Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

SECTIA CIVILA

SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx/2015

Ședința publică din data de 14.09.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - E____ A______ N_____

Grefier - L____ C_________ B___

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul H_____ C______ si pe intimata DIRECTIA GENERALA DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI-B______ RUTIERĂ, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 07.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 14.09.2015, când a hotărât:

Dupa deliberare,

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de fata, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, la data de 23.01.2015, sub nr.XXXXXXXXXXXXX, petentul H_____ C______, cu domiciliul în sector 3, București, _________________, _____________. 1, _____________, CNP xxxxxxxxxxxxx, a formulat plangere contraventionala in contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI-B______ RUTIERĂ, cu sediul in Bucuresti, _______________________.9-15, sector 3, solicitând anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/14.01.2015 si restituirea amenzii aplicate.

În motivarea plângerii, petentul invocă netemeinicia procesului-verbal, aratand ca nu se face vinovat de savarsirea contraventiei retinute in sarcina sa. Se mai arata de asemenea ca agentul constatator nu se afla in intersectie ci in autoturism iar pozitia sa nu-i permitea sa vada daca petentul a trecut pe rosu sau pe verde. Petentul mai sustine ca a semnat procesul-verbal cand acesta era deja completat la rubrica destinata obiectiunilor petentului cu mentiunea ’’nu am mentiuni sau obiectiuni’’ si ca nu a vazut ce s-a consemnat in cuprinsul sau intrucat era intuneric. De asemenea, acesta arata ca nu a vazut sa fie oprita vreo persoana in calitate de martor asistent, desi in procesul-verbal de mentioneaza un martor asistent si ca procesul-verbal este nul intrucat nu se poate descifra in cuprinsul sau numele agentului constatator care l-a intocmit.

In drept a invocat art.16 alin.1 si art.17 din O.G. nr.2/2001, art.6 CEDO, art.1 alin.3, art.11 si art.20 alin.2 din Constitutia Romaniei.

In dovedire a solicitat probele cu acte si martorul P___ I___.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata si mentinerea procesului-verbal.

In motivare, a aratat, in esenta, ca fapta a fost constatata in mod direct de catre agentul de politie.

Instanta a incuviintat pentru parti probele cu inscrisuri si martori, respectiv pentru petent martorul P___ I___ iar pentru intimata martorul I__ S____.

La termenul de judecata din data de 07.09.2015 a fost audiati martorul petentului, P___ I___, a carui declaratie, sub prestare de juramant, este consemnata in scris si atasata la dosarul cauzei iar instanța a luat act că, potrivit procesului-verbal de îndeplinire a mandatului de aducere pentru martorul I__ S____, acesta nu a fost găsit la domiciliu si prin urmare nu poate fi audiat în cauză în calitate de martor, iar în baza art.313 alin.3 NCPC, instanta poate păși la judecată.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/14.01.2015, emis de intimata, s-a reținut că, in data de 14.01.2015, petentul a condus autoturismul taxi cu numarul de înmatriculare XXXXXXXX, in Bucuresti, pe Calea Grivitei din directia _____________________________ Calea Victoriei, iar la intersectia cu Calea Victoriei, nu a respectat semnificatia semaforului de culoare rosie, care se afla in stare normala de functionare si i se adresa, circuland mai departe pe Calea Victoriei, creand pericol de accident.

S-a arătat că fapta săvârșită este prevăzută de art.52 alin.1 din H.G. nr.1391/2006 și sancționată de art.100 alin.3 lit. d, coroborat cu art.111 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002. Petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei și i s-a reținut permisul de conducere pentru o perioada de 30 de zile.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator si de catre petent.

In ceea ce priveste sustinerea petentului conform careia in cuprinsul procesului-verbal numele agentului constatator este ilizibil, instanta retine ca aceasta nu este intemeiata, rezultand cu evidenta ca agentul constatator se numeste M____ L________.

Plângerea a fost depusă la instanță în termenul legal de 15 zile.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art.6 din CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative: 1)dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3)natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

În cauză, nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului reprezintă o faptă contravențională și nu penală, conform legii naționale. De asemenea, tratamentul sancționator s-a realizat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 390 lei și prin suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, care cumulate, reprezintă o sancțiune severă și care poate avea anumite consecințe deosebite în ceea ce-l privește pe petent.

De asemenea, rațiunea urmărită de legiuitor în incriminarea unei astfel de fapte o reprezintă protejarea siguranței pe drumurile publice. Totodată, fapta poate genera atât o stare de pericol pentru siguranța pe drumurile publice cât și consecințe deosebit de grave (urmările pot consta de exemplu în producerea unui accident de circulație cu vătămarea corporală a participanților la trafic sau chiar decesul acestora). Astfel, prin raportare la gradul de severitate al sancțiunii și la natura faptei, instanța concluzionează că fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”.

