ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A___ Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4415

Ședința publică din data de 16 septembrie 2015

Președinte : A____ - B______ V________

Grefier: N_______ – G_______ B______

S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petentul I___ A___ M_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___, cu împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/25.04.2015.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul petentului avocat M____ P____ din Baroul A___, lipsă fiind reprezentantul intimatului.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Plângerea este legal timbrată cu suma de 20 lei, în temeiul art. 19 din OUG 80/2013.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată depus la dosarul cauzei, la data de 20.07.2015, din partea intimatului note de ședință, care au fost comunicate cu petentul la data de 03.08.2015.

S-a depus la dosar, din oficiu fișa dosarului XXXXXXXXXXXX.

Instanța, potrivit prevederilor art.131 Cod procedură civilă verifică, din oficiu, competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei, iar în conformitate cu art. 32 din OG 2/2001 constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Se pune în discuție excepțiile invocate de către intimat, respectiv excepția litispendenței, pe care instanța o recalifică în excepția conexității față de motivele invocate, și excepția tardivități depunerii plângerii.

Reprezentantul petentului solicită respingea excepției tardivității, plângerea fiind depusă prin intermediul poștei la data de 11.05.2015.

Cu privire la conexitate, reprezentantul petentului susține că cealaltă cauză invocată de intimat a fost soluționat, astfel că nu se mai impune conexarea prezentei cauze la dosarul numărul XXXXXXXXXXXX.

Instanța, cu privire la excepția tardivității , constată că procesul verbal a fost întocmit la data de 25.04.2015, termenul de 15 zile în care petentul putea formula plângere contravențională s-a împlinit în data de 11.05.2015, zi în care s-a și depus prin intermediul oficiului poștaș plângerea de către petent, fapt pentru care respinge excepția tardivității invocată de intimat.

În legătură cu excepția conexării invocată de intimat prin întâmpinare, instanța constată că a fost soluționată dosarul XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei A___ în data de 08.09.2015, astfel cum reiese din evidențele Ecris și raportat la dispozițiile art. 139 alin. 1 se respinge excepția conexității invocată.

Se pune în discuție cererea în probațiune formulată de petent.

Reprezentantul petentului solicită administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și arată că față de poziția intimatului renunță la proba testimonială solicitată, însă dacă instanța apreciază necesar se obligă să prezinte martorul propus.

Acesta învederează instanței faptul că se dorește a se proba cu martorul propus faptul că documentele au fost întocmite toate, dar au fost uitate la sediul societății și solicită audierea acestuia.

Instanța având în vedere că documentele invocate au fost depuse la dosar, respinge proba ca nefiind utilă soluționării cauzei.

Nefiind formulate alte cereri, instanța declară cercetarea procesului finalizată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Pe fond, reprezentantul petentului solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul și restituirea sumei achitate de petent, iar în ce privește măsura complementară solicită înlăturarea acesteia și restituirea bunurilor.

Reprezentantul petentului susține că documentele solicitate de agenții constatatori au fost întocmite, dar au fost uitate la sediul societății de petent, iar în momentul în care a solicitat să i se permită să le aducă i s-a refuzat acest lucru.

Mai mult, arată că data de pe factura confirmă faptul că aceasta a fost întocmită anterior sancționării.

Reprezentantul petentului susține că sancțiunea avertismentului este suficientă.

În ceea ce privește confiscarea mărfii, reprezentantul petentului susține că există un aspect de nelegalitate, întrucât conform art. 3 din Legea 12/1990, marfa pentru a putea fi confiscată trebuia să aparțină contravenientului, iar în speță, marfa nu era a petentului.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Instanța reține cauza spre soluționare.

I N S T A N Ț A

Constată că prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXX/14.05.2015 formulată de petentul I___ A___ M_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/25.04.2015, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal, cu consecința înlăturării sancțiunilor aplicate, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul și dispunerea restituirii sumei de 250 lei achitată de petent cu acest titlu; a solicitat înlăturarea sancțiunii complementare aplicată de intimat ca fiind nelegală cu consecința restituirii bunurilor cu privire la care s-a luat măsura confiscării.

În motivare s-a arătat la data de 25.04.2015, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei, întrucât s-a reținut în sarcina sa că a transportat cu autoutilitara marca F___ Ducato, cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, cantitatea de 9 bucăți tâmplărie PVC fără a deține acte de proveniență și transport.

Petentul arată că i-a adus la cunoștință agentului constatator faptul că bunurile aparțin societății Radiant Glass și că actele au fost întocmite, însă au fost uitate de dânsul la sediul societății.

Acesta a susținut că a solicitat agentului să îi permită să le aducă, dar nu i s-a permis acest lucru.

Cu privire la măsura complementară a confiscării bunurilor, petentul a susținut că aceasta este nelegală, nefiind respectate prevederile art. 3 teza a doua din Lg. 12/1990, bunurile fiind ale societății Radiant Glass și nu ale petentului.

În drept și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile OG 2/2001 și Legii 12/1990, iar în probațiune a depus la dosar înscrisuri semnate și ștampilate pentru conformitate cu originalul și a solicitat încuviințarea probei testimoniale.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 25.06.2015, intimatul a invocat excepția tardivității depunerii plângerii, deoarece a susținut că aceasta a fost depusă cu încălcarea termenului prevăzut de art. 31 din OG 2/2001, procesul verbal de contravenție fiind comunicat la data de 25.04.2015, iar plângerea contravențională a fost înregistrată la data de 14.05.2015, astfel că a solicitat admiterea excepției și respingerea plângerii.

