Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXApel contencios administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL O__

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 683/2015

Ședința publică de la 05 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G_______ I______

Judecător I__ S_____ O_____

Grefier F________ F______ M_____

Pe rol judecarea apelului C_________ administrativ și fiscal formulat de apelantul intimat INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE O__, cu sediul în Slatina, ______________________.19, județul O__, împotriva sentinței civile 1318/12.02.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent N_____ D_____ T____, cu domiciliul în C______, ____________________, nr.11, ____________, ___________________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care, instanța, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și constatând că dosarul se află în stare de judecată, îl reține pentru soluționare.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 1318/12.02.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, s-a admis plângerea formulată de către petentul N_____ D_____ T____ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului O__, s-a anulat procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/22.08.2014 întocmit de reprezentantul intimatului și a fost exonerat petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/22.08.2014, s-a reținut în sarcina petentului N_____ D_____ T____ săvârșirea faptei prevăzute de art. 121 alin. 1 din RAOUG 195/2002.

Astfel, în actul de constatare s-a reținut că în data de 22.08.2014, ora 07:57, petentul a condus auto marca VW, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DN 64 pe raza localității P______- ___________________ a fost înregistrat de aparatul radar tip PYTHON seria xxxxxxxxx montat pe auto XXXXXXXXX, circulând cu viteza de 76 km/h. Pentru aceste motive, în temeiul art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, petentului i s-a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 360 lei.

Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

În ceea ce privește controlul de legalitate, instanța a constatat că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. 2/ 2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conținând mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Instanța nu a reținut mențiunile petentului referitoare la menționarea eronată a articolului de lege în baza căruia a fost sancționat contravențional, de vreme ce din exemplarul procesului verbal contestat reiese că fapta a fost încadrată potrivit dispozițiilor art. 121 alin. 1 din RAOUG nr. 195/2002 și sancționată conform art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002. Or, instanța a reținut că art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 face trimitere la dispozițiile art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2, care sancționează depășirea cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Prin coroborarea acestui text cu descrierea faptei, reiese fără putință de tăgadă că este vorba despre fapta prevăzută de 100 alin. 2 cu referire la art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din OUG 195/2002. Ar constitui dovada unui formalism excesiv din partea instanței a considera că fapta nu ar fi exact încadrată juridic, atâta timp cât aceasta rezultă cu puterea evidenței din cuprinsul procesului verbal contestat.

Cât privește documentele solicitate referitor la verificarea metrologică a aparatului radar și la înregistrarea faptei, ce nu i-au fost prezentate la data opririi sale în trafic, instanța a constatat că potrivit art. 16 alin. 1 din OUG nr. 2/2001, în procesul-verbal de contravenție trebuie să fie arătate toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei. Astfel, nerespectarea dispozițiilor art. 16 din O.U.G. 2/2001 ar putea atrage nulitatea relativă a procesului-verbal numai în măsura în care s-ar produce o vătămare care nu ar putea fi înlăturată altfel. Această vătămare ar consta în faptul că petentul ar putea fi sancționat contravențional pentru o faptă constatată cu ajutorul unui aparat radar care nu ar corespunde din punct de vedere metrologic. Având în vedere răspunsul I__ O__, care a înaintat buletinul de verificare metrologică, atestatul operatorului radar și planșele foto, s-a constatat faptul că nu a avut loc o vătămare care să poată fi înlăturată doar prin anularea procesului-verbal, de vreme ce aceste documente pot face obiect al analizei instanței. Nu i s-a produs nicio vătămare petentului ca urmare a neînaintării dovezii toleranței de stabilire a vitezei de către aparatul radar, a faptului că cinemometrul folosit este prevăzut cu discriminator de direcție; că cinemometrul cu care s-a efectuat înregistrarea a fost supus programului autotest înainte de efectuarea măsurătorilor și nu a fost utilizat în regimul INSTANT ON. Petentul nu a indicat vătămarea ce i s-ar produce prin nedepunerea acestor dovezi, urmând ca dovada verificării metrologice a aparatului radar să se facă prin examinarea buletinului de verificare metrologică depus la dosar.

În cauză, agentul care a efectuat înregistrarea radar este atestat să desfășoare activități cu sistemul de supraveghere a traficului și măsurare a vitezei, astfel cum reiese din atestatul de operator radar depus la fila 18 din dosar.

