Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Apel – plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal

Ședința publică din data de 23.11.2015

Instanța compusă din:

Președinte - B______ L_____

Judecător - T________ C_______

Grefier - B____ C______

D E C I Z I A nr. 1132

Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul C_______ Națională de Autostrăzi Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, în contradictoriu cu intimata M________ M_____, împotriva Sentinței civile nr. 1011/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria B_______.

La apelul nominal realizat în ședința publică, a răspuns intimata, lipsește reprezentantul apelantei.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:

Intimata depune la dosar o copie de pe chitanța prin care a achitat amenda contravențională.

Instanța, văzând că nu mai sunt cereri de formulat și că nu se invocă excepții, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părții prezente pe cererea de apel.

Intimata solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.

T R I B U N A L U L,

Asupra cererii de apel de față,

Prin Sentința civilă nr. 1011/29.01.2015, Judecătoria B_______ a admis plângerea contravențională formulată de petenta M________ M_____, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA- S.A.- prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 19.08.2014 și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal _________, nr. xxxxxxx din data de 19.08.2014 (fila 4), încheiat de intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, prin CESTRIN București, petenta M________ M_____ a fost sancționată contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.

În cuprinsul actului de constatare a contravenției s-a reținut că, în data de 15.05.2014, ora 11:30, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, aparținând petentei, a circulat pe DN2 km456+245 m, Iacobești, jud. Suceava, fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ.

Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa petentei, motiv pentru care nu a fost semnat de aceasta.

Instanța a constatat faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a analizat legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și a hotărât asupra sancțiunii aplicate.

Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța a reținut că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Totodată, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Procedând la verificarea legalității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Totodată, instanța a reținut că petenta nu a invocat nerespectarea unor dispoziții legale sancționate cu nulitatea relativă.

În același context, instanța a constatat că procesul-verbal contestat conține mențiunea expresă că documentul a fost a generat și semnat electronic, potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și ale H.G. nr. 1259/2001, de către agentul instrumentator M____ Hriscu, acesta deținând certificatul din data de 11.03.2014, emis de Certsign SA- furnizor de servicii de certificare acredita conform legii.

Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile. Pe de altă parte, art. 7 din același act normativ statuează că în situațiile când, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

A constatat instanța, așadar, că semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe, având aceeași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, în sensul că servește la identificarea semnatarului și atestă, pentru speța de față, că cele constatate în procesul-verbal corespund stării de fapt și de drept reținute de agentul instrumentator, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.

Se mai observă, pe de altă parte, că în speță sunt respectate exigențele din materia semnăturii electronice, respectiv art. 6 și art. 7 Legea nr. 455/2001, incidente în prezenta cauză, la dosar existând dovada calității de agent constatator a persoanei care a întocmit procesul-verbal de contravenție (autorizație de control 0.8.2 valabilă la data constatării faptei și certificatul calificat emis de CERTSIGN SA, având ca titular pe numitul M____ Hriscu– fila 15).

De asemenea, conform certificatului calificat emis de CertiSIGN și având ca titular pe M____ Hriscu, agent constatator, instanța a constatat a fi respectate exigențele cuprinse în Legea nr. 455/2001, procesul-verbal de contravenție atacat reprezentând un înscris în formă electronică căruia i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Întrucât art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura olografă a agentului constatator, iar potrivit principiului de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, se reține că procesul-verbal de contravenție este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe un înscris care, emanând de la intimată și recunoscut de către aceasta, dobândește potrivit legii valoarea unui act autentic, în concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces-verbal de contravenție.

Tot cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța a reținut că dispozițiile art. 13 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează prescripția răspunderii contravenționale, prescripție ce intervine dacă sancțiunea nu este aplicată într-un anumit termen de la data săvârșirii faptei. Termenul de drept comun al prescripției răspunderii contravenționale este de 6 luni, dar instanța a reținut că prin art. 9 alin. (3) din O.G. 15/2002 s-a instituit un termen special de prescripție în materia contravențiilor sancționate de acest act normativ. Astfel, potrivit acestui text de lege, în forma în vigoare la data săvârșirii contravenției de către petent, procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției.

Instanța a constatat că procesul-verbal contestat, prin care s-a aplicat petentei amenda contravențională, a fost încheiat la data de 19.08.2014, contravenția fiind săvârșită la 15.05.2014.

În situația de față, data constatării contravenției nu poate fi decât data săvârșirii acesteia deoarece acela a fost momentul când petenta a fost surprinsă circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.

