Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXCod operator: xxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SATU M___

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 40/R/CA

Ședința publică din 18 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE : M____ R___ S______

Judecător : A______ V____

Judecător : A____ D_____

Grefier : E____ F_____

Pe rol fiind judecarea recursului C_________ administrativ și fiscal formulat de către recurenta ___________________, cu sediul în Păulești, ______________________, județul Satu M___, împotriva sentinței civile nr. 3344 din 27.04.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M___, în dosar cu nr. de mai sus, în contradictoriu cu intimata I____________ T_________ DE MUNCĂ SATU M___, cu sediul în Satu M___, str. _____________________. 41, județul Satu M___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ITM.

La apelul nominal, făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 11 ianuarie 2013, când concluziile și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face corp comun cu prezenta sentință, amânându-se pronunțarea asupra hotărârii pentru data de azi, când în urma deliberării avute a pronunțat sentința de mai jos:

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 3344 din 27.04.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M___ constată următoarele:

Prin sentința civilă de mai sus s-a respins plângerea la contravenție formulată de petenta contravenientă ___________________ cu sediul în Satu M___, localitatea Păulești , _______________________ contradictoriu cu ITM Satu M___ cu sediul în Satu M___, _____________________. 41 privind procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxx întocmită de intimată la data de 1.09.2011.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, în data de 1.09.2011 s-a întocmit procesul verbal de contravenții xxxxx/1.09.2011 de către intimată petentei datorită faptului că în data de 10.08.2011 la punctul de lucru situat pe _______________________. 55 s-au găsit un număr de 4 persoane care au prestat activități în folosul petentei și s-a constatat că pentru aceștia nu existau încheiate contracte individuale de muncă în formă scrisă. Pentru acest motiv s-a reținut în sarcina petentei încălcarea prevederilor art. 16 și art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii și s-a aplicat o amendă contravențională.

Inspectorul de muncă a lăsat o înștiințare în urma căreia conducerea societății trebuia în data de 12.08 să prezinte la sediul ITM actele solicitate în vederea efectuării controlului. Cu toate acestea, petenta a dat curs invitației doar pe data de 1.09. 2011, iar cu această ocazie s-a constatat că petenta a primit aceste 4 persoane la muncă anterior începerii raporturilor de muncă, acest fapt fiind dedus din coroborarea fișei de identificare cu registrul general de evidență în format electronic.

Pentru fapta mai sus arătată , petenta a fost sancționată cu amenda minimă prevăzută de art. 260 din Codul Muncii.

În dovedirea plângerii petenta a solicitat audierea martorului V____ ( fila 39 ) care declară instanței că a lucrat doar ca ziler pentru suma zilnică de 50 de lei pe o săptămână de probă, iar în cazul în care era nevoie și dacă erau mulțumiți de munca prestată , urma ca în următoarea săptămână să se încheie contracte individuale de muncă pentru ei. Aceștia executau lucrări de curățenie, dar și alte lucrări care erau necesare. Un alt martor audiat, numitul F______ ( fila 40 ) arată că cunoaște cele 4 persoane care au lucrat o perioadă de probă pentru o săptămână la petentă și urmau să se încheie contracte individuale de muncă.

Față de actele depuse la dosar , instanța de în baza art. 16 și 276 alin. 1 lit. e Codul Muncii a respins plângerea formulată de petentă deoarece este cert că aceste 4 persoane lucrau la societatea petentă fără a avea în momentul efectuării controlului încheiate contracte individuale de muncă. Acești 4 muncitori puteau eventual ca zilieri să execute doar activități de curățenie, dar nu și alte lucrări, fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. Martorul V____ a declarat în declarația lui că au executat lucrări de curățenie la firmă, dar și „ alte lucrări „, iar inspectorul de muncă a arătat de asemenea că cu ocazia efectuării controlului, cele 4 persoane au executat lucrări de izolație a clădirii ori aceste lucrări nu se pot efectua de zilieri. Instanța a procedat la redeschiderea cauzei pentru a se depune aceste contracte individuale de muncă și chiar la amânarea pronunțării soluției pentru data de 27.04. 2012 , însă petenta nu s-a conformat acestei solicitări decât după pronunțarea hotărârii, adică pe data de 30.04.2012, motiv pentru care ele nu au fost avute în vedere la data de 27.04.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen petenta, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate și admiterea plângerii la contravenție formulată de petentă, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că sentința recurată este nelegală și nefondată, fiind dată cu greșita aplicare a legii.

