Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2949
R O M Â N I A
TRIBUNALUL G_____
SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE NR. 747
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 15 DECEMBRIE 2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE V_______ D_________
JUDECĂTOR C_______ L___
GREFIER J___ D______
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta petentă _______________________ ________________________ sentinței civile nr. xxxxx/2014 a Judecătoriei G_____, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție R13 NR. xxxxxxx.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.11.2015, s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași dată, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la data de 11.12.2015 și ulterior la data de 15.12.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civila nr. xxxxx din 21.11.2014, Judecătoria G_____ a respins plângerea contravențională formulată de petenta _____________________ în contradictoriu cu C_____ SA .
A dispus menținerea procesului verbal _______ 13 nr. xxxxxxx din 02.12.2013 ca temeinici și legal întocmit.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Galati sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petenta ________________ solicitat, în contradictoriu cu intimata C_____ SA, anularea procesului-verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 02.12.2013. În subsidiar, a cerut înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la momentul săvârșirii faptei, autovehiculul pentru care a fost sancționată se afla pe traseul nr. 10 în raza municipiului G_____, astfel că nu avea cum să fie surprins în afara localității, iar în localitate petenta fiind scutită de la plata rovinietei.
Petenta a mai invocat că procesul-verbal nu este semnat corespunzător, având în vedere că lipsește semnătura olografă, iar cea electronică nu este aplicabilă în cauză, O.G. nr. 2/2001 fiind anterioară Legii nr. 455/2001.
A mai arătat petenta că procesul-verbal nu a fost comunicat în mod legal pe suport de hârtie, deoarece, fiind generat în format electronic tot astfel trebuie și comunicat.
Petenta a susținut că trebuia făcută dovada de către intimată a omologării sistemului de verificare a rovinietei, altfel neputându-se reține legalitatea constatării faptei.
În drept, petenta a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Ordinul nr. 769/2010.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, procesul-verbal contestat, foaia de parcurs, hotărârea consiliului local nr. 521/29.10.2009 prin care au fost stabilite traseele de transport public (filele 7-18).
Pârâta a formulat în termen legal întâmpinare, prin care a arătat că procesul-verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 2/2001 și OG nr. 15/2002, contravenția fiind constatată prin intermediul mijloacelor specifice, contravenientul fiind identificat în baza de date furnizate de MAI, iar procesul-verbal fiind semnat de către agentul constatator cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA, conform Legii nr. 455/2001, astfel că se impune respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În drept a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Legii nr. 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.
În apărare, intimata a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar în copie, dovada de comunicare a procesului-verbal, certificatul agentului constatator, autorizație de control și planșe foto prin care a fost constatată fapta (filele 26-29).
Instanța a încuviințat pentru petentă și intimată proba cu înscrisuri, considerând că este pertinentă și concludentă cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 02.12.2013, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 1750 lei în temeiul art. 8 alin. 1 și 2 din OG nr. 15/2002, reținându-se că, la data de 14.11.2013, ora 1347, pe DN 22B km 12 + 000 m, autoturismul cu nr. XXXXXXXXX, aparținând acesteia, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, conform art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cu privire la motivul invocat de petent privind lipsa semnăturii valabile potrivit dispozițiilor legale reglementate de Legea 455/2001, instanța a constatat că procesul-verbal atacat conține mențiunea expresă că documentul a fost generat și semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001 de către Zane M_____, cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA (fila 27).
Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile”, iar art. 7 al aceluiași act normativ statuează că în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund întrutotul stării de fapt și de drept reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.
Întrucât art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura manuscrisă a agentului constatator, iar potrivit principiului de drept conform căruia unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să o facem, s-a reținut că procesul-verbal de contravenție este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe un înscris care, emanând de la intimată și recunoscut de către aceasta, dobândește potrivit legii valoarea unui act autentic, în concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces-verbal de contravenție.