În consecință, dat fiind că au fost înaintate instanței toate documentele ce servesc drept suport faptei reținute în sarcina petentului, instanța a respins criticile formulate de petent cu privire la modalitatea de probare a faptei reținute în sarcina sa, instanța examinând-o sub aspectul temeiniciei în baza documentelor aflate la dosarul cauzei.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Din probele administrate în prezenta cauză, instanța a reținut că nu a reieșit în mod cert faptul că petentul ar fi săvârșit contravenția reținută în sarcina sa prin încheierea procesului-verbal, respectiv faptul că ar fi circulat cu o viteză de 76 km/h în condițiile reținute în procesul verbal contestat. Astfel, în planșele foto depuse de intimat la dosar, nu se distinge în totalitate numărul de înmatriculare al autovehiculului filmat și prin urmare nu se poate ști cu certitudine dacă mașina respectivă era sau nu cea a petentului. Instanța a constatat că poate fi identificat numărul de înmatriculare al autovehiculului în planșa foto în care acesta înregistra viteza de 58 km/h, fiind însă indescifrabil în planșa foto ce indică o viteză de pese 70 km/h.

În plus, o condiție necesară pentru constatarea unei contravenții printr-un mijloc tehnic, așa cum a fost situația în cazul de față, este aceea ca mijlocul tehnic să fie certificat sau omologat și verificat metrologic, astfel cum prevede art. 109 alin. 2 din OUG nr. 195/2002. La dosarul cauzei a fost depus un buletin de verificare metrologică din data de 02.08.2013, cu valabilitate de un an (f. 13), și ținând cont de data constatării contravenției, 22.08.2014, reiese faptul că la acel moment aparatul radar nu îndeplinea condiția legală de a fi verificat metrologic.

Prin urmare, având în vedere că nu se poate stabili cu certitudine dacă petentul a săvârșit fapta contravențională care i-a fost imputată, instanța a aplicat în cauză principiul in dubio pro reo, și în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 a admis plângerea contravențională, a anulat procesul-verbal și a exonerat petentul de plata amenzii aplicate prin acest proces-verbal ________ nr. xxxxxxx/22.08.2014.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Inspectoratul Județean de Poliție O__, criticând sentința ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit a apreciat probele de la dosar.

Solicită instanței de apel a constata faptul că actul de sancționare este temeinic și legal întocmit, iar acest act de constatare face dovada deplină a situației de fapt și de drept existente în cauză, până la proba contrară.

Se arată că procesul verbal de contravenție în cauză îndeplinește condițiile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data emiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Mai arată intimatul că simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul-verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile.

Petentul, deși a formulat plângere împotriva actului sancționator pe care l-a calificat ca netemeinic, nu a administrat nici un mijloc de probă împotriva acestuia și nici nu a făcut dovada vreunei cauze exoneratoare de răspundere în sensul art. 11 din OG nr. 2/2001. astfel că procesul verbal de contravenție este legal și temeinic.

Având în vedere dispozițiile art. 269 alin. 1 C.p.civ. „Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului” cât și prevederile art. 270 alin. 1 C.p.civ. care prevede că „ Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii”, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele constatate și consemnate până la declararea sa ca fals sau până la proba contrară ce revine celui care contestă înscrisul respectiv.

Din analiza dispozițiilor art. 249 C.p.civ. care prevede că „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, rezultă faptul că petentul are obligația să dovedească cele sesizate în plângerea contravențională adresată instanței, lucru pe care acesta nu l-a făcut.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 C.p.civ.

Intimatul petent N_____ D_____ T____ a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de apel și menținerea dispozițiilor luate prin hotărârea instanței de fond ca fiind temeinice și legale.

In continuarea motivelor înserate în întâmpinare se arată că instanța de fond în mod corect a remarcat că aparatul radar cu care s-a măsurat viteza de deplasare a autoturismelor în trafic nu îndeplinea condiția legală de a fi omologat și verificat metrologic conform prevederilor art. 109 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.

Se solicită respingerea apelului și menținea hotărârii instanței de fond.

Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare precizând că își menține aspectele arătate în cuprinsul apelului declarat împotriva hotărârii instanței de fond.

