ROMÂNIA

TRIBUNALUL A___

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 578/2015

Ședința publică de la 10 septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D_____ C______

Judecător: A______ C______ P__ – președintele secției

Grefier: E____ B______

Pe rol se află apelul declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 114/2015 a Judecătoriei A___ I____ pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu petentul C_____ E___ F_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PA nr. xxxxxxx

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic M______ I____ M_____ pentru apelantul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ și petentul intimat asistat de avocat M____ A_______.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

În temeiul dispozițiilor art. 131 NCPC raportat la art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, tribunalul, verificându-și competența, constată că este competent să soluționeze prezentul apel.

Reprezentanta apelantului I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ depune la dosar delegație de reprezentare

La interpelarea instanței atât reprezentanta apelantului, cât și avocata intimatului arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.

Tribunalul constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul reducerii cuantumului cheltuielilor de judecată, acordate de instanța de fond, în cuantum de 1220 lei, constând în onorariu avocațial și timbraj. Mai susține că IPJ este o instituție bugetară, care își desfășoară activitatea ca serviciu specializat în interesul cetățeanului și a comunității, finanțat de la bugetul de stat, calitate în care a întocmit un act prin care s-a sancționat o faptă de nerespectare a legii.

De asemenea, arată că actul a fost apreciat de instanță că a îndeplinit cerințele prev. de lege sub aspectul temeiniciei, însă din probatoriul administrat a stabilit o altă stare de fapt. Apreciază că suma de 1200 lei este extrem de oneroasă, raportat la obiectul cererii, respectiv plângere contravențională, la activitatea desfășurată, precum și la faptul că sunt o instituție bugetară și cei 1.200 lei se plătesc din bugetul statului. Dincolo de aceasta, solicită a se avea în vedere și temeiul de drept art.451 alin.2, în sensul că instanța are posibilitatea reducerii cuantumului cheltuielilor de judecată. Mai solicită a se avea în vedere decizia Curții Constituționale nr.492/2006.Nu solicită alte cheltuieli de judecată.

Avocata petentului intimat solicită respingerea apelului ca nefondat, potrivit art.453 alin.1 NCPC partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată.

Susține că raportat la argumentul invocat, art. 451 reducerea onorariului trebuia solicitată în fața instanței de fond și evident justificat.

Mai susține că prin sentința civilă nr. 114/2015, pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petentul C_____ E___ F_____, în contradictoriu cu intimatul IPJ A___. În aplicarea art. 453 alin. 1, instanța a obligat partea căzută în pretenții la plata cheltuielilor de judecată făcute în mod real, conform chitanțelor depuse la dosar, în limita unui cuantum rezonabil, raportat la complexitatea procesului, durata procesului, respectiv din 21.02.2014 și 21.01.2015, în care s-au administrat probe.

De asemenea, arată că s-a făcut dovada că mențiunile cuprinse în întâmpinare formulată de către IPJ, sunt nereale, prin administrarea de probe pe cale extrajudiciară, în sensul că aceștia au făcut mențiuni că unul dintre agresorii contravenientului ar fi primit îngrijiri medicale. Astfel, în urma unei adrese făcute către Spitalul orășenesc Zlatna, s-a constatat că agresorul nu a suferit nicio leziune și că mențiunea din întâmpinarea, respectiv apărarea formulată de autoritatea publică îndrituită să apere securitatea personală a intimatului, a indus în mod deliberat în eroare instanța de judecată, ceea ce din punctul lor de vedere este extrem de grav.

P cale de consecință, apreciază că, pe de o parte cuantumul este mai mult decât rezonabil, raportat la durata cauzei și complexitatea cauzei, întrucât au trebuit să realizeze în acest proces o probațiune, care derivă dintr-un proces penal, conex cu această faptă, iar independent de această evaluare, care este o evaluare extrajudiciară și care nu face obiectul autorității publice care a greșit în aplicarea defectuoasă a legii, legea conferă părții care a câștigat procesul, beneficiul recuperării cheltuielilor de judecată efectuate, partea căzută în pretenții fiind obligată la plata lor.