Contrar mențiunilor din cuprinsul procesului-verbal, instanța a apreciat că nu se poate reține ca dată a constatării contravenției aceea când agentul a constatat (19.08.2014) că la o dată anterioară (15.05.2014) vehiculul aparținând petentei a circulat fără rovinietă valabilă deoarece fapta reținută în sarcina petentei nu a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator, ci cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale, conform art. 9 alin. (2) din O.G. 15/2002, la data de 15.05.2014.

Astfel, data de la care începe să curgă termenul de 30 de zile pentru aplicarea sancțiunii este 15.05.2014. Or, având în vedere data încheierii procesului-verbal de contravenție, termenul de 30 de zile este în mod evident depășit. În consecință, dreptul de aplicare a amenzii apare ca prescris astfel încât, în mod greșit agentul constatator a procedat la sancționarea petentei cu amendă contravențională.

Având în vedere considerentele anterior menționate, instanța a apreciat că nu se mai impune nici analizarea temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției contestat și nici aprecierea necesității reindividualizării sancțiunii contravenționale aplicate petentei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, apelanta - intimată CNADNR – CESTRIN, solicitând anularea sentinței și respingerea plângerii contravenționale ca nefondate.

În motivarea apelului s-a arătat, în esență, că prima instanță a interpretat în mod eronat dispozițiile art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002, dispoziții care nu instituie un termen special de prescripție și care vizează, în fapt, înlăturarea posibilității de a se încheia mai multe procese-verbale de contravenție pentru încălcarea art. 8 alin. 1, în termenul de 30 de zile de la data constatării contravenției. Se mai arată că data săvârșirii contravenției este aceea la care s-a încălcat norma legală, iar data constatării contravenției – aceea când agentul constatator, urmărind imaginile captate cu ajutorul mijloacelor specifice, surprinde, în imaginile video, un vehicul circulând fără rovinietă valabilă. De la acest moment, al constatării, se calculează termenul de 30 de zile stabilit pentru comunicarea procesului-verbal.

Prezentă în instanță, intimata-petentă a solicitat respingerea apelului.

Analizând cererea de apel, prin prisma criticilor formulate, Tribunalul va pronunța o soluție de respingere a acesteia, ca neîntemeiată, pentru argumentele ce succed:

Ulterior pronunțării sentinței apelate, respectiv în data de 25.03.2015, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia nr. 6/16.02.2015 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat dispoziții în baza cărora a fost emis procesul verbal de contravenție din speță.

Potrivit statuărilor instanței supreme, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1 - 4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Se notează că deciziile pronunțate în recursurile în interesul legii au rolul de a interpreta legea, în scopul aplicării unitare a acesteia, date fiind abordările diferite ocurente în practica instanțelor (art. 329 C__; art. 514 NCPC). Rezultă, din însăși reglementarea recursului în interesul legii, că interpretarea pe care o impune Înalta Curte există deja în plan jurisprudențial, ea grefându-se pe una și aceeași dispoziție legală, dispoziție care a generat însă interpretări diferite. Din momentul validării, de către ICCJ, a uneia sau alteia dintre aceste interpretări, conform dispozițiilor art. 330 alin. 4 C__/art. 517 alin. 4, ea devine general obligatorie, pentru toate instanțele și pentru toate litigiile în curs sau ulterioare, chiar dacă acestea privesc situații consumate înainte de promovarea/soluționarea recursului în interesul legii.

Așa fiind, instanța de față este ținută, ea însăși, să se conformeze Deciziei ICCJ nr. 6/2015 și, implicit, interpretării deja existente în jurisprudența națională, interpretare care, după cum s-a arătat, impune semnarea olografă a proceselor de contravenție de tipul celui contestat în speță.

Întrucât acest proces-verbal a fost semnat electronic, fără a purta semnătura olografă a agentului constatator, Tribunalul îl constată a fi lovit de nulitate absolută, pentru vicii de formă.

În situația dată, soluția de anulare pronunțată de prima instanță se relevă a fi corectă (dar pentru considerentele arătate în prezenta decizie), în speță nefiind necesară și analiza aspectelor legate de prescripția răspunderii contravenționale, analiză care este devansată de cercetarea legalității actului sub aspect formal și care rămâne fără obiect, odată constatată nevalabilitatea, din acest ultim motiv, a procesului-verbal de contravenție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge, ca neîntemeiat, apelul formulat de apelantul C_______ Națională de Autostrăzi Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN cu sediul în București, sector 6, ____________________. 401A, în contradictoriu cu intimata M________ M_____ domiciliată în B_______, __________________, ___________, ___________________, împotriva Sentinței civile nr. 1011/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria B_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 23.11.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red. TC

Tehnored. TC/BC

Jud. fond. A__-M____ C____

4 ex./ 18.12.2015