R O M A N I A

TRIBUNALUL TELEORMAN

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ASIGURĂRI SOCIALE ȘI C_________ ADMINISTRATIV FISCAL

COMPLET SPECIALIZAT PENTRU C_________ ADMINISTRATIV FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA nr. 541

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2015

Tribunalul compus din:

Președinte: Z_____ L_____

Judecător: T________ N______

Grefier: N____ V______

Pe rol soluționarea apelului declarat de apelantul intimat M_________ A_________ – Serviciul Poliția Locală A_________, județul Teleorman împotriva sentinței civile nr.2774/12.08.2015 pronunțată de Judecătoria A_________ în contradictoriu cu intimatul petent D____ M____ domiciliat în A_________, __________________________ 101 A, ___________, județul Teleorman.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru apelant consilier juridic C_______ M____ iar pentru intimatul petent avocat P_______ D______.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

În conformitate cu dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă, verificând competența materială, generală și teritorială, instanța a stabilit că este competentă să soluționeze cauza de față.

Reprezentanții părților depun la dosar delegații și având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat.

Instanța, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere poziția procesuală a părților, în conformitate cu dispozițiile art. 244 Cod de procedură civilă constată terminată cercetarea judecătorească și în temeiul art. 392 Cod de procedură civilă acordă cuvântul pe dezbateri în fond.

Reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii pronunțată de prima instanță prin respingerea plângerii și menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal de contravenție, pentru motivele expuse pe larg în scris.

Apărătorul intimatului solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică.

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A_________ la data 05.03.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXX, petentul D____ M____ a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/19.02.2015, de către intimata M_________ A_________, solicitând anularea procesului verbal și exonerarea de la plata amenzii contravenționale.

În motivare, petentul arată că, în data de 19.02.2015, a staționat la ora și locul indicat în procesul-verbal deoarece în această zonă are biroul firmei sale. În acea zonă este o parcare amenajată, fapt pentru care nu sunt montate indicatoare de interzicere a opririi sau staționării. În mod abuziv, personalul bisericii la care se face referire in procesul-verbal a montat pe gardul bisericii un indicator artizanal fără a fi însoțit de o plăcuță adițională care să informeze că locul de parcare care coincide cu accesul în curtea bisericii este rezervat contra cost de Primărie. În aceste condiții, locul este unul public iar petentul nu a săvârșit nicio contravenție, pentru a fi sancționat.

Procesul-verbal a fost întocmit de persoane necompetente, poliția locală neavând ca atribuțiuni de serviciu constararea și sancționarea contravențiilor pe linie rutieră decât în măsura în care o faptă se săvârșește pe domeniul public marcat cu indicatoare rutiere confecționate și amplasate corespunzător codului rutier. Indicatoarele montate sunt artizanale și montate de persoane fizice.

Plângerea a fost întemeiată pe disp. OUG nr. 195/2002.

Cererea este legal timbrată cu taxă timbru în cuantum de 20 lei.

În susținere, petentul a depus la dosarul cauzei proces-verbal de contraventie.

Intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În baza HCL nr 118/2011, numitul D____ M____ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei pe motiv că, la data de 19.02.xxxxx, ora 12:45, în ______________________________________, în calitate de conducător auto, a staționat voluntar, pe ___________________________ Bisericii Sf. C_________ și E____, cu auto marca L____, de culoare albastru, având nr. de înmatriculare XXXXXXX, blocând accesul în curtea bisericii, deși locul era marcat cu semnul ,,parcarea interzisă``. C______________ a avut o atitudine recalcitrantă și de sfidare.

Petentul a încălcat prevederile cap. III, art. 8, pct. 13, din HCL A_________ nr. 118/2011, care prevede că ,,staționarea oricărui tip de vehicul pe străzile municpiului este permisă numai cu respectarea legislației privind circulația pe drumurile publice, astfel încât traficul vehiculelor de orice tip să nu fie stânjenit pe timp de zi sau de noapte și numai atâta timp cât să nu intre în categoria vehiculelor abandonate sau fără stăpân.``

Polițiștii locali au calitatea și competența de a aplica sancțiunile prevăzute de și de Legea nr. 155/2010, potriivt art. 7 lit. h din Legea nr. 155/2010.