Reținând natura de act administrativ de drept public a procesului-verbal de contravenție, așadar de înscris autentic definit potrivit Codului civil în vigoare, rezultă că incidența în privința procesului-verbal de contravenție a normelor privind semnătura electronică nu îi răpesc acestuia calitatea de act autentic, emis de un funcționar public competent și cu respectarea solemnităților prevăzute de lege.
Respectarea prevederilor legale enunțate în materia semnăturii electronice, respectiv art. 6 și art. 7 Legea nr. 455/2001, incidente în prezenta cauză, rezultă din probatoriul administrat, constând pe de-o parte în dovada calității de agent constatator a celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție atacat, acesta îndeplinind funcția de agent constatator, în cadrul C.N.A.D.N.R. S.A., pentru sancționarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de O.G. nr. 15/2002 (fila 27). Conform certificatului calificat emis de CertiSIGN (fila 27), instanța a constatat ca sunt respectate exigențele cuprinse în Legea nr. 455/2001, procesul-verbal de contravenție atacat reprezentând un înscris în formă electronică căruia i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de nulitate invocat de petentă, legea nu prevede obligativitatea comunicării înscrisului căruia i s-a atașat o semnătură electronică tot în format electronic.
Mai mult decât atât, art. 27 din O.G. nr. 2/2001 prevede că procesul-verbal se comunică prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului, în lipsă de dispoziție contrară, aceasta fiind regula în materia comunicării procesului-verbal de contravenție.
Cu privire la omologarea sistemului de constatare a faptei, astfel cum este precizat și pe planșa foto depusă la dosar, imaginile sunt nealterabile și sunt semnate cu certificat digital în vederea garantării autenticității și integrității constatării conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001, astfel că, în speță, sunt oferite garanțiile prevăzute de lege.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, instanța a apreciazt că fapta a fost corect încadrată. Astfel, potrivit art. 8 alin. 1 și 2 din OG nr. 15/2002, „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă; cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. 1 este prevăzut în anexa nr.2.” Amenda contravențională aplicabilă utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile, în cazul vehiculelor de transport de persoane cu mai mult de 23 locuri, este de la 1750 la 2250 de lei, în cauză fiind aplicată amenda minimă.
Prin urmare, sancțiunea aplicată petentei este legală.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, petenta a menționat că autovehiculul care a fost surprins fără rovinietă era folosit în activitatea de transport public de persoane pe traseul numărul 10, care avea ca punct de întoarcere _____________________________ autovehiculul se afla în cursul desfășurării traseului amintit, nu putea fi surprins în afara acestuia pe DN22B.
Instanța a constatat că nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenție. Astfel, respectarea cu ocazia unei proceduri care poate fi calificată drept "penală", a unei asemenea garanții vine să restabilească echilibrul dintre autorii prezumați ai faptelor nelegale și autoritățile desemnate să-i urmărească și să-i sancționeze. Totuși, Curtea s-a pronunțat (Cauza A_____ contra României) în sensul că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, iar Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
În altă ordine de idei, atât prezumția de nevinovăție de care se bucură petenta, cât și prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal nu sunt prezumții absolute, ci relative, ce pot fi răsturnate prin dovada contrară.
Raportând aceste principii la situația de față, instanța a constatat că petenta a beneficiat de dreptul de apărare, având posibilitatea de a formula apărări și de a propune probe în fața instanței.
Astfel, petenta a depus foaia de parcurs (fila 10) din care reiese că la ora 1347 autovehiculul petentei se afla pe traseul nr. 10 care avea punctul de întoarcere pe ______________________________ fiind locul spre care se îndrepta.
De asemenea, potrivit art. 1 din HG nr. 512/2002, s-a aprobat transmiterea unui teren în suprafață de 1.000 ha, situat în jud. B_____, din proprietatea privată a statului și din administrarea Administrației Domeniului Statului în proprietatea publică a municipiului G_____ și în administrarea Consiliului Local G_____. Pe acest teren se află în prezent Cartierul C_______ al Municipiului G_____, în acest cartier aflându-se și _____________________________ are capăt de traseu autovehiculul petentei.