1) Instanța de judecată nu a ținut cont de probatoriul administrat în cauză. Astfel, din depoziția martorului V____ (fila 39), rezultă fără niciun dubiu faptul că cele 4 persoane în cauză au fost angajate ca și zilieri pentru prestarea unor servicii de curățenie și întreținere a echipamentelor de lucru și nu cu contract de muncă, astfel încât dispozițiile art.16 al.1 din Legea 53/2003 - Codul muncii nu sunt aplicabile în speță. Pentru munca prestată ca zilieri celor 4 persoane le-a fost achitată suma de 50 lei / zi pentru care au semnat în Registrul zilierilor la sfârșitul fiecărei zi de lucru. De asemenea, din depoziția martorului F______ (fila 40), rezultă faptul că cele 4 persoane s-au ocupat de întreținerea uneltelor și că acestea au fost aduse la muncă la solicitarea celorlalți angajați pentru a fi ajutați la aceste activități. Din niciuna din depozițiile martorilor nu rezultă că cele 4 persoane ar fi efectuat activități de construcții, mărturiile acestora fiind în mod greșit interpretate de instanța de judecată.

2) Instanța de fond nu a făcut nicio referire în motivarea soluției pe care a dat-o cu privire la Registrul zilierilor care este semnat de către cele 4 persoane în cauză și care potrivit dispozițiilor Legii 52/2011 reprezintă dovada faptului că acestea au fost angajați în calitate de zilieri și nu cu contract de muncă conform Codului Muncii. Același lucru reiese și din chitanța de plată aflată la fila 33 din dosar din care reiese faptul că impozitul aferent veniturilor zilierilor a fost achitat în conformitate cu art.6 din Legea 52/2011.

Din coroborarea întregului probatoriu administrat în cauză rezultă fără niciun dubiu faptul că cele menționate de agentul constatator nu sunt conforme cu realitatea, astfel încât soluția pronunțată de instanța de judecată este nelegală. Instanța de fond nu a făcut nicio referire la dispozițiile Legii 52/2011 invocate de recurentă, ci a luat ca atare susținerile neconforme cu realitatea ale agentului constatator. Potrivit Legii 52/2011, pentru activitățile proprii de curățenie pot fi angajați zilieri pentru care nu este nevoie încheierea unor contracte de muncă.

Învederează că singura culpă care ar putea fi reținută în sarcina recurentei este aceea că Registrul zilierilor nu este întocmit de Imprimeria națională și achiziționat de la I.T.M. Satu M___, însă recurenta nu a fost sancționată pentru acest fapt, iar legea nici nu prevede vreo sancțiune pentru neutilizarea registrelor tipărite de Imprimeria Națională. Așa cum s-a arătat și în notele de ședință depuse la dosar, Registrul de evidență a zilierilor a fost întocmit de recurentă în această formă întrucât Normele de aplicare a Legii 52/2011 au intrat în vigoare în data de 02.05.2011 însă Registrele de evidență a zilierilor nu puteau fi achiziționate la acea dată de la I.T.M. În vederea achiziționării registrului de evidență, după _____________________ Normelor de aplicare a Legii 52/2011 recurenta a fost de mai multe ori la I.T.M. pentru a achiziționa un astfel de registru însă i s-a spus că ele nu sunt disponibile, motiv pentru care l-a întocmit conform Legii 52/2011.

3) Nu în ultimul rând arată faptul că la momentul controlului societatea recurentă avea un număr de 12 angajați cu contracte de muncă și nu a angajat, respectiv nu a fost sancționată niciodată pentru neîncheierea contractelor de muncă pentru angajați, acest lucru nefiind o practică a societății recurente.