Mai susține că legiuitorul prezumă existența culpei procesuale a părții căzute în pretenții,iar din acest punct de vedere practica judiciară pe care au depus-o este unanimă, atâta timp cât aceste cheltuieli, în mod real au fost făcute, ele trebuie recuperate.

Susține că nu numai practica judiciară națională este unanimă din acest punct de vedere, pentru că este un drept al justițiabilului ci, și practica CEDO stabilește că atâta timp cât, cheltuielile de judecată au un caracter real și rezonabil,ele se cuvin părții îndreptățite la recuperarea lor ca urmare a câștigării procesului, așa cum de altfel, în mod clar prevede legea. Mai mult, practica CEDO nu vorbește numai de rezonabilitate, ci,dacă cheltuiala a fost justificată și necesară, nu se face referire la cuantum. Aprecierea cu privire la cuantum, din punctul său de vedere este nesănătoasă, pentru că vizează raporturile dintre avocat și client, iar partea este obligată să-și asume aceste cheltuieli,.exclusiv datorită culpei procesuale a autorității publice.

Totodată, arată că autoritatea publică, avea obligația nu să sancționeze pe intimat, care a fost bătut cu cruzime la un eveniment public, într-un spațiu public de către persoane cunoscute și nu s-a bucurat de nicio protecție, a rămas aproape mort într-o baltă de sânge în mijlocul orașului, fără ca autoritățile publice, care aveau obligația să apere interesul public și implicit, viața și securitatea fizică să intervină să îl apere de cei 4 agresori.

Arată că a fost nevoie de un proces penal lung și complicat, ca să reușească să stabilească vinovăția a 4 persoane, care au bătut intimatul și au scăpat de rigorile legii în alte dăți, să recurgă la un gest de cruzime și violență împotriva unei alte persoane. Mai arată că abia după 2 ani de proces s-a ajuns la stabilirea vinovăției și trimiterea în judecată.

Susține că dacă se vorbește de interesul public, stabilitatea autorității publice trebuie să pornească de la necesitatea asigurării protecției intimatului la momentul săvârșirii faptei. Or, la momentul de față dacă trebuie să se discute de responsabilitate și interesul publicului, în opinia sa IPJ A___ după ce l-a sancționat fără nici un temei, corect a susținut reprezentata IPJ, temeinicia a fost în primul rând motivul anulării procesului verbal, în opinia sa IPJ, ar fi trebuit să ceară scuze plătitor de taxe și impozite, pentru prejudiciul cauzat, să îl repare imediat și să se asigure că o astfel de greșeală nu se va mai repeta, pentru a asigura securitatea raporturilor juridice despre care se discută și să implice un raport echitabil între stat și cetățean din perspectiva tuturor drepturilor. Pe cale de consecință,argumentele apelantului cu privire la culpa procesuală a petentului în provocarea acestor cheltuieli este nejustificată, nu a săvârșit un abuz de drept și le-a apreciat ca excesive și neavenite, s-a stabilit foarte clar care erau coordonatele necesității apărării dreptului public, inclusiv din perspectiva bugetului public. În replică, reprezentanta apelantei susține că obiectul cauzei este plângere contravențională, iar aspectele de natură penală sunt de competența parchetului și prin urmare procurorul apreciază măsurile procesual penale , care se impun cu această situație expusă de către apărătorul intimatului.

Consideră că este o apărare în prezenta cauză,oarecum tendențioasă, fiind vorba de o plângere contravențională, cu o complexitate care de poate constata și care este cunoscută, cu un volum ce se poate aprecia de la dosar. Dincolo de aceasta, intimatul, reclamant în plângere contravențională, poate să-și angajeze și are dreptul de a-și angaja apărătorul, să-și stabilească onorariul de comun acord cu apărătorul, dar asta nu înseamnă că cealaltă parte căzută în pretenții, este obligată să suporte întreg cuantumul al acestei valori convenite între cele două părți, asistat și asistent.

