R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIE Nr. 3299/2015

Ședința publică de la 27 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M______ V____

Judecător E____ A____

Grefier C______ M______ C________

S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES POLITIA MIOVENI împotriva sentinței civile nr. 2234/09.03.2015 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind petentul B____ S_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-petent B____ S_____, lipsind apelantul-intimat I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES POLITIA MIOVENI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care

S-a procedat la identificarea intimatului-petent, potrivit disp. art 219 NPCP

Intimatul-petent depune înscrisuri ce emană de la Spitalul M. Curie, respectiv o adeverință și o scrisoare medicală.

Intimatul-petent precizează faptul că la data săvârșirii contravenției a internat copilul în spital.

Intimatul-petent arată că nu mai are alte cereri de formulat și nici probe de administrat și solicită acordarea cuvântului asupra cererii de apel.

Tribunalul, față de împrejurarea că intimatul-petent nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Intimatul-petent solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de către instanța de fond ca fiind legală și temeinică.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 15.07.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul B____ S_____ a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/13.07.2014 întocmit de intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES POLITIA MIOVENI, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunilor aplicate cu avertisment.

În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că la data de 13.07.2014, în jurul orelor 05.10, a condus autoturismul marca Chevrolet cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, din Mun. Mioveni pe o distanță de 100 m, consumând în prealabil o bere, astfel încât în urma testării cu aparatul altooltest, valoarea alcoolemiei a fost de 0,13 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost sancționat cu amendă în reținerea permisului de conducere. Susține petentul, că într-adevăr la data respectivă se deplasa cu autoturismul sus menționat pe _____________________________ sa în vârstă de 8 ani nu se simțea bine, s-a deplasat împreună cu aceasta la o farmacie din zonă pentru a cumpăra medicamente. Relevă petentul, că împrejurările consemnate de către agentul constatator în procesul verbal de contravenție nu corespund realității, iar fapta contravențională nu este atât de gravă, autoturismul condus de acesta nu a încălcat nicio regulă de circulație. Consideră că s-a creat un abuz din partea echipajului de poliție, deoarece aceștia l-au urmărit fără motiv și l-au somat foarte dur.

Prin sentința civilă nr. 2234/2015, Judecătoria Pitești a admis în parte plângerea, cu motivarea că petentul B____ S_____ a fost sancționat contravențional de către intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES POLITIA MIOVENI prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/13.07.2014. Astfel, s-a reținut de organul constatator că la data de 13.07.2014, contravenientul a circulat cu autoturismul marca Chevrolet cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe _______________________, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, fapt pentru care a fost sancționat cu amendă în valoare de 9 puncte și reținerea permisului auto în vederea suspendării, în temeiul art. 102 alin 3 lit. a din O.U.G. 195/2002. Petentul a fost testat cu aparat etilotest __________ nr. 0363, înregistrarea fiind efectuată la poziția xxxxx. În urma verificării s-a constatat că petentul avea o concentrație de 0,13 mg /l alcool pur în aerul expirat.

Procesul verbal de constatare a contravenției întrunește toate condițiile de formă cerute de art. 16 din OG 2/2001 și face dovada deplină a celor consemnate în cuprinsul său până la proba contrară, proba pe care contravenientul nu a făcut-o.

Petentul a fost sancționat cu amendă și s-a aplicat măsura complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării pe o perioadă de 90 de zile, procesul verbal fiind întocmit în prezența acestuia.

Sub aspectul individualizării sancțiunii, însă, potrivit art.21 alin.3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul si mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsa, de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Mai mult, în art. 16 din aceiași ordonanță prevede că, „procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu data și locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale de actul de identitate, CNP, descrierea faptei cu indicarea datei, orei locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește contravenția”.De asemenea, potrivit art. 19, „procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de către contravenient, iar în cazul în care nu se află de față, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, care va cuprinde datele personale din actul de identitate, semnătura martorului”.

În speță, s-a observat, la o simplă lecturare a procesului verbal de contravenție, care se bucură de o prezumție relativă de adevăr până la proba contrarie, că a fost întocmit în prezența petentului și cuprinde mențiunile obligatorii prev. de art. 19 din OG 2/2001, menționate mai sus.

În cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că, deși sancțiunea aplicată petentului are o natură pecuniară, cuantumul ei este scăzut, iar legea care incriminează contravenția respectivă are caracter civil, procedura vizată poate fi asimilată unei proceduri penale, în speță fiind incidente dispozițiile art. 6 CEDO în materie penală. Normele aplicabile aveau un caracter general aplicabil, nevizând un grup determinat de persoane, ci adresându-se tuturor cetățenilor. Curtea a reamintit că în materie penală problema administrării probelor trebuie privită din perspectiva parag. 2 și 3 ale art. 6 CEDO. Primul consacră prezumția de nevinovăție. El impune ca sarcina probei să aparțină celui care acuză, iar îndoiala să profite acuzatului. Curtea a notat, de asemenea, că în materie contravențională dispozițiile legale consacră principiul disponibilității, specific procedurii civile. În temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerile cu privire la procesele-verbale de stabilire și sancționare a contravențiilor au obligația de a verifica dacă a fost respectat termenul legal de formulare a plângerii, de a asculta atât pe contravenient, cât și pe autoritatea care a aplicat sancțiunea și pe martorii indicați în cuprinsul procesului-verbal sau al plângerii. Prin OG 2/2001 nu se face referire expres la garanțiile procedurale aplicabile în materie penală, cum ar fi spre exemplu respectarea prezumției de nevinovăție. Deși, statele contractante sunt în măsura să hotărască dacă anumite fapte ar trebui sancționate contravențional sau penal, autorii acestor fapte nu trebuie să se găsească într-o situație dezavantajoasă pentru simplul motiv că prin prevederile legale aplicabile se consacră un regim juridic distinct de cel aplicabil în materie penală. Concluzionând, Curtea a considerat că, deși „depenalizarea” contravențiilor nu ridică probleme în sine, nerespectarea garanțiilor fundamentale (cum ar fi prezumția de nevinovăție), care să protejeze individul, chiar daca este societatea comercială, de eventualele abuzuri ale autorităților nu este compatibilă cu dispozițiile art 6 CEDO. Reiterând importanța unei astfel de garanții (care să restabilească echilibrul între autorul prezumat al unei fapte incriminate prin lege și autoritățile publice competente să stabilească și să sancționeze fapta respectivă) în cadrul unei proceduri ce poate fi calificată drept penală, Curtea a constatat că în cauză nu au fost respectate dispozițiile art. 6 CEDO privind dreptul la un proces echitabil.

