteze activitatea sau aceștia au hotărât din proprie inițiativă. (declarațiile martorului A____ M_____, filele 105-107, declarațiile martorului Z_____ F_____, filele 114-116 dosar u.p.).

În fața instanței, inculpatul și-a menținut poziția procesuală de recunoaștere a faptelor reținute în sarcina sa, solicitând ca cercetarea judecătorească în prezenta cauză să se desfășoare în procedura abreviată a recunoașterii vinovăției.

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută mai sus, rezultă din analiza mijloace de probă administrate în cauză și prezentate în cele ce preced. Astfel, deși avarierea schelei s-a produs pe fondul intensificării rapide a vântului, care a umflat plasa exterioară de protecție, cauza determinantă a avarierii a fost reprezentată de montarea necorespunzătoare a schelei de către muncitori, în lipsa unui proiect de execuție în care să fie specificate numărul punctelor de ancorare, poziția acestora și adâncimea de ancorare a șuruburilor de prindere astfel încât să se elimine riscul de deplasare a schelei din poziția în care a fost montată.

Instanța reține astfel că, din ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu declarațiile de recunoaștere a faptei date în fața instanței, rezultă, fără putință de tăgadă că inculpatul B____ A________, în calitate de administrator în cadrul B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________, nu a luat măsurile legale de securitate și sănătate în muncă, pentru a preîntâmpina accidentul de muncă din data de 13.06.2013, produs la punctul de lucru „Placare cu polistiren expandat”, care s-a soldat cu decesul numitului Bungheș I____, ca urmare a căderii acestuia în gol de pe schela amplasată până la etajul cinci pe fațada de Vest a blocului R4, situat pe _____________________, Municipiul G_____.

Încadrarea juridică a faptelor:

În opinia instanței, în drept, fapta inculpatului B____ A________, care, în calitate de administrator în cadrul B____ M. A________ ÎNTREPRINDERE I__________, nu a luat măsurile legale de securitate și sănătate în muncă pentru a preîntâmpina accidentul de muncă din data de 13.06.2013, produs la punctul de lucru „Placare cu polistiren expandat”, care s-a soldat cu decesul numitului Bungheș I____, ca urmare a căderii acestuia în gol de pe schela amplasată până la etajul cinci pe fațada de Vest a blocului R4, situat pe _____________________, Municipiul G_____, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ”ucidere din culpă” și ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, săvârșite în concurs ideal.

Elementul material al laturii obiective constă dintr-o acțiune sau inacțiune susceptibilă a produce direct sau indirect decesul unei persoane, fără ca făptuitorul să urmărească sau să accepte o consecință vătămătoare a faptei sale. În cauză, elementul material al laturii obiective este reprezentat de nerespectarea de către inculpat a prevederile art. 13 lit. a) din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă și dispozițiile cuprinse în Anexa nr. 4, Partea A, Punctul 1, Subpunctul 1.1 și Partea B, Secțiunea a 2-a, Punctul 6, Subpunctul 6.1, din H.G. nr. 300/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, precum și a obligației obligația din fișa postului conform căreia, în calitate de administrator, trebuie să desfășoare activitatea în așa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie, cât și celelalte persoane participante la procesul de muncă.

Urmarea imediată constă în moartea unei persoane, în cauza victima Bungheș I____.

Raportul de cauzalitate rezultă din concluziile raportului de necropsie medico-legală nr. 215/A3/14.06.2013 reieșind că moartea acestuia a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic și traumatic consecutiv unui politraumatism cu fracturi craniene, costale și fisură sternală, cu contuzii cerebrale, hemoragie meningee, contuzii și plăgi înțepate pulmonare, hemotorax bilateral și hemoperitoneu, fisuri-atritii hepatice, contuzii intestino-mezenterice, fracturi de omoplat drept și bazin; leziunile constate la necropsie au putut fi produse prin cădere de la înălțime mai mare de 10 m; între leziunile traumatice și deces există legătură directă de cauzalitate; în sângele recoltat la necropsie nu s-a pus în evidență alcool etilic (raportul de necropsie medico-legală nr. 215/A3/14.06.2013, filele 26-28 dosar u.p.).

Pe latură subiectivă, infracțiunea a fost săvârșită din culpă, inculpatul prevăzând că prin nerespectarea măsurilor legale de securitate și siguranță în muncă, la lucrul la înălțime, prin montarea schelei fără respectarea tuturor prevederilor și normativelor legale, se poate ajunge la vătămarea sau decesul unuia dintre muncitori, însă neacceptând această posibilitate, sperând fără temei că nu se va produce.