Consecințele calificării faptei drept „acuzație în materie penală” sunt: petentul se bucură de prezumția de nevinovăție iar sarcina probei incumbă autorităților statului. Însă, niciuna dintre aceste garanții procesuale nu are caracter absolut, deoarece limitele până la care funcționează prezumția de nevinovăție și conținutul obligației autorităților de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte.

În materia faptelor scoase din sfera dreptului penal și incluse în sfera abaterilor contravenționale, Curtea europeană a admis faptul că limitele de apreciere sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt mult mai largi. Prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D__ fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, Curtea europeană a reținut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor enunțate ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.

Jurisprudența Curții europene nu impune statelor contractante să dea o anumită forță probantă, mai largă sau mai restrânsă, procesului-verbal de contravenție, și cu atât mai mult să îl facă lipsit de orice efect util, ci doar statuează asupra faptului că sarcina instanțelor naționale este de a respecta principiul proporționalității între, pe de o parte, scopul urmărit de autoritățile statului de a sancționa faptele antisociale, iar pe de altă parte, mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevărului judiciar, cu respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Aceasta presupune prin esență ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit în materie de sarcină a probei.

Hotărârea A_____ împotriva României, nu constituie o critică a atribuirii unei valori probante procesului-verbal de contravenție, ci doar a modului de administrare a probelor. Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art.6 din CEDO. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate dar extrem de numeroase.

În această ordine de idei, instanța observă că procesul-verbal criticat cuprinde constatările personale ale agentului de poliție.

Instanta nu poate retine in speta declaratia martorului P___ I___, audiat in cauza la cererea petentului, conform careia in momentul in care petentul a trecut cu autovehiculul semaforul avea culoarea galben, pentru urmatoarele considerente: in primul rand, astfel cum rezulta din continutul procesului-verbal contestat, petentul a semnat actul sanctionator fara obiectiuni cu privire la situatia de fapt retinuta in cuprinsul sau, la rubrica destinata obiectiunilor petentului fiind mentionat ’’nu am mentiuni sau obiectiuni’’, iar sustinerea petentului conform careia a semnat procesul-verbal cand acesta era deja completat la rubrica destinata obiectiunilor petentului cu mentiunea ’’nu am mentiuni sau obiectiuni’’ si ca nu a vazut ce s-a consemnat in cuprinsul sau intrucat era intuneric, este o simpla afirmatie a acestuia nesustinuta de niciun mijloc de proba. De asemenea, instanta retine ca, daca _______________________ ar fi vazut ceea ce s-a consemnat in actul sanctionator, acesta ar fi trebuit sa nu-l semneze, intrucat, instanta apreciaza ca, prin semnarea acestuia cu mentiunea ’’nu am mentiuni sau obiectiuni’’, acesta si-a insusit in totalitate continutul sau, inclusiv cu privire la situatia de fapt retinuta in cuprinsul actului.

In al doilea rand, in cuprinsul plangerii formulate, petentul nu a mentionat nimic in legatura cu situatia de fapt descrisa de martor in declaratia data in fata instantei.

Or, fata de contradictiile evidente dintre sustinerile petentului si ale martorului propus de acesta, reținând că procesul-verbal cuprinde constatările personale ale agentului, instanța apreciază că procesul-verbal este temeinic întocmit.

Potrivit art.52 alin.1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002, semnalul de culoare roșie interzice trecerea.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile.

Astfel, conform art.100 alin.3 lit. d raportat la art.98 din O.U.G nr.195/2002, fapta săvârșită se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. Agentul de poliție a aplicat minimul, respectiv 4 puncte amendă–390 lei amendă.

Potrivit art.96 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, sancțiunile complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege.

Raportat la cele două criterii legale prevăzute de art.98 alin.3 din O.U.G. nr.195/2002, gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanța reține că sancțiunile sunt proporționale. Astfel, instanța are în vedere că fapta prezintă un grad de pericol social sporit raportat la urmările care s-ar fi putut produce (urmările pot consta de exemplu în producerea unui accident de circulație cu vătămarea corporală a participanților la trafic sau chiar decesul acestora), motiv pentru care suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile este justificată.

Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal este legal și temeinic iar sancțiunile sunt proporționale, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată plangerea contraventionala si, pe cale de consecinta, va respinge ca neintemeiata cererea petentului privind restituirea amenzii.

In final, instanta va lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de petentul H_____ C______, cu domiciliul în sector 3, București, _________________, _____________. 1, _____________, CNP xxxxxxxxxxxxx, in contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI-B______ RUTIERĂ, cu sediul in Bucuresti, _______________________.9-15, sector 3.

Respinge ca neintemeiata cererea petentului privind restituirea amenzii.

Ia act că partile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.09.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

E____ A______ N_____ L____ C_________ B___

RED/DACT/E.A.N./08.10.2015/04 EX