Examinând apelul formulat și hotărârea instanței de fond, instanța apreciază că apelul este fondat pentru următoarele considerente :

Din actele dosarului rezultă că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/22.08.2014, s-a reținut în sarcina petentului N_____ D_____ T____ săvârșirea faptei prevăzute de art. 121 alin. 1 din RAOUG 195/2002.

In mod corect instanța de fond potrivit dispoz. art. 34 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator.

De asemenea, instanța cu privire la controlul de legalitate a reținut că în cauză nu este incident niciunul din motivele de nulitate absolută prev. de art. 17 din OG nr. 2/2001.

Instanța de fond a dat o interpretare corectă a încadrării situației de fapt în lumina textelor de lege încălcate în sensul că au fost încălcate dispoz. art. 121 alin. 1 din RAOUG nr. 195/2002 și sancționată conform art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.

Instanța a reținut că dispozițiile art. 100 alin. 2 din OUG 195/2002 face trimitere la dispozițiile art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 care sancționează depășirea cu 21-30 km./h. a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Din coroborarea acestor texte cu descrierea faptei, instanța a constatat că fapta este încadrată corect la dispoz. art. 100 alin. 2 cu referire la art. 100 alin. 1 lit. b pct. 2 din OUG nr. 195/2002.

Totuși, instanța de fond nu a dat o interpretare corectă a probelor de la dosar în sensul că din planșele foto depuse la dosarul cauzei nu s-ar distinge în totalitate nr. de înmatriculare al autovehiculului filmat cu consecința că mașina respectivă era sau nu cea a petentului.

Din examinarea acestor probatorii, instanța de apel constată că planșele fotografice depuse la dosar trebuie privite ca o succesiune având în vedere că imaginile sunt captate la o diferență foarte mică de timp între ele, respectiv câteva secunde, precum și faptul că sunt identice și alte detalii, cum ar fi marca autoturismului, culoarea, peisajul, din examinarea acestora neexistând nici un dubiu că în aceste planșe nu ar fi autoturismul petentului.

De altfel, așa cum de altfel și apelantul susține în motivele formulate, aparatul radar îndeplinea cerințele minime cu privire la înregistrările efectuate, în sensul că aceste înregistrări cuprindeau data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate precum și imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

În ceea ce privește buletinul de verificare metrologică din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că aparatul radar a fost verificat metrologic la momentul constatării contravenției, depunându-se la instanța de apel copie a buletinului de verificare metrologică a acestui aparat radar emis la 1.08.2014.

In raport de probele administrate atât la instanța de fond cât și dovezile depuse la instanța de apel, instanța constată că intimatul petent N_____ D_____ T____ se face vinovat de fapta reținută în sensul că a condus autoturismul proprietate cu o viteză de 76 km/h, depășind viteza legală în localitate, drept pentru care i s-a aplicat o amendă în cuantum de 360 lei.

De altfel, instanța de fond sub aspectul încadrării juridice a dat o interpretare corectă celor reținute în procesul verbal de contravenție numai că sub aspectul reținerii situației de fapt, instanța de fond în mod eronat a considerat că fapta nu este dovedită și că din planșele foto nu s-ar distinge cu certitudine numărul de înmatriculare al autovehiculului.

Instanța de apel în analiza situației de fapt și prin prisma motivelor invocate a constatat că probele depuse la dosar dovedesc cu certitudine că autovehiculul înregistrat în planșele foto aparține petentului intimat și că aparatul radar a înregistrat în mod corect viteza, aparat care corespundea tehnic conform buletinului metrologic depus la dosarul cauzei.

In aceste con text instanța urmează a admite cererea de apel, a schimba în totul sentința instanței de fond în sensul de a respinge plângerea formulată de petent ca neîntemeiată, cu menținerea procesului verbal de contravenție ca temeinic și legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelantul intimat INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE O__, cu sediul în Slatina, ______________________.19, județul O__, împotriva sentinței civile 1318/12.02.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent N_____ D_____ T____, cu domiciliul în C______, ____________________, nr.11, ____________, ___________________, schimbă sentința în sensul că respinge plângerea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 Noiembrie 2015

Președinte, G_______ I______		Judecător, I__ S_____ O_____
	Grefier, F________ F______ M_____

Red.I.S.O.

Tehnored.IM

Jf. M.D.C______

Ex.4/4.12.2015.