Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SIBIU

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 1407/2015

Ședința publică de la 10 Decembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: D____ D____

Judecător: I___ V___

Grefier: N_______ M______

Pe rol se află judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe apelant B____ L________ – D_____ și pe intimat I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Nu se prezintă părtile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Cauza a fost dezbătută în apel la data de 26.11.2015 când părtile prezente au pus concluzii ce s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin plangerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu sub numarul XXXXXXXXXXXXXX, la data de 25.11.2014, petentul B____ L________-D_____ a solicitat in contradictoriu cu intimatul I____________ de Politie al Judetului Sibiu anularea procesului-verbal ________ nr xxxxxxx din 18.11.2014.

In motivare, s-a aratat in esenta ca petentul a fost sanctionat pentru ca ar fi condus in cu viteza de 125 km/h in zona de limitare de 70 km/h, petentul aratand ca a precizat agentului contestator ca in zona respectiva limita de viteza era de 90km/h, insa agentul constatator in mod abuziv a consemnat la rubrica “alte mentiuni” “nu declar nimic”. S-a aratat ca procesul-verbal a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor art. 16 din OG2/2001, nefiind indicate functia si locul de munca al petentului, iar fapta nu a fost descrisa in mod complet, nefiind mentionata pozitia echipajului de politie care se afla ______________ care limita de viteza era de 90 km/h. In subsidiar, s-a solicitat anularea procesului-verbal pe motiv ca fapta nu exista, aratandu-se ca si daca limita legala ar fi fost de 70km/h, potrivit Normei de metrologie legala NML 021-05, eroarea maxima tolerata este de +/_ 4% din valoarea masurata pentru viteze egale sau mai mari de 100km/h. Or, avand in vedere principiul in dubio pro reo, trebuie considerat ca viteza de deplasare putea fi de 120 km/h, astfel ca nu se putea suspenda dreptul de a conduce pe o perioada de 90 zile. A mai aratat petentul ca nu cunoaste daca aparatul care a inregistrat fapta imputata indeplineste conditiile legale pentru ca inregistrarea video sa poata fi folosita drept proba si daca operatorul radar avea pregatirea necesara.

S-a anexat in copie procesul-verbal de contraventie (f.4).

S-a depus taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei (f.5), conform art. 19 din OUG 80/2013.

Intimatul a depus intampinare (f.12) prin care a solicitat respingerea plangerii motivat de faptul ca petentul a savarsit fapta contraventionala pentru care a fost sanctionat.

S-au atasat copia procesului-verbal (f.13), buletin de verificare metrologica si atestat operator radar (f.14 verso), precum si CD-ul cuprinzand inregistrarea faptei.

Petentul a depus raspuns la intampinare prin care a reluat in esenta sustinerile din plangere.

Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri, inclusiv inregistrarea video depusa de intimat.

Prin sentința civilă nr. 2974/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă plîngerea contraventională formulata de petentul B____ L________-D_____ in contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLITIE AL JUDETULUI SIBIU si, in consecinta, a fost mentinut procesul verbal de contraventie ________ nr xxxxxxx/ din 18.11.2014.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reșinut următoarele:

Prin procesul-verbal ________ nr xxxxxxx/ din 18.11.2014 petentul a fost sanctionat cu amenda totala in cuantum de 810 lei pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 102 alin 3 lit.e din OUG195/2002R rap. La art. 121 alin1 din HG 1391/2006 dispunandu-se totodata in temeiul art. 111 alin1 lit.c din OUG 195/2002 suspendarea dreptului de a conduce pe o durata de 90 zile. S-a retinut in sarcina petentului ca in data de 18.11.2014, ora 16.48, a condus autoturismul marca Audi cu nr. XXXXXXXXX pe DN Mohu km 302 directia de mers spre Sibiu fiind filmat si inregistrat cu aparatul radar Autovision circuland cu viteza de 125 km/h in zona de limitare la 70 km/h. S-a consemnat ca aparatul radar era montat pe auto MAI xxxxx care se afla in stationare.

Petentul nu a semnat procesul-verbal la rubrica “Alte mentiuni” fiind consemnata de catre agentul contestator mentiunea “nu declara nimic”.

In temeiul art. 34 alin1 din OG2/2001, s-a constatat ca plangerea a fost formulata in termen legal.

Referitor la legalitatea procesului-verbal, nu s-au constatat vicii de forma care sa atraga nulitatea procesului-verbal conform art. 17 sau 16 alin7 din OG2/2001.

Nementionarea functiei sau a locului de munca al petentului nu este de natura a atrage nulitatea procesului-verbal cata vreme petentul nu a indicat si, cu atat mai putin, probat existenta vreunei vatamari cauzate prin aceasta omisiune, vatamare care sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin anularea procesului-verbal.

In ceea ce priveste temeinicia procesului-verbal, instanta a avut in vedere urmatoarele :

Potrivit art. 102 alin3 lit.e din OUG 195/2002 cu modif ult, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Instanta a avut in vedere ca potrivit art. 109 (1) din OUG 195/2002 ” Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră.”, la alin.2 prevazandu-se „ Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.

Intimatul a depus la dosar Buletinul de verificare metrologica al aparatului radar si atestatul de operator radar al agentului constatator (f.14).

La solicitarea petentului, instanta a solicitat Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Brasov sa indice limita de viteza pe sectorul DN1 Mohu km 302, iar urmare a acestei solicitari, s-a indicat prin adresa nr. 72-198/06.05.2015 ca limita de viteza este de 70 km/h, sustinerea petentului in sensul ca limita ar fi fost de 90 km/h fiind astfel infirmata de probe.

In fapt, din vizionarea