Mai mult, petentul recunoaște că a staționat la ora și locul indicat în procesul-verbal și că în acel loc este o parcare amenajată. Faptul că în acea zonă are biroul firmei sale nu îi conferă dreptul de a încălca legea, indiferent de împrejurări.

Pentru aceste motive, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată.

Petentul nu a depus răspuns la întâmpinarea intimatei.

Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosarul cauzei, planșe foto și din oficiu a dispus audierea martorului asistent R___ F______, declarația acestuia fiind consemnată la dosarul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 2774/12.08.2015 Judecătoria A_________ admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul D____ M____ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 19.02.2015, încheiat de intimata M_________ A_________- Serviciul Poliția locală.

Modifică procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/19.02.2015 în sensul că înlocuiește sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 500 lei, aplicată petentului, cu sancțiunea avertismentului.

Exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale stabilită prin procesul-verbal menționat.

Atrage petentului atenția asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte prevederile legale.

Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal atacat.

Instanța de Fond reține:

La data de 19.02.2015, a fost încheiat de către intimată procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/19.02.2015 prin care s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prev de Cap. III art. 8 pct. 13 din HCL nr. 118/2011 și sancționate de art. 11 din același act normativ, respectiv a faptului că, la data de 19.02.2015, ora 12:45, pe _______________________. A_________, în calitate de conducător auto, a staționat voluntar, pe ___________________________ Bisericii Sf. C_________ și E____, cu auto marca L____, de culoare albastru, având nr. de înmatriculare XXXXXXX, blocând accesul în curtea bisericii, deși locul era marcat cu semnul ,,parcarea interzisă``. S-a reținut că petentul a avut o atitudine recalcitrantă și de sfidare.

Petentul a refuzat să semneze procesul-verbal de contravenție, acesta fiind semnat de către martorul asistent R___ F______.

Instanța constată că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

Prin urmare, verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 și având în vedere decizia nr. XXII/19 martie 2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.

Totodată, cu privire la competența agenților constatatori, instanța constată că, în speță, sunt, astfel cum susține și intimata, aplicabile dispozițiile art. 7 din Legea nr. 155/2010, care prevăd că ,,În domeniul circulației pe drumurile publice, poliția locală are următoarele atribuții: h) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar.``

Cu privire la analiza temeiniciei procesului verbal, trebuie avute în vedere particularitățile procedurii contravenționale.

În acest sens, așa cum s-a reținut de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa contravenția întrunește elementele expuse în art. 6 paragraful 1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare a legii contravenționale privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are caracter preventiv și represiv. Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție. Această prezumție legală relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei.

Cu toate acestea, ceea ce apare ca fiind esențial din punctul de vedere al instanței europene este faptul că instanțele naționale să ofere reclamantului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale. (CEDO, Decizia de inadmisibilitate din data de 28 iunie 2011 în cauza I___ P__ c. României)

În favoarea intimatei operează prezumția instituită prin art. 249 C.proc.civ privind legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu și în limitele competenței sale. Prezumția instituită prin art. 249 C.proc.civ are insă un caracter relativ care dispensează de sarcina probei și este susceptibilă de a fi combătută prin proba contrară.

Avem așadar de a face cu două prezumții legale, ambele cu caracter relativ, câte una în favoarea fiecărei părți, iar pentru a asigura echilibrul procesual dintre ele, urmează ca fiecare dintre ele să producă în fața instanței probe pertinente și concludente în susținerea afirmațiilor sale.

În cauza de față, contravenția a fost constatată personal de către agentul constatator, aceasta având rolul de a întări temeinicia celor observate de acesta.

Prin urmare, simpla negare a petentului, în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

S-a constatat, astfel, că petentul a oprit autovehiculul în dreptul Bisericii Sf. C_________ și E____, blocând accesul în curtea acesteia. Aceste aspecte se confirmă și prin cele ce reies din declarația martorului asistent R___ F______, care precizează că petentul a oprit mașina pentru câteva minute, având motorul pornit, chiar în fața bisericii.

Totodată, astfel cum a precizat chiar petentul prin plângerea contravențională, acesta recunoaște că a staționat la ora și locul indicat în procesul-verbal, astfel că declarațiile martorului R___ F______ sunt irelevante privind durata staționării, instanța apreciind că sunt aplicabile, fiind încălcate dispozițiile art. 143 lit. d din RAOUG nr. 195/2002.