Potrivit prevederilor art.21 al.3 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Cu ocazia pronunțării hotărârii recurate instanța de fond nu a ținut cont nici de circumstanțele personale ale contravenientului și nici de probele administrate, motiv pentru care solicită admiterea recursului și în principal admiterea plângerii la contravenție și anularea procesului verbal de contravenție ca nelegal, iar în subsidiar, în cazul în care se va reține vreo culpă în sarcina recurentei, solicită transformarea amenzii în avertisment.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul I____________ T_________ de Muncă Satu M___, a solicitat respingerea recursului declarat de petentă ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, reiterând aspectele de fapt și de drept invocate și prin întâmpinarea formulată înaintea primei instanțe.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și a dispozițiilor art.304¹ C.proc.civ., instanța a apreciat recursul petentei ca fiind nefondat.

Prin procesul verbal de contravenție contestat petenta –recurentă a fost sancționată contravențional printre altele cu amendă în cuantum de 7500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii pentru primirea la muncă a 4 persoane fără întocmirea formelor legale de angajare.

Potrivit art. 16 din Codul muncii, ”contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în forma scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de munca în forma scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoana juridică, persoana fizica autorizata să desfășoare o activitate independenta, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în forma scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.”

Întrucât argumentele de fapt invocate de către petentă prin plângere nu sunt suficiente prin ele însele pentru a înlătura probele administrate în susținerea procesului verbal de contravenție de către agentul constatator, iar prin nicio probă administrată în cauză, petenta nu a făcut dovada unei alte stări de fapt decât cea reținută de agentul constatator, în mod temeinic și legal prima instanță a constatat că actul de control contestat este temeinic și legal.

Instanța de recurs apreciază că, contractele individuale de muncă depuse la dosarul instanței de fond după pronunțarea sentinței, respectiv la data de 30.04.2012, nu fac dovada contrară stării de fapt reținută prin procesul verbal contestat, petenta nefăcând dovada că acestea au fost încheiate la data efectuării controlului.

În ce privește solicitarea recurentei de a se dispune înlocuirea amenzii aplicate cu cea a „avertismentului”, instanța de recurs a reținut următoarele.

Într-adevăr dispozițiile art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevăd: “Instanta competenta să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării”, iar pronunțarea de către instanța de judecată asupra sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție contestat se realizează prin prisma dispozițiilor legale care stabilesc sancțiunile contravenționale și modalitatea de aplicare a acestora.

Astfel,în legea generală privind regimul juridic al contravențiilor se prevede la art 5 alin. 5 că,„Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”,iar la art. 21 că “ Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal,”iar potrivit art. 7 din OG nr.2/2001,” „Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.”

Avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.”

Însă, în prezenta speță dedusă judecății, se constată că fapta petentei de a primi la muncă un număr de 4 persoane fără a fi respectate dispozițiile Codului muncii prezintă un grad de pericol social foarte ridicat și se impune aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantumul prevăzut de lege.

În speță, se apreciază că, pentru realizarea scopului social și preventiv al sancțiunilor contravenționale, nu este suficientă aplicarea sancțiunii contravenționale a “avertismentului”.

Constatând că prima instanță a procedat la o analiză și soluționare corectă a motivelor de nulitatea a procesului verbal de contravenție invocate de petenta- recurentă prin plângerea la contravenție formulată, lipsa altor motive de nulitate de ordine publică a procesului verbal de contravenție contestat sau a sentinței recurate, în temeiul art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001, art. 304¹, art. 312,art. 274 C.proc.civ., instanța urmează să respingă recursul petentei ca nefondat și să mențină ca temeinică și legală sentința recurată, conform dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge recursul formulat de către recurenta ___________________, cu sediul în Păulești, ______________________, județul Satu M___, împotriva sentinței civile nr. 3344 din 27.04.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M___, în dosar cu nr. de mai sus, în contradictoriu cu intimata I____________ T_________ DE MUNCĂ SATU M___, cu sediul în Satu M___, str. _____________________. 41, județul Satu M___.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Ianuarie 2013.

Președinte, M____ R___ S______	Judecător, A______ V____	Judecător, A____ D_____
	Grefier, E____ F_____

Red.M.R.S./21.02.2013

Tehnored_BER /21.02.2013

Ex.2

Jud.fond: E____ D____