Instanța reține că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, la aceeași dată fiind abrogat Codul Penal din 1969, conform art. 250 din legea 187/2012 privind punerea în aplicare a legii 286/2009 privind Codul Penal.

Pentru soluționarea conflictului temporal de legi penale, instanța va avea în vedere principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile, principiu prevăzut și de dispozițiile art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, potrivit cărora în cazul în care până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, în interpretarea dată de Curtea Constituțională, prin decizia nr. 265/2014, privind aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Instanța are în vedere la alegerea legii penale mai favorabile faptul că fapta reținută în cauză în sarcina inculpatului B____ A________, care a determinat decesul numitului Bungheș I____, este încadrată potrivit Codului penal din 1969 în dispozițiile art. 178 alin. 2, privind infracțiunea de ”ucidere din culpă”, iar potrivit Codului penal, în infracțiunea cu aceeași denumire, prevăzută de art. 192 alin. 2, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa cuprinsă între 2 și 7 ani închisoare. De asemenea, fapta de neluarea a măsurilor de securitate privind siguranța în muncă este incriminată de dispozițiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, respectiv de dispozițiile art. 349 Cod penal, în primul caz sancțiunea fiind închisoare de la 1 an la 2 ani sau amendă, în timp ce în cel de-al doilea, închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

Identificarea legii penale mai favorabile are însă în vedere nu numai elementele constitutive și pedepsele, ci și instituțiile care acționează în mod autonom, cum ar fi modalitatea de individualizare a pedepsei, prescripția, reabilitarea, astfel încât, ca urmare a unei analize globale, astfel încât, raportat la modalitatea de individualizare a executării pedepsei (care va fi detaliată în cele ce urmează), instanța apreciază că legea penală mai favorabilă inculpatului este Codul penal din 1969.

Astfel, raportat la dispozițiile art. 5 Cod penal, instanța, în baza art. 386 Cod procedură penală, reține că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B____ A________, din infracțiunile de ”ucidere din culpă”, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 2 Cod penal, și ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, prevăzută și pedepsită de art. 349 alin. 1 Cod penal, în infracțiunile de ”ucidere din culpă”, prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. 2 Cod penal din 1969, și ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, prevăzută și pedepsită de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal din 1969.

Individualizarea judiciară a pedepsei:

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus arătate, instanța constată că faptele pentru care a fost trimis în judecată au fost săvârșite de inculpat și constituie infracțiune în sensul art. 17 Cod penal din 1969, astfel încât în baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, urmează să dispună condamnarea acestuia la câte o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de lege, limite reduse cu o treime, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, instanța încuviințând cererea inculpatului de soluționare a cauzei în procedura recunoașterii vinovăției.

Luând în considerare dispozițiile art. 52 Cod penal, potrivit căruia pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, instanța va proceda la stabilirea și aplicarea unei pedepse în acord cu criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal din 1969.

Astfel, instanța va ține seama de pericolul social concret al faptei deduse judecății (legătura cauzală directă dintre fapta inculpatului și urmarea produsă), de datele privind persoana inculpatului, dar și de atitudinea inculpatului pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești.

În concret, instanța va avea în vedere că la producerea nefericitului accident, soldat cu moartea numitului Bungheș I____ a contribuit, pe lângă acțiunile inculpatului, care nu a supravegheat și verificat modul de montare a schelei, condițiile atmosferice (rafalele de vânt puternic), dar, într-o anumită măsură și atitudinea victimei, care fost cel care a montat schela în ziua respectivă. Așa cum au învederat martorii audiați, aceștia, în calitate de colegi de echipă cu victima îl recunoșteau pe acesta, informal, ca șef de echipă, fiind cel care avea cea mai mare vechime în domeniul și mai participase la lucrări de termoizolație, montând în trecut, chiar împreună cu inculpatul, schela. De altfel, tot martorii au declarat că inculpatul nu stătea în permanență cu ei, ci doar le supraveghea activitatea, dar, în același timp, se ocupa și de aprovizionarea cu materialele necesare.

Totodată, instanța reține atitudinea de recunoaștere și colaborare cu organele judiciare încă de la primele declarații ale inculpatului, integrarea acestuia în societate (este student – în anul II la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică, specializarea Inginerie electrică, din cadrul Universității ”Dunărea de Jos” G_____, dar în același timp și administrator al ___________________., fiind apreciat de membrii comunității). Având în vedere lipsa antecedentelor penale – inculpatul aflându-se la primul impact cu legea penală, precum și conduita generală avută anterior comiterii infracțiunii, instanța va reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a) Cod penal din 1969, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Instanța nu va reține în favoarea inculpatului și circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c), apreciind că nu se poate acorda aceleiași situații (recunoașterea faptei) o dublă valență juridică.