Susține că aceasta este esența, dincolo ce se încearcă prin apărările formulate în prezenta cauze. Mai susține că dacă este aspect penal, se pot face plângeri împotriva agenților de poliție, nu este vorba de întreaga instituție a poliției, fiind un caz. De asemenea, intimatul putea face o plângere, o sesizare la conducerea poliției, nu să se vină cu aceste apărări, conducerea poliției ia măsuri disciplinare sau penale, dacă se apreciază din starea de fapt care se poate expune, de asemenea și parchetul poate lua măsuri penale. Or, să se vină în instanță să se construiască apărarea în acest mod, este o manieră tendențioasă, aruncând în imaginea întregii poliții, unde sunt oameni onești ca în orice altă instituție a statului.

Consideră că s-a depășit cu mult cadrul în care solicită o reducere, dacă se apreciază a fi întemeiată, a cheltuielilor de judecată.

Avocata intimatului, în replică, susține că fiind vorba de o plângere contravențională, hotărârile CEDO asimilează regimul contravențional celui penal, astfel că probațiunea administrată îmbracă aceeași complexitate și același caracter. Pe de altă parte, însăși conduita culpabilă profesional a autorității publice, a generat efectul legal, și anume aplicarea art. 453 din Noul Cod de procedură civilă. Susține că evident, autoritatea publică este nemulțumită de consecințe, însă analiza intrinsecă, feedback-ul nu este responsabilitatea cetățeanului intimat. Cu cheltuieli de judecată conform notei pe care o depune.

Reprezentanta apelantului IPJ A___ și cu privire la această notă de cheltuieli solicită instanței să aibă în vedere textul de lege, care permite reducerea onorariului, raportat la complexitatea și obiectul prezentei cauze.

Avocata intimatului invocă aceleași prevederi, respectiv art. 453 din Noul Cod de procedură civilă.

Instanța, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile, reținând apelul în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 114/2015 a Judecătoriei A___ I____ pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul C_____ E___ F_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, a fost anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/13.02.2014. A fost exonerat petentul de plata amenzii în cuantum de 300 lei. A fost obligat intimatul la plata către petent a sumei de 1.220 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ I____ la data de 21.02.2014 sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul C_____ E___ P____ a solicitat ca, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, prin hotărâre judecătorească, să se dispună: anularea procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx, încheiat de către I.P.J. – Poliția Orașului Zlatna.

În susținerea plângerii, petentul arată că, în data de 6.01.2014 - 7.01.2014, ora 4 dimineața, în localitatea Zaltna, la cantina Apulum, s-a organizat o horă țărănească. Petentul arată că a participat în calitate de comerciant la acest eveniment, asigurând băutura. În acea seară, un tânăr de aproximativ 28 de ani a rupt un scaun fără motiv, iar petentul l-a admonestat că scaunul e pe inventar și trebuie plătit. La aproximativ 10 minute din acel moment, mai mulți bărbați au coborât dintr-o sală a cantinei și au început să lovească petentul, care a simțit o lovitură în cap, un pumn în față, după care și-a pierdut cunoștința, trezindu-se la spital.

În data de 13.02.2014, petentului i s-a comuniat procesul verbal de contravenție contestat.

Apreciază petentul că măsura dispusă este netemeinică și nelegală, atât timp cât a fost amendat pentru fapte de care nu se face responsabil. În mod fraudulos, susține petentul, s-a menționat în cuprinsul procesului verbal că a refuzat semnarea acestuia, având în vedere că petentul nu avea cunoștință de încheierea procesului verbal.

Din punct de vedere al nerespectării condițiilor de formă, susține că procesul verbal a fost tardiv comunicat petentului, cu încălcarea termenului prevăzut de art. 25 din OG nr. 2/2001. De asemenea, executarea sancțiunii contravenționale este prescrisă, conform dispozițiilor art. 14 din OG nr. 2/2001. Pe fondul cauzei, arată că faptele descrise în procesul-verbal nu au suport real, acesta fiind întocmit ulterior formulării de către petent a unei plângeri penale împotriva unor suspecți care l-au lovit, printre care și E____ M____.

În drept: OG nr. 2/2001 și Legea nr. 161/1991, republicată.

În probațiune, petentul a depus înscrisuri, în copie, respectiv: plângerea penală înregistrată la P________ de pe lângă Judecătoria A___ I____, certificat medico-legal, completare certificat medico-legal, actul de identitate al petentului.