Faptul că indicatoarele montate sunt artizanale nu afectează existența conținutului constitutiv al contravenției, întrucât petentul a staționat în dreptul căii de acces care deservește o proprietate alăturată drumurilor publice.

Cu toate că, prin plângerea formulată, petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța constată că acesta nu a dovedit netemeinicia situației de fapt reținută de către agentul constatator sau inexactitatea acesteia, astfel cum rezultă din ansamblul materialului probator administrat în cauză, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.

Astfel, chiar prin plângerea contravențională, petentul recunoaște că a staționat autovehiculul în dreptul bisericii.

În temeiul art. 34 O.G. nr. 2/2001 (coroborat cu art. 38 alin. (3) din același act normativ) consideră că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce îi revin potrivit OUG nr. 195/2002.

Opinia instanței are la bază disp. art. 5 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite), art. 21 alin. (3) din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului”), precum și art. 7 alin. (3) (prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune).

Instanța are în vedere faptul că fapta contravențională este circumstanțiată de faptul că petentul a staționat pentru o durată scurtă, având motorul pornit, astfel cum a arătat și martorul R___ F______. De asemenea, față de faptul că staționarea a avut loc în fața bisericii, și nu în fața unei curți a unei persoane fizice, rezultă că posibilitatea concretă de a afecta ieșirea unui autovehicul din curtea bisericii sunt, cel puțin teoretic, mai reduse.

Fără ca această circumstanță să aibă un efect exonerator de răspundere contravențională, instanța constată că aceasta este de natură să diminueze gravitatea faptei săvârșite. Față de acestea, instanța apreciază că scopul sancțiunii poate fi atins și fără aplicarea unei amenzi contravenționale.

Prin urmare, instanța va admite în parte plângerea contravențională, formulată de către petent.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel intimatul municipiul A_________ prin Serviciul Poliția Locală prin care solicită desființarea sentinței civile nr. 2774/12.08.2015 pronunțată de Judecătoria A_________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Instanța de fond, a admis in parte, plângerea contravenționala, formulată de petentul D____ M____ in sensul că a modificat procesul-verbal de contravenție, înlocuind sancțiuneacontravenționala a amenzii in cuantum de 500 lei, cu sancțiunea avertismentului, a exonerat
petentul de la plata amenzii, atragandu-i atenția asupra pericolului social al faptei săvârșite,
cu recomandarea ca pe viitor sa respecte prevederile legale.

Soluția instanței se bazează pe prevederile art. 5, alin. 5 din OG nr. 2/2001, art. 21 alin. 3 din același act normativ, precum si art, 7 alin. 3.

Apelantul susține că motivarea instanței de fond nu poate subzista in speța de față, intrucât, persoana a săvârșit in mod intenționat contravenția, ceea ce ne conduce la ideea ca, preschimbarea sancțiunii din amenda in avertisment ar fi periculoasă, intrucat ea ar putea constitui o practică pentru cei ce doresc să incalce legea.

Măsura amenzii dispusă prin procesul verbal, are caracter educativ, fiind practic si un exemplu pentru alti "doritori" de incalcare a legii.

Situația de fapt descrisă de petent, nu corespunde realității, acesta încercând
inducerea in eroare a instanței de judecată.

Mai mult, decât atât, petentul recunoaște că, a staționat la ora si locul indicat in procesul-verbal, precum si existența parcării, nefacand dovada in nici un fel că in aceasta nu se afla niciun loc liber, petentul cu buna știință, parcând in acest loc.

Acesta putea sa parcheze mașina in parcarea amenajată si nu in acel loc, blocând accesul in curtea bisericii, desi, locul era marcat cu semnul „ parcarea interzisa", împiedicând ______________________________ la biserică.

Nu poate fi reținută declarația martorului, care a arătat că petentul a oprit mașina pentru câteva minute, având motorul pornit, deoarece, această situație a durat o perioada mai indelungată.

Asa cum reiese și din adresa nr. 23/21.09.2015, emisă de P______ „ SF. Împărați C_________ și E____’’ A_________, a avut loc o procesiune de înmormântare, iar cortegiului funerar i-a fost blocat accesul in curte, de autoturismul parcat ilegal, fapt pentru care a fost solicitat sprijinul polițiștilor locali, identificarea petentului necesitând un timp mai îndelungat.

