Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:013.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 407/2016

Ședința publică de la 08 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE S____ I_____ Ț____

Judecător A____ A____

Grefier I____ B____

S-a luat spre examinare pentru soluționare apelul formulat de petenta M_____ C______ împotriva Sentinței civile nr. 4093/12.05.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES BIROUL RUTIER P______, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta prin procurator I_______ T______, în baza procurii judiciare depusă la dosar, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimatul a depus a dosar CD-ul cu înregistrarea video privind fapta contravențională.

Procuratorul apelantei solicită proba cu expertiză fotografică, având în vedere că planșele fotografice care sunt depuse la dosar se coroborează cu depoziția martorului care a fost audiat. Arată că singura probă deținută de intimat este acea filmare, însă este cunoscut faptul că niciodată o astfel de filmare mai ales dacă este făcută din mașini nu poate relata fidel momentul sau momentele pe care le filmează, având în vedere unghiurile din care se filmează. Planșele fotografice efectuate în cauză prezintă o altă situație față de ceea ce se reține în motivarea hotărârii că se observă în înregistrare.

Tribunalul constată că prin cererea de apel nu a fost solicitată această probă și având în vedere că în cauză s-au depus planșe fotografice, precum și înregistrarea video, respinge proba solicitată, apreciind că nu este utilă soluționării cauzei.

Procuratorul apelantei arată că nu are alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat în cauză, împrejurare față de care Tribunalul constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.

Procuratorul apelantei solicită ca instanța să analizeze planșele fotografice în raport de depoziția martorului. Solicită admiterea apelului și anularea procesului verbal de contravenție. Depune la dosar concluzii scrise.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față, deliberând:

Constată că, prin plângerea înregistrată pe rolul Judecatoriei P______ la data de 10.06.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petenta M_____ C______ a chemat în judecată pe intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - BIROUL RUTIER, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/05.06.2014 întocmit de un agent constatator din cadrul IPJ P______ si anularea masurilor dispuse in baza acestuia.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că nu se face vinovata de savarsirea faptei retinute in sarcina sa prin actul administrativ atacat, intrucat la momentul respectiv nu se aflau pietoni in traversare pe marcajul pietonal.

Plangerea nu a fost motivata in drept.

În dovedire, petenta a depus la dosar, in original procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/05.06.2014 întocmit de către instituția intimată (fila 48) si, în copie certificata pentru conformitate cu originalul, urmatoarele inscrisuri: procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/05.06.2014 întocmit de către instituția intimată (fila 5) si act identitate (fila 4).

Plângerea contravențională formulată de petenta a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei – chitanta _________ nr.xxxxx/16.03.2015 (fila 47), conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (in vigoare la data introducerii plangerii).

Intimatul a depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea plangerii formulate de petent, ca netemeinica si nelegala.

In motivare, intimatul a aratat ca abaterea a fost constatata in mod direct de catre agentul de politie si inregistrata cu instalatia video de supraveghere si control al traficului rutier montata pe autospeciala politiei.

In drept, intimatul a invocat dispozitiile art.205-208 C.proc.civ.

In dovedire, intimatul a depus la dosar, documentatia care a stat la baza emiterii procesului verbal-contestat, anume: planse fotografice (fila 19), raport de activitate al agentului constatator (fila 20) si inregistrarea video a faptei contraventionale ( compact-disk – fila 57).

Instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisurile de la dosar si proba testimoniala pentru petenta, fiind audiat martorul D_____ I___, iar pentru intimat a incuviintat proba cu inscrisuri, plansele fotografice si inregistrarea video.

Prin sentința civilă nr. 4093/12.05.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă plângerea.

În considerentele sentinței se rețin următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/05.06.2014 (fila 48) încheiat de agentul constatator S_____ G______ din cadrul instituției intimate I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - BIROUL RUTIER, petenta M_____ C______ a fost sancționata cu 4 puncte amenda în cuantum de 340 de lei, cu același prilej agentul constatator luand și măsura reținerii permisului de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile.

Petenta a fost sancționata pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.135 lit.h) din HG nr.1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002, retinandu-se că, la data de 05.06.2014, orele 09.25, petenta a condus autoturismul marca Audi cu nr. de inmatriculare XXXXXXXXX pe ________________________________ P______, in zona Gara Sud si nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajati in traversarea drumului public, pe marcajul pietonal, marcat in mod corespunzator.

Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în prezenta petentei, fiind semnat de aceasta, cu obiectiuni.

În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data inmanarii catre petenta a procesului-verbal de constatare a contravenției.

Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța a observat că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat.

Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța a apreciat că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:

Potrivit art.135 lit.h din ROUG nr.195/2002 rep, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații (...) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la cuoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

Nerespectarea acestor dispozitii legale se sancționează, conform art. 100 alin.3 lit.b din OUG nr. 195/2002, cu amendă prevazută în clasa a II-a de sancțiuni (4-5 puncte amenda) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Instanta a retinut ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională constituie un act administrativ și ca orice act administrativ este învestit cu prezumția de legalitate, ce presupune că actul este emis cu respectarea dispozițiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumția de autenticitate, ce presupune că actul emană de la autoritatea menționată în cuprinsul său și prezumția de veridicitate, în temeiul căreia se consideră că aspectele menționate în cuprinsul său corespund realității constatate de agentul instrumentator.

Deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.

Deși prezumția de adevăr de care se bucură un astfel de proces-verbal, în virtutea calității sale de act administrativ, este una relativă și nu una absolută (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție), acesta are o anumită forță probantă dată de faptul constatării faptei prin propriile sale simturi de un organ al statului investit cu autoritate publica.

Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator (cauza A_____ împotriva României).

Prin urmare, toate constatările făcute de către agentul constatator inserate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de dovadă admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumții, chiar de ordin judiciar, dacă aceste prezumții se încadrează în anumite limite rezonabile (cauza I___ P__ c. României - prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție), iar cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, trebuie să dovedească aceasta.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limitele rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din 7 septembrie 2002).

Din analiza planselor fotografice (fila 19) si inregistrarii video depuse la dosar de intimat pe suport magnetic (fila 57), rezulta fara putinta de tagada că, la momentul 09.25.47, frame 0414-0415, autoturismul condus de petenta (nr. de inmatriculare XXXXXXXXX perfect vizibil la momentul 09.25.48, frame 0425-0450) nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni (o persoana de sex masculin purtand haine de culoare inchisa si o persoana de sex feminin purtand bluza de culoare deschisa) angajati in traversarea regulamentara a strazii, pe marcajul pietonal marcat si semnalizat in mod corespunzator, pe sensul sau de mers, continuandu-si deplasarea chiar prin fata pietonilor respectivi, care parcursesera cca un sfert din lungimea trecerii de pietoni.

Din aceleasi fotografii si inregistrare, rezulta in mod clar si faptul ca sectorul de drum pe care circula petenta la momentul constatarii contraventiei prezinta 3 benzi, toate avand un singur sens de mers.

Instanta a constatat ca la momentul 09.25.47, frame 0399-0409, cand autoturismul petentei nu aparuse inca in raza vizuala a privitorului, pietonii despre care s-a facut vorbire anterior pasisera deja pe trecere. La momentul cand autoturismul condus de petenta calca marcajul pietonal (09.25.47, frame 0414-0415), pietonii erau angajati in traversare de cateva secunde, petenta traversand trecerea de pietoni prin fata acestora, fara a opri.

Din declaratia martorului D_____ I___ audiat in cauza (fila 61), instanta a retinut ca pietonii s-au angajat in traversarea strazii, cand autoturismul condus de petenta se afla deja pe trecerea de pietoni.

Instanta a constatat ca aspectele relatate de martorul mentionat in sensul ca la momentul constatarii contraventiei nu se afla niciun pieton angajat in traversare pe marcajul pietonal, se afla in contradictie cu plansele fotografice aflate la fila 19 din dosar si cu inregistrarea video aflata la fila 57 din dosar, inregistrare efectuata prin utilizarea unui dispozitiv verificat si omologat metrologic de catre Institutul N_______ de Metrolologie - o institutie de specialitate a statului, careia trebuie sa i se acorde incredere, or astfel de inregistrari nu pot fi combatute printr-o simpla declaratie de martor.