Prin întâmpinarea formulată (fila 19), intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat și a fost încadrată juridic în mod corespunzător, procesul verbal fiind temeinic și legal întocmit.

Cu privire la excepția tardivității, intimatul a solicitat respingerea acesteia având în vedere că procesul-verbal a fost întocmit în data de 13.02.2014, fiindu-i comunicat petentului în data de 17.02.2014, aspect care rezultă din dovada comunicării.

În fapt, se arată că în data de 7.01.2014, ora 4,00, cu ocazia organizării unui bal, a avut loc un scandal la cantina fostei ____________________. Din verificările efectuate, agentul constatator a stabilit faptul că între numiții V______ I__, C_____ E___ F_____, C______ A___ F_____ și E____ M____ a avut loc o altercație, respectiv petentul l-a agresat fizic pe numitul E____ M____, lovindu-l în zona capului, fiind necesară prezența ambulanței. De asemenea a precizat că aceste aspecte pot fi confirmate de către martorul ocular T________ I___ C______.

Se apreciază de către intimat că procesul verbal atacat îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001, modificată, privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

În drept: OG nr. 2/2001, Legea nr. 61/1991, republicată.

În probațiune, intimatul a depus: raportul agentul constatator, declarația olografă a numitului T________ I___ C______, copia procesului verbal de contravenție contestat și a dovezii de comunicare.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii V______ M______ E____ (fila 44), Arsin L______ I_____ (fila 45), V______ P____ (fila 50) și T________ I___ C______ (fila 59)

Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la 13.02.2014 de IPJ A___, Poliția orașului Zlatna, a fost sancționat contravențional C_____ E___ F_____ cu 300 lei amendă, potrivit art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991 rep, raportat la art. 3 alin.1 lit. b din același act normativ,. reținându-se că la data de 07.01.2014, ora 3,30, la cantina fostei _________________ timp ce se afla în cantina respectivă din Zlatna, petentul a provocat și a participat efectiv la scandalul care a avut loc în această locație, prin aceea că l-a prins de gât pe numitul E____ M____ din Zlatna și l-a lovit pe acesta la nivelul capului.

Prin încheierea ședinței publice din data de 12.06.2014, s-a respins excepția tardivității comunicării procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/13.02.2014, precum și excepția prescripției executării sancțiunii.

Cu privire la legalitatea procesului verbal de contravenție, acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 și 17 din OG 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității exprese.

Cât despre temeinicia procesului verbal de contravenție în litigiu, instanța reține mai întâi că în materie contravențională - în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că prezumția de nevinovăție - una din garanțiile specifice ale dreptului la un proces echitabil consacrat de art.6 din Convenție (și implicit, corolarul acesteia, exprimat în adagiul in dubio pro reo) trebuie să guverneze și domeniul dreptului contravențional, în măsura în care o faptă din sfera acestei forme de ilicit juridic poate fi calificată ca fiind o acuzație în materie penală” (în sensul autonom al acestei noțiuni convenționale europene) - situația de fapt consemnată în actul de constatare a contravenției trebuie confirmată prin administrarea de probe, ce cad în sarcina agentului constatator.

Față de considerentele anterioare, având în vedere și principiul in dubio pro reo, în baza căruia orice dubiu profită petentului, ținând cont că probele administrate de organul constatator nu pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială, instanța reține netemeinicia procesului verbal de contravenție în ceea ce privește săvârșirea de către petent a contravenției reținută în sarcina sa.