Potrivit disp.art.20 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. Potrivit disp.art.46 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale înaltele părți contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții în litigiile în care ele sunt părți.

Ca urmare, instanța a constatat că în cauză este deplin aplicabil principiul respectării prezumției de nevinovăție, în accepțiunea art.6 din CEDO, astfel cum s-a stabilit în cauza sus-menționată, petentul nefăcând dovada nelegalității procesului verbal de contravenție.

Totodată, instanța a reținut că susținerea intimatului, că aceasta este politica statului în domeniul prevenirii și combaterii comportamentului contravențional, că scopul legii contravenționale nu ar fi atins, nu poate conduce decât la crearea unei situații în contradicție cu prevederile legale, din Constituția României, cum este și cazul în speță. Se poate reține că petentul a săvârșit fapta contravențională atâta vreme cât procesul verbal de contravenție este întocmit legal de agentul constatator, nefiind lovit de nulitate absolută, pentru nerespectarea prevederilor legii, ce reprezintă cadrul general în domeniul contravențiilor.

Instanța, având însă, în vedere gradul relativ redus de pericol social al faptei, faptul ca petentul este la prima abatere de aceasta natură, iar fapta nu a avut urmări social periculoase, a constatat ca sancțiunea amenzii aplicate este mult prea mare în raport de criteriile de individualizare, mai sus menționate, astfel încât, a înlocuit-o cu sancțiunea avertismentului, potrivit art.7 din OG.2/2001.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimatul pe care a criticat-o pe considerentul că, în mod greșit, a fost înlocuită amenda cu avertismentul, în contextul în care abaterea este gravă, iar petentul nu este la prima abatere.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 477 ncpc, tribunalul reține următoarele:

Prima instanță, învestită cu soluționarea plângerii contravențională îndreptată împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/13.07.2014, a constatat, în mod corect, faptul că acest act a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și urm. din OG 2/2001 R, precum și că reține adevărata situație de fapt, pe care, de altfel, nici petentul – intimat nu a contestat-o.

În ceea ce privește, însă, individualizarea sancțiunilor aplicate, tribunalul reține că judecătorul fondului, în mod eronat, a avut în vedere că petentul ar fi la prima abatere de la normele de circulație rutieră, în contextul în care, la fila 43 a dosarului de fond se regăsește procesul verbal de consultare a cazierului contravențional de unde reiese tocmai contrariul, petentul fiind la a patra abatere de la legislația în materie.

De asemenea, tot, în mod eronat, a apreciat că pericolul faptei săvârșite este unul redus, în niciun caz conducerea sub influența băuturilor alcoolice neputând fi considerată de această manieră, deoarece este de notorietate că ingerința băuturilor alcoolice reduce capacitatea de concentrare a conducătorului auto și, în consecință, de a acționa prompt în scopul evitării oricărui pericol iminent putând cauza urmări deosebit de periculoase pentru integritatea fizică și psihică a celorlalți participanți la trafic.

Cât privește susținerea petentului – intimat, în sensul că acțiunea sa s-a datorat stării de sănătate a fiicei sale, dacă așa ar fi stat lucrurile actul atacat nu ar fi fost semnat fără vreo obiecție, ci ar fi cuprins vreo mențiune în acest sens. Pe de altă parte, știind că a consumat băuturi alcoolice și riscul la care se expune prin conducerea autoturismului în această stare, petentul, ca o persoană diligentă, ar fi apelat la serviciul de urgență 112 sau la un alt prieten așa cum a arătat că s-a întâmplat după ce a rămas fără permisul de conducere și nu ar fi urcat astfel la volan. D____ urmare, nicicum atitudinea acestuia nu poate fi justificată.

Așadar, reindividualizarea sancțiunilor aplicate, în raport de cele sus expuse, nu putea fi avută în vedere.

În consecință, în baza art. 480 Ncpc, apelul va fi admis, iar sentința schimbată, în sensul respingerii plângerii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de către IPJ ARGEȘ, cu sediul în Pitești, _____________________, jud. Argeș împotriva sentinței civile nr. 2234/2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în prezenta cauză, intimat fiind B____ Ș_____, domiciliat în Mioveni, _______________________. P14, ____________, jud. Argeș.

Schimbă sentința, în sensul că respinge plângerea.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2015.

EA. 02 noiembrie 2015/4 ex

Jud. fond. E__ I___ C_______