Instanța a constatat că respectivul cartier se află în prezent în raza teritorial administrativă a Municipiului G_____, dar nu sunt incidente dispozițiile cu caracter de excepție prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002 deoarece petenta nu a făcut dovada înregistrării autovehiculului surprins fără rovinietă, ca vehicul exceptat de la plata rovinietei.
Or, astfel cum prevede art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002: „Începând cu data de 1 august 2010, vehiculele (…) sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare numai dacă sunt înregistrate ca vehicule exceptate în baza de date.”
De asemenea, art. 10 alin. 1 din Ordinul MTI nr. 769/2010 prevede că: „Pentru vehiculele prevăzute la art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, deținute în proprietate sau, după caz, folosite în baza unui drept legal, conform datelor înscrise în certificatul de înmatriculare, utilizatorii acestora sunt obligați să comunice C_____ - S.A., sub declarație pe propria răspundere, lista numerelor de înmatriculare ale vehiculelor aflate în proprietate ori care, după caz, pot fi folosite în baza unui drept legal, însoțită de copii ale certificatelor de înmatriculare sau ale cărților de identitate ale vehiculelor.”
Prin urmare, în lipsa dovedirii înregistrării autovehiculului petentei ca vehicul exceptat de la obligația de a avea plătită o rovinietă valabilă, singura excepție care s-ar putea aplica este cea prevăzută de art. 1 alin. 3 din Ordinul MTI nr. 769/2010 care prevede că: „tariful de utilizare nu se aplică pentru sectoarele de drumuri naționale aflate în interiorul reședințelor de județe și al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrare/ieșire în/din acestea.”
Cu privire la această excepție, deși cartierul C_______ se află în raza administrativ teritorială a Municipiului G_____ nu rezultă faptul că această suprafață de teren face parte efectiv din oraș. Astfel, chiar dacă DN 22 B face legătura dintre cartierul C_______ al municipiului G_____ (construit pe o suprafață de teren din cea de 1.000 ha transmisă în proprietatea publică a municipiului G_____) și municipiul G_____, nu se poate considera că această porțiune din DN22B, pe care a și fost surprins autovehiculul petentei circulând fără rovinietă valabilă, ar face parte din interiorul municipiului G_____, în sensul dispozițiilor art. 1 alin. 3 din Ordinul MTI nr. 769/2010.
Față de aceste dispoziții legale incidente, reiese dincolo de orice îndoială că achiziționarea de către petentă a unei roviniete valabile pentru a putea circula pe porțiunea de traseu din cartierul C_______, avea un caracter obligatoriu în cauza de față.
Instanța a mai reținut că potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Prin urmare, având în vedere faptul că, prin probele administrate nu a fost demonstrată o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție, instanța a reținut temeinicia contravenției imputate petentei prin procesul-verbal contestat.
În privința sancțiunii, agentul constatator i-a aplicat petentei o amendă în cuantum de 1.750 lei lei, ceea ce reprezintă minimul prevăzut de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 raportat la Anexa 2 din același act normativ.
Având în vedere elementele prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța a apreciat că sancțiunea a fost corect individualizată, deoarece fapta este una gravă, tariful de utilizare fiind prevăzut pentru asigurarea unui buget necesar menținerii drumurilor în stare de bună funcționare, având ca scop atât asigurarea unui nivel de fluidizare a traficului cât mai ridicat, cât și menținerea siguranței participanților la trafic.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, petenta _____________________, apreciind sentința primei instanțe ca netemeinică și nelegală.
În motivare, apelanta - petentă a reiterat excepția nulității absolute a procesului verbal pentru lipsa semnăturii, invocată prin plângere, arătând că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a acestui aspect.
A mai arătat apelanta că, așa cum a arătat și prin plângere, traseul 10 pe care a circulat autobuzul său, se află pe raza Municipiului G_____ și nu este, așadar, necesară achiziționarea rovinietei.
Cererea este întemeiată în drept pe disp. art. 466 și urm. NCPC.