In aceste conditii, instanta este de parere ca afirmatiile martorului sunt greu de acceptat si conving doar de scopul pur subiectiv si partinitor al acestei depozitii, motiv pentru care va inlatura din ansamblul probatiunii aceasta depozitie.

F___ de cele ce preceda, instanta a conchis ca, desi petentei i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, apărările formulate de aceasta prin care tinde la a dovedi netemeinicia procesului-verbal contestat, nu sunt însoțite de nicio dovadă și nici de vreun indiciu care să facă rezonabilă îndoiala cu privire la faptele reținute de agentul constatator (cauza N_______ G_______ c. României).

Asadar, prezumția de legalitate a actului atacat nefiind răsturnată - instanța constată că rămâne în ființă prezumția de veridicitate a situației de fapt reținută în cuprinsul actului, apreciind că în mod întemeiat a reținut agentul constatator săvârșirea faptei contravenționale constând în neacordarea de prioritate unor pietoni anagajati in traversare, pe marcajul pietonal semnalizat in mod corespunzator.

Art. 34 din OG nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate.

Privitor la sancțiunile aplicate, instanța a constatat că potrivit dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevazută în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte-amendă cf. dispozițiilor art.98 alin.4 lit.b) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile (...), neacordarea priorității de trecere pietonilor angajati în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului.

Potrivit dispozițiilor art.98 alin.1 din OUG nr.195/2002, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, iar potrivit dispozițiilor alin.2 din același act normativ, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

Cum din analiza materialului probator administrat in cauza rezulta ca petenta nu a acordat prioritate unor pietoni angajati regulamentar in traversarea strazii, instanta a retinut ca fapta a fost corect încadrată din punct de vedere juridic, iar sanctiunea aplicata respecta limitele prevazute de lege pentru fapta comisa.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Instanța observă că în speță s-a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravenția săvârșită (4 puncte-amenda, adica 340 lei) și apreciază că nivelul minim al amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentei.

Instanța consideră că fapta acesteia, de a nu acorda prioritate pietonilor aflați în traversare pe trecerea marcată în mod corespunzător, nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentei, ci este consecința unei lipse vădite de interes a acesteia față de siguranța traficului și denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât și pe ceilalți participanți la trafic.

Instanța consideră că acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale. Acest gen de fapte contravenționale prezintă un grad de pericol social destul de ridicat (care se poate deduce si din cuantumul minimului amenzii stabilit de legiuitor), fiind susceptibile de urmări grave și ireparabile, precum pierderea vieții participanților la trafic sau vătămarea integrității lor.

In analiza pericolului social al faptei contraventionale, instanta are in vedere si atitudinea nesincera a petentei in cadrul acestei actiuni, ea afirmand ca la momentul sanctionarii sale nu se aflau pietoni angajati in traversare, desi nu a reusit sa probeze aceasta sustinere. In acest conditii, instanta conchide ca petenta nu înțelege gravitatea faptei sale și nici pericolul pe care o astfel de faptă îl prezintă în mod concret pentru sine si pentru ceilalti participanti la trafic, astfel ca mentinerea sanctiunii aplicate de agentul constatator apare ca fiind necesara si justificata.

F___ de cele ce preceda, instanta a apreciat ca minimul sanctiunii aplicate corespunde pericolului social al faptei comise si nu există nici un indiciu care să permită instanței să considere că o reindividualizare a sanctiunii ar fi suficientă pentru conformarea petentei, pe viitor, față de dispozițiile legale încălcate.

Atat timp cat sanctiunea este aplicată cu respectarea limitelor prevazute de actul normativ sancționator și atat timp cat petenta nu justifica existenta unor împrejurari de natură a conchide ca sanctiunea astfel aplicata este excesiva, instanța nu poate dispune o eventual inlocuire a sanctiunii amenzii cu avertisment, căci astfel s-ar substitui fara temei in dreptul de apreciere recunoscut de legiuitor agentului constatator.

Întrucât sancțiunea complementara a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pe o perioada de 30 zile, intervine de drept odată cu săvârșirea faptelor de către petenta, instanța apreciază ca orice discuție referitoare la oportunitatea luării ei este exclusă.

Instanța considera că masura complementara nu poate fi înlăturată, întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).