Astfel, martorii V______ M______ E____ (f.44) și A____ L______ I_____ (f.45), aflați la data de 6/7.01.2014 în cantina presupusului incident din Zlatna, nu confirmă, prin declarațiile date starea de fapt reținută în procesul verbal atacat. Mai exact, aceștia nu confirmă că petentul a provocat sau a participat la vreun scandal la data respectivă. De asemenea, martorul V______ P____ a declară că petentul i-a atras atenția lui I_____ să nu se ia la bătaie cu cei de afară, moment în care Iepur l-a lovit pe petent cu o butelie de vin în capă, motiv pentru care petentul a căzut la pământ, iar mai apoi a fost lovit de către alte persoane. Același martor mai declară că înainte de a fi lovit petentul, nu l-a auzit pe petent să adreseze injurii persoanelor participante la evenimentul organizat în acea locație și nici nu a auzit ca petentul să lovească vreo persoană. În plus, martorul T________ I___ C______ arată că în noaptea de 6/7 ianuarie 2014 s-a aflat în incinta fostei cantine _____________________ unde s-a organizat o horă țărănească. Dimineața, a aflat că în incinta localului avusese loc o bătaie, însă nu cunoaște dacă în acel incident petentul a lovit sau nu pe cineva și nici nu cunoaște dacă la acel eveniment petentul a provocat sau nu în vreun fel scandal, nu a auzit nimic în acest sens. Același martor a mai declarat că l-a văzut în acea noapte, pe un hol din incinta localului pe petent că avea amândouă mâinile în jurul gâtului lui E____ M____.

Potrivit DEX, scandal înseamnă zgomot mare, gălăgie, tărăboi. Din cele descrise mai sus, nu se poate reține că petentul a provocat sau a participat efectiv la un scandal într-un loc public, așa cum prevede art. 3 pct. 24 din Legea nr.61/1991. Dacă E____ M____ s-ar fi considerat lezat de comportamentul petentului mai sus descris, avea posibilitatea să formuleze împotriva acestuia plângere penală.

Pe cale de consecință, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petentul C_____ E___ F_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/13.02.2014 și a exonerat petentul de plata amenzii în cuantum de 300 lei.

În baza art.453 NCPC, prima instanță a obligat intimatul la plata către petent a sumei de 1.220 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, solicitând schimbarea sentinței atacate, în sensul reducerii cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului, arată că:

La Judecătoria A___ I____ a fost înregistrată sub număr de dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX, plângerea contravențională formulată de petentul C_____ E___ F_____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 13.02.2014 de către agent constatator B_______ F_____, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean A___ - Poliția Orașului Zlatna

Petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 300 lei pentru încălcarea prevederilor art. 2 pct.24 din Legea 61/1991, sancționat de art. 3 alin. 1 lit. b din același act normativ. Apreciază că sentința apelată este nelegală în ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.220 lei, reprezentând onorariu avocat. Suma de 1.220 lei reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocat este excesiv de oneroasă și nejustificată prin activitățile întreprinse de apărător, raportat la natura și complexitatea acțiunii (plângere contravențională).

Consideră că instanța de fond ar fi trebuit să acorde eficiență art. 451 alin. 2 din Codul de procedură civilă, în sensul reducerii cuantumului acestor cheltuieli, având în vedere faptul că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea tuturor cerințelor de formă prevăzute de lege, faptul că gradul de dificultate al cauzei este unul redus. Prin aplicarea prevederilor art. 451 alin. 2 din Codul de procedură civilă nu se intervine în contractul de asistență judiciară, care își produce pe deplin efectele între părți, ci doar se apreciază în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, față de mărimea pretențiilor și de complexitatea cauzei. Articolul 451 alin. 2 Codul de procedură civilă, care permite instanței să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mari față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită, este menit să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justițiabilului să beneficieze de o asistență judiciară calificată pe parcursul procesului. în aprecierea cuantumului onorariului, instanța trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.

În acest sens, în jurisprudența CEDO s-a statuat ca partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli, în temeiul art. 451 Codul de procedură civilă, decât în măsura în care se constată realitatea. Concluzionând, instanța apreciază că reclamantul trebuie să suporte numai o parte din suma ce reprezintă onorariul avocatului plătit de pârâtă, apreciind ca aceasta din urma a săvârșit un abuz de drept atunci când și-a dat acordul pentru un onorariu avocațial exagerat de mare, săvârșind astfel, o faptă ilicită culpabilă, care îi angajează răspunderea civilă delictuală, urmând să suporte diferența dintre onorariul convenit cu apărătorul său și suma pe care trebuie să o plătească partea care a căzut în pretenții, respectiv reclamantul.