Intimatul a apreciat că motivele învederate de petent sunt neîntemeiate și nelegale. Acest act juridic administrativ unilateral, emanând de la o autoritate publică, ce are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale, și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, are forță probantă se execută din oficiu este întocmit în forma «ad validatatem », cu respectarea condițiilor de fond și de formă în scopul producerii efectelor juridice, pentru care a fost întocmit .

Principul legalității, aplicabil dreptului administrativ, în general și materiei contravenționale în special, presupune că rezultatul interpretării legii contravenționale să fie concordat cu voința legiuitorului iar textul nu poate fi interpretat extinctiv sau restrictiv (lex dixit quam voluit).

Încălcarea normelor de drept administrativ, prin comiterea unei fapte antisociale, săvârșite cu vinovăție, care prezintă un pericol social mai redus decât infracțiunea, dă naștere unui raport de conflict, ceea ce atrage sancționarea contravențională, în speță petentul făcându-se vinovată de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal.

Intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat și a fost încadrată juridic corespunzător, procesul verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit petentului nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art. 175 alin. 1 din Legea 134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

Intimatul a considerat că petentul putea evita cu foarte mare ușurință situația creată, dacă ar fi dat dovadă de mai multă responsabilitate sau de mai puțină nepăsare fața de lege, culpa sa fiind integrală în producerea incidentului.

Pe fond, a apreciat că până la proba contrară procesul-verbal de constatare face dovada celor consemnate, iar potrivit normelor procesual civile “ cei ce fac o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească".

Intimatul a arătat că înscrisul prezentat de către petent ulterior controlului este unul pro causa și care a fost constituit ulterior doar pentru exonerarea sa de vinovăție din moment ce acesta a declarat că nu deține documente de proveniență pentru marfa transportată, motiv pentru care a solicitat să se înlăture din probațiune acest înscris.

Conform art. 315 alin. l din Legea 134/2010, intimatul a arătat că se opune la audierea ca martori a unor persoane care sunt rude cu petent sau au interes în cauză.

Față de aceste considerente, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea valabilității actului de sancționare.

În probațiune a depus la dosar raport nr. xxxxxx/17.06.2015, declarație.

La data de 20.07.2015, intimatul a mai depus la dosar note de ședință prin care a invocat excepția litispendenței și a solicitat să se procedeze la conexarea perezentului dosar la dosarul XXXXXXXXXXXXal Judecătoriei A___, având în vedere că ambele plângeri au ca obiect același proces verbal de contravenție.

În ședința din data de 16.09.2015, a fost respinsă excepția conexității și tardivității formulate de intimată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/25.04.2015 petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 500 de lei în baza art.1 lit.e din Legea nr.12/1990 coroborat cu art.2 alin.1 din același act normativ, deoarece în data de 25.04.2015 ora 10,15, la controlul efectuat pe DJ 709, ______________ constatat că transporta cu autoutilitara marca F___ Ducato, de culoare albă, cu nr.de înmatriculare XXXXXXXXX, cantitatea de 9 bucăți tâmplărie PVC de culoare maro, descrise în dovada de nr.xxxxxx, fără nici un fel de acte de proveniență. Prin același proces verbal de contravenție s-a dispus și măsura complementară a confiscării bunurilor.

Examinând legalitatea actului sancționator, conform art. 34 din OG 2/2001, se constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

De asemenea, sub aspectul temeiniciei, starea de fapt constatată personal de agentul de poliție, respectiv faptul că petentul nu avea asupra sa documente de proveniență pentru marfa transportată este recunoscută de petent atât prin procesul verbal de contravenție cât și prin plângerea formulată.

În ceea ce privește contractul de vânzare cumpărare nr.257/10.04.2015 și factura nr.752/25.04.2015 acestea nu vor fi luate în considerare ca documente justificative ca urmare a faptului că nu se poate face legătura între bunurile enumerate în contractul de vânzare cumpărare (f.11-12) și cele descrise în dovada de ridicare a bunurilor confiscate (f.8).

Mai mult, documentele apar a fi întocmite pro causa atâta timp cât în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare, încheiat în 10.04.2015, este menționat în art.2.3 valoarea contractului ca fiind de xxxxx lei stabilită la un curs de schimb de 4,41 lei/euro din data de 24.04.2015, adică un curs care nu avea cum să fie cunoscut la data încheierii contractului (f.11).

Prin urmare, se va reține că fapta constituie contravenție, apreciindu-se totodată că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului față de lipsa dovedirii de către petent a vreunei circumstanțe reale sau personale de natură a reliefa o gravitate redusă a faptei.

Se va păstra și sancțiunea complementară aplicată deoarece atâta timp cât bunurile au fost transportate de petent se naște o prezumție simplă că sunt ale sale, prezumție care nu a fost răsturnată prin dovada contrară de petent. Prin urmare marfa transportată și confiscată se încadrează în categoria bunurilor supuse confiscării conform art.3 din Legea nr.12/1990.

Pentru toate cele de mai sus, instanța va respinge plângerea formulată.

Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul I___ A___ M_____ (CNP xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul în M____, nr.1194, jud.A___ și domiciliul procesual ales în A___, ___________________, ______________ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, _________________, nr.17-19, jud.A___ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/25.04.2015.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel, prin depunerea apelului la Judecătoria A___, în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.09.2015.

Președinte Grefier

A____ B______ V________ N_______ G_______ B______

ABV/NGB/16.10.2015

4 ex. din care 2 ex. se ________________________> - petentul I___ A___ M_____, cu domiciliul în M____, nr.1194, jud. A___ și domiciliul procesual ales în A___, ___________________, _______________

- intimatul I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, __________________, nr.17-19, jud. A___