În susținerea apelului, apelanta - petentă nu a solicitat administrarea de probe noi.
Legal citat, intimatul nu a fost reprezentant în fața instanței, dar a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefundat, arătând că procesul verbal cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, inclusiv semnătura organului constatator și că fapta de a conduce fără rovinietă constituie contravenție.
Analizând pe fond hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel și în raport de probatoriile administrate, în temeiul dispozițiilor art. 477 și 478 din NCPC, Tribunalul constată că apelul este fondat, hotărârea instanței de fond fiind netemeinică și nelegală pentru considerentele ce succed:
În fapt, prin procesul verbal contestat s-a reținut în sarcina apelantei – petente contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1 și 2 din OG 15/2002, constând în aceea că la 14.11.2013 auto care-i aparține cu număr XXXXXXXXXXXXX, a circulat pe DN 223 Km 12+000 m fără a deține rovinietă valabilă.
În cuprinsul plângerii formulate, apelanta petentă a invocat nulitatea procesului verbal de contravenție, decurgând din lipsa semnăturii olografe a acestuia.
În mod greșit, instanța de fond a înlăturat această susținere, considerând că din moment ce art. 17 din OG 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura manuscrisă a agentului constatator, procesul verbal este legal semnat prin aplicarea semnăturii electronice.
Tot astfel, instanța de fond a apreciat greșit că legea nu prevede obligativitatea comunicării procesului verbal semnat electronic tot în format electronic.
Cu privire la aceste aspecte, reiterate de apelanta – petentă și prin motivele de apel, Tribunalul reține următoarele:
Art. 17 din OG 2/2001 reglementează un caz de nulitate absolută a procesului verbal, determinată de lipsa unui element esențial, respectiv semnătura.
Din prevederile art. 5,6, și 7 din Legea 455/2001 rezultă că semnătura electronică nu poate fi atașată decât unui înscris în formă autentică, și nu poate fi aplicată, așadar, pe un înscris aflat pe suport de hârtie.
Actul stocat pe suport informatic, având semnătura electronică a autorului său, beneficiază de prezumpția de validitate, prev. de art. 238 C.p.c., care funcționează, atunci când înscrierea este efectu8ată de un profesionist, doar „în favoarea” terților, și nu împotriva lor.
Așadar, procesele verbale contravenționale emise în temeiul OG 15/2002 sunt semnat și generate electronic, fiind transmise contravenienților pe suport de hârtie și nu prin intermediul unui sistem electronic. Unui astfel de proces verbal nu i se poate asocia semnătura electronică extinsă.
În aceste condiții, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie, în caz contrar actul neputând beneficia de prezumpția de autenticitate.
Imprimarea procesului verbal pe suport de hârtie și comunicarea lui contravenientului în această formă, cu mențiunea că a fost semnat electronic nu poate acoperi nulitatea absolută prev. de art. 17 din OG 2/2001, întrucât o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, elementul lipsă (semnătura) fiind considerat de lege esențial.
În același sens este și interpretarea data de ICCJ prevederilor art. 17 din OG 2/2001 și art. 4 pct. 1 – 4 și 7 din Legea 455/2001 prin decizia nr. 6 din 16 februarie 2015 (RIL).
Pentru aceste considerente, apelul urmează a fi admis, cu consecința modificării sentinței apelate, iar în rejudecare se va admite plângerea contravențională și se va anula procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulată de apelanta petentă _________________ sediul în G_____, _____________________, județul G_____ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/2014 a Judecătoriei G_____, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A. cu sediul în București, Sector 6, ____________________. 401 A, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție R13 NR. xxxxxxx.
Modifică sentința apelată și, în rejudecare, admite plângerea și anulează procesul verbal contestat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 15.12.2015
Președinte, V_______ D_________ |
|
Judecător, C_______ L___ |
|
Grefier, J___ D______ |
|
red. VD/18.12.2015
tehnored. JD/14.01.2016
4 ex/________________
fond: S.N.