În formularea apelului, are în vedere prevederile legale privind răspunderea civilă delictuală, în sensul că partea care a câștigat procesul are dreptul de a obține de la adversar sumele pe care le-a plătit cu titlul de onorariu de avocat (fapta ilicită a fost săvârșită de cel care a pierdut procesul, în sensul că datorită atitudinii sale a avut loc procesul respectiv), dar tot pe temeiul răspunderii civile delictuale, cel care a câștigat procesul nu ar putea obține de la adversar, cu atât mai mult o instituție de stat, decât o parte din sumele pe care le-a plătit cu titlu de onorariu de avocat (de data aceasta, fapta ilicită a fost săvârșită de cel care a câștigat procesul, constând în exercitarea abuzivă a dreptului de a obține despăgubiri).

Invocă, de asemenea dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 492 din 08.06.2006, publicată în M.O. nr. 583 din 5.07.2006. Astfel, Curtea Constituțională a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnica, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil, în sensul celor arătate este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, învestită fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil

Având în vedere prevederile art. 451 alin 2 Codul de procedură civilă, precum și faptul că IPJ A___ este o instituție bugetară, inclusiv plata cheltuielilor de judecată efectuându-se din fondurile alocate de la bugetul de stat, solicită instanței revizuirea sumei reprezentând cheltuielile de judecată în sensul reducerii acestora, raportat la valoarea pricinii și munca depusă de avocat, cum de altfel este stabilit prin dispozițiile legale.

În drept, dispozițiile art. 476 - 479 din Codul de procedură civilă, situație care face posibilă schimbarea în tot a hotărârii apelate.

Petentul intimat a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului.

Deliberând asupra apelului de față, prin prisma motivelor invocate de intimatul IPJ A___, tribunalul reține că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 453 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă: Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 114/2015 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX instanța de judecată a admis plângerea contravențională formulată de petentul C_____ E___ F_____, în contradictoriu cu intimatul IPJ A___.

În considerentele acestei sentințe, se reține netemeinicia procesului verbal de contravenție în ceea ce privește săvârșirea de către petent a contravenției reținută în sarcina sa. Cu alte cuvinte, s-a reținut că petentul C_____ E___ F_____ a fost sancționat contravențional deși nu a săvârșit fapta reținută de agentul de poliție în sarcina lui.

În mod corect a făcut instanța de fond aplicarea art. 453 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă și a obligat partea căzută în pretenții, IPJ A___, la plata cheltuielilor de judecată față de petent.

Intimatul IPJ A___ a apreciat în apel că onorariul avocatului petentului este excesiv de oneros și nejustificat prin activitățile întreprinse de apărător, raportat la natura și complexitatea acțiunii (plângere contravențională).

Această susținere a apelantului este neîntemeiată.

În concret, gradul de dificultate al cauzei este unul destul de ridicat. Reiese că este așa din probatoriul necesar a fi administrat pentru a stabili starea de fapt, dar și durata procesului, respectiv din 21.02.2014 și până la data de 21.01.2015, pe parcursul a 6 termene de judecată în care s-au administrat proba cu martorii V______ M______ E____ (fila 44), A____ L______ I_____ (fila 45), V______ P____ (fila 50) și T________ I___ C______ (fila 59).

În consecință, tribunalul apreciază că nu era necesară reducerea onorariului avocatului petentului în fața primei instanțe, cât timp onorariul de 1.200 lei reflectă complexitatea cauzei și volumul de muncă depus de avocat.

Având în vedere acestea, în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, se va respinge apelul declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 114/2015 a Judecătoriei A___ I____ pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu petentul C_____ E___ F_____.

În baza art. 453 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul va obliga pe intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ să plătească petentului C_____ E___ F_____ suma de 700 lei, cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariul avocatului acestuia.

Pentru aceste motive.

În numele legii,

DECIDE

Respinge apelul declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 114/2015 a Judecătoriei A___ I____ pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu petentul C_____ E___ F_____.

Obligă pe intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ să plătească petentului C_____ E___ F_____ suma de 700 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10.09.2015.

Președinte, D_____ C______		Judecător, A______ C______ P__ președintele secției
	Grefier, E____ B______

Redactat DC/Tehnoredactat DC/4 exemplare/22.09.2015

Judecător de primă instanță: I____ C_______ S____ P__