Instanta a retinut ca legiuitorul prezuma faptele de genul celei savarsite de petenta ca avand un grad de pericol social deosebit de ridicat, fapt ce se reflectă nu atât prin amenda prevăzuta ca si sanctiune principala, cât prin sancțiunea complementară constand in suspendarea exercitarii dreptului de a aconduce o anumita perioada de timp, aplicabilă ex lege.

Având în vedere cele menționate, instanța a considerat că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunilor contravenționale, acestea fiind unele proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petenta.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta M_____ C______ care susține următoarele :

Prima instanță în mod nejustificat a înlăturat declarația martorului D_____ I___, care a declarat că pietonii se angajaseră în traversarea străzii după ce autoturismul pe care îl conducea depășise marcajul pietonal.

Declarația martorului se coroborează cu planșele fotografice depuse la dosar, în care se poate observa că autoturismul pe care îl conducea depășise de mult marcajul pietonal.

Înregistrarea video nu poate reprezenta o probă pentru că filmarea are anumite caracteristici ce nu pot reda realitatea faptului filmat.

În drept s-au invocat disp. art.466 și urm. C.pr.civ.

Intimatul nu a depus întâmpinare.

În probațiune, apelanta nu a solicitat probe noi, iar CD depus de intimat în apel se afla depus și la dosarul primei instanțe.

Tribunalul, analizând sentința în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță potrivit art. 479 alin 1 C.pr.civ., constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul-verbal contestat apelanta-petentă a fost sancționată cu amendă în cuantum de 340 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art.135 alin.4 lit.h) din O.U.G.nr.195/2002 și sancționată de art.100 alin.3 lit.b) din același act normativ, reținându-se că apelanta-petentă a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare străzii pe marcajul pietonal marcat și semnalizat corespunzător, fiind înregistrat de aparatul radar Pyton xxxxxxxxx.

Potrivit art. 135 lit.h din HG nr. 1391/2006 conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

Din succesiunea de planșe fotografice depuse la dosar tribunalul observă că autoturismul condus de apelanta-petentă a trecut prin fața pietonilor angajați în traversarea străzii pe marcaj pietonal.

În mod corect a respins prima instanță depoziția martorului D_____ I___ care susține o situație de fapt contrară celei evidențiată de succesiunea de planșe fotografice și de înregistrarea pe suport informatic.

Prima instanță a acordat valoare probatorie probelor administrate în cauză care s-au coroborat și care au dovedit aceleași faptă și a înlăturat depoziția martorului care tindea la dovedirea unei alte situații de fapt nefiind susținută de nicio altă probă administrată în cauză. De aflat în fața evidenței, nici nu putea fi adusă o altă probă.

Față de materialul probator administrat în cauză, tribunalul constată că în mod corect a reținut prima instanță că, apelanta-petentă nu a respectat dispozițiile legale privind acordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea drumul public pe sensul său de deplasare, prin loc marcat.

Cât privește legalitate sancțiunilor aplicate, tribunalul constată că acestea se încadrează în limitele prevăzute de textele incriminatoare, prin raportare la art. 101 alin.3 lit.b din O.U.G. nr. 195/2002.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor aplicate, în raport cu dispozițiile art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, tribunalul constată că sancțiunile aplicate apelantei-petente constând în amendă și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile și menținute de către prima instanță sunt proporționale cu gradul de pericol social al contravenției săvârșite, ținând seama de faptul că apelanta-petentă a pus în pericol pietonii angajați în traversarea drumul public.

În raport de cele arătate, tribunalul constată că, sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, neexistând motive care să atragă anularea sau schimbarea acesteia astfel că, în baza dispozițiilor art. 480 alin.1 Cod pr.civ. va respinge apelul formulat de petenta M_____ C______, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul formulat de petenta M_____ C______, cu domiciliul in P______, _______________________. 1108, _____________, __________________ împotriva Sentinței civile nr. 4093/12.05.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - BIROUL RUTIER, cu sediul în P______, _____________________, jud. Arges

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 08.02.2016.

Președinte, S____ I_____ Ț____		Judecător, A____ A____
	Grefier, I____ B____

red.A.A.

dact.C.E.C./A.A.-26.02.2016/4 exp.