Faptul că, petentul susține, ca in acea zonă are biroul firmei sale , nu-i conferă acestuia dreptul de a incălca legea, indiferent de împrejurări.

Nu există motive care sa atragă nulitatea relativă sau absolută a procesului-verbal de contravenție, acesta fiind legal intocmit.

Nu se impune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea avertisment, având in vedere ca sancțiunea aplicată este corect individualizata, față de pericolul social a faptei săvârșite, petentul fiind sancționat cu minimul amenzii.

Dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 sunt foarte clare in sensul că sancțiunea trebuie sa fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, ori, in speța de față, contravenientul si-a recunoscut vina, deci, a știut că a incalcat legea.

Apelantul solicită admiterea apelului, modificarea sentinței de fond, in sensul respingerii plângerii contravenționale, formulată de petentul D____ M____, împotriva procesul verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx, încheiat la data de 19.02.2015.

Intimatul petent, legal citat, nu a formulat întâmpinare .

Instanța de Apel.

Analizând sentința civilă apelată nr. 2774/12.08.2015 în raport de motivele de apel invocate și de dispzițiile art. 477 și următoarele Cod de procedură civilă, constată și reține:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/19.02.2015, emis de M_________ A_________ – Serviciul Poliția Locală, intimatul-petent D____ M____ a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de cap. III art. 8 pct. 13 din H.C.L. nr. 118/2011 și sancționată de art. 11 din același act normativ.

S-a reținut în sarcina intimatului-petent că, la data de 19.02.2015, ora 12⁴⁵, pe ________________________________ A_________, în calitate de conducător auto, a staționat voluntar pe _____________________________ Bisericii Sf. Împ. C_________ și E____, cu auto marca L____ de culoare albastru, având nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, a blocat accesul în curtea bisericii, deși locul era marcat cu semnul „parcarea interzică”. Procesul-verbal de contravenție consemnează o atitudine recalcitrantă și sfidătoare a contravenientului.

Procesul-verbal de contravenție consemnează refuzul contravenientului de semnare a procesului-verbal de contravenție.

Instanța de apel constată că nu sunt cauze de nulitate absolută a procesului-verbal de contravenție prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Contravenția reținută în sarcina intimatului-petent este constatată personal de agentul constatator.

La instanța de fond nu au fost administrate probe din care să rezulte o altă situație de fapt decât cea constatată personal de agentul constatator , astfel că prezumția de legalitate a actului constatator al contravenției (bazată pe prezumția de autenticitate și veridicitate) va fi menținută în cauză.

Declarația martorului audiat la instanța de fond nu infirmă situația de fapt reținută și nu dovedește o cauză exoneratoare de răspundere contravențională.

Sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale, modificată de instanța de fond prin înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment, împrejurările reținute de instanța de fond, plecând de la recunoașterea faptei contravenționale, gradul de pericol social, scopul sancțiunii contravenționale, perioada scurtă de staționare în locul nepermis (dovedită în cauză cu depoziția martorului audiat) – aflat la fața locului și nu împreună cu apelantul-petent, coroborat cu inexistența la acel moment a unui loc de parcare liber, constată instanța de apel că au fost apreciate corect de instanța de fond, sentința civilă apelată urmând a fi menținută ca legală și temeinică.

Reținând considerentele ce preced, apelul declarat de apelantul-intimat M_________ A_________ – Serviciul Poliția Locală A_________ împotriva sentinței civile nr. 2774/12.08.2015, în temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă este nefondat și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge apelul declarat de apelantul –intimat M_________ A_________ – Serviciul Poliția Locală A_________, județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 904/23.02.2015 pronunțată în dosarul nr. 2774/12.08.2015 al Judecătoriei A_________, în contradictoriu cu intimatul-petent D____ M____ domiciliat în A_________, __________________________ 101 A, ___________, județul Teleorman, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 10.11.2015

Președinte, Judecător, Grefier,

Z_____ L_____ T________ N______ N____ V______

Red: Z.L. / 29.12.2015

Dact: B.I.C. / 04.01.2016 / 4 ex

_____________________________________>

Dosar fond/jud. fond: XXXXXXXXXXXX / DAR