În consecință, instanța va dispune condamnarea inculpatului B____ A________:

- La pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ”ucidere din culpă”, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal din 1969;

- La o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, prevăzută de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006.

- Având în vedere că cele două infracțiuni au fost săvârșite de inculpat prin aceeași inacțiune, urmează ca instanța să rețină dispozițiile privind concursul ideal/formal de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. b) Cod penal din 1969, urmând a face aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal din 1969, în sensul aplicării inculpatului B____ A________ a pedepsei cele mai grele de 1 (un) an închisoare. Instanța consideră că raportat la circumstanțele reale, dar și la cele personale ale inculpatului, nu se impune aplicarea unui spor de pedeapsă.

Cu privire la pedepsele accesorii, instanța reține că potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012 privind punerea în aplicarea a Noului Cod penal, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Referitor la aplicarea pedepselor accesorii, instanța are în vedere atât jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie (cauzele C__________ c. României - hotărârea din 1 iulie 2008 - și Hirst c. Marii Britanii - hotărârea din 30 martie 2004), cât și decizia nr. LXXIV (74) pronunțată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 71 Cod penal raportat la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a (dreptul de a fi ales în autorităților publice și în funcțiile elective publice) și lit. b) Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).

În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei, instanța apreciază că reeducarea și reinserția socială a inculpatului B____ A________ poate avea loc și fără privare de libertate, judecata în prezenta cauza constituind un avertisment suficient pentru a-l determina ca, pe viitor, să se abțină de la comiterea de alte infracțiuni.

În analiza globală a legii penale mai favorabile inculpatului, potrivit art. 5 Cod penal, instanța urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, prevăzută de art. 81 și următ. Codul penal din 1969, reținând că aceste dispoziții sunt mai favorabile decât suspendarea sub supraveghere, reglementată de art. 91 și următ. Cod penal (din punct de vedere al condițiilor și al lipsei măsurilor de supraveghere pe durata termenului de supraveghere).

Astfel, instanța reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 81 Cod penal din 1969, conform cărora se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, se apreciază de către instanță că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Considerând că în cauză sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cerințele prevăzute de art. 81 Cod penal din 1969 instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare, ce va fi calculat în conformitate cu dispozițiile art. 82 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii cu intenție, în interiorul termenului de încercare, a unei alte infracțiuni.

Astfel, această atenționare urmează a avea pentru inculpat semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le va suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de încercare, dar și de-a lungul vieții. În acest context, instanța apreciază că reglementarea acestui text de lege are semnificația creării pentru inculpat a unei profunde conștiințe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile și obligațiile referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile și obligațiile fiecăruia raportate atât la el însuși, cât și la societate, în ansamblul său.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969, instanța va dispune suspendarea condiționată și a executării pedepsei accesorii, pe durata aceluiași termen de încercare.

Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul B____ A________, în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.

Latura civilă a cauzei:

1. Instanța constată că părinții victimei, Bungheș D______ și Bungheș F_____ s-au constituit părți civile în cauză cu sumele de:

- 6.240,4 lei, reprezentând daune materiale, formate din cheltuieli de înmormântare și pomeniri conform credinței creștin-ortodoxe;

- 200.000 lei, reprezentând daune morale.

Analizând probatoriul administrat prin raportare la soluția pe latura penală a cauzei și la criteriile și elementele care au stat la baza acesteia, instanța reține că prin acțiunile/inacțiunile ilicite ale inculpatului, care s-au soldat cu decesul lui Bungheș I____, s-a cauzat părților civile Bungheș D______ și Bungheș F_____ un prejudiciu moral și material, constând în suferința psihică, șocul și traumele îndurate de către acestea în urma decesului unicului lor fiu, precum și cheltuieli efectuate în vederea îngropării și pomenirii ulterioare a victimei.

Curtea Europeană privind Drepturile Omului, prin jurisprudența sa, reamintește că o hotărâre prin care se constată o încălcare a drepturilor unei părți, determină statul de a pune capăt acelei încălcări și de a elimina consecințele păgubitoare pentru acea persoană. Dacă dreptul intern pertinent nu permite decât o eliminare imperfectă a consecințelor acestei încălcări, art.41 din Convenția Europeană conferă Curții competența de a acorda o reparație în favoarea părții vătămate. Printre elementele luate în considerare de către Curte, atunci când se pronunță în materie, se numără prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite, rezultând direct din pretinsa încălcare, și prejudiciul moral, care reprezintă repararea stării de angoasă, a neplăcerilor și a incertitudinilor rezultând din această încălcare, precum și din alte pagube nemateriale. (cauza Ernestina Zullo din noiembrie 2004).

De altfel, în cazul în care diverse elemente constituind prejudiciul nu se pretează la un calcul exact, sau în cazul în care distincția între prejudiciul material și cel moral se realizează mai greu, Curtea le poate examina împreună (cauza Comingersoll împotriva Portugaliei CEDO 2000).

Instanța reține că angajarea răspunderii civile a inculpatului este întemeiată pe dispozițiile art. 1357 Cod civil (răspundere civilă delictuală), în cauză fiind îndeplinite condițiile legale pentru tragerea la răspundere civilă a inculpatului: fapta ilicită - infracțiunea săvârșită, prejudiciul cert și nereparat încă, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția inculpatului.

Totodată, pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare se cer a fi întrunite următoarele condiții: să fie cert și să nu fi fost reparat încă. Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare. Prejudiciul actual, cel care a fost deja produs la data când se pretinde repararea lui, este întotdeauna cert. De asemenea, este cert prejudiciul viitor, care, deși nu s-a produs încă, este sigur că se va produce în viitor.

În dovedirea pretențiilor, părțile civile au depus la dosar înscrisuri, privind cheltuielile materiale efectuate, care au fost completate cu declarațiile martorilor N______ V______ și I__ P______.

Analizând probatoriul administrat pe latura civilă, cu privire la daunele materiale, instanța constată că părțile civile au efectuat cheltuieli în sumă totală de 6.240,4 lei cuprinzând efectele necesare înmormântării (sicriu, cruce, taxe biserică, mormânt etc.), cheltuieli de transport, taxă certificat medico – legal, produse alimentare pentru pomenire, dovedite prin înscrisurile depuse la dosar (filele 186-189 dosar u.p.). Acestea cheltuieli au fost confirmate și de martorii audiați, care au învederat că părinții victimei au respectat toate obiceiurile specifice unui astfel de eveniment, astfel încât, instanța va reține suportarea unor cheltuieli efectuate de către aceeași parte civilă privind pomenirile conform credinței creștin-ortodoxe.

Față de aceste aspecte, instanța apreciază daunele materiale solicitate de părțile civile sunt dovedite, urmând a dispune obligarea inculpatului la plata acestora.

În ceea ce privește daunele morale, așa cum a reținut mai sus, instanța apreciază că părinții victimei sunt îndreptățiți să primească astfel de daune, însă cuantumul lor trebuie să fie raportat la traumele psihice suferite de familia victimei, pentru a fi considerate rezonabile, neputând constitui o îmbogățire fără justă cauză; trebuie de asemenea avut în vedere condițiile generale economico-sociale.

Stabilirea daunelor morale, inclusiv sub aspectul cuantumului despăgubirilor cuvenite pentru acestea, este atributul exclusiv al judecătorului care, în lipsa unor criterii obiective, trebuie să aprecieze mai întâi, în concret, prejudiciul moral (importanța vătămării suferite, durata și intensitatea durerilor fizice și/sau psihice, tulburările și neajunsurile suferite de persoana prejudiciată moral), iar în funcție de acest rezultat trebuie să stabilească despăgubirea, adică suma de bani destinată asigurării efective a satisfacției, alinării sau ușurării suferinței persoanei vătămate moral. Datorită incompatibilității care există între caracterul moral, nepatrimonial al daunelor și caracterul pecuniar, patrimonial al despăgubirii (indemnizației), stabilirea cuantumului despăgubirii pentru repararea daunelor morale este deosebit de dificilă, incluzând – în mod firesc – o doză mai mică sau mai mare de arbitrar.

În orice caz, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor morale, instanța de judecată trebuie să aibă în vedere ca sumele de bani pe care le acordă cu acest titlu să nu aibă caracter derizoriu pentru partea civilă ci, dimpotrivă, să compenseze efectiv pierderea suferită ori traumele fizice sau psihice îndurate de aceasta. În egală măsură însă, despăgubirile acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să constituie nici sancțiuni excesive pentru autorii daunelor și, implicit, pentru asigurători, dar nici o sursă de îmbogățire fără justă cauză pentru persoanele care reclamă producerea unei vătămări

În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele psihice susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de probele administrate în cauză.

Martorii audiați au declarat că părțile civile au fost deosebit de afectate de decesul victimei, fiind singurul lor copil, ajuns la o vârstă la care le putea oferi tot sprijinul de care au nevoie la bătrânețe. Martorii au mai arătat că părțile civile se bazau pe ajutorul financiar al fiului lor, pensiile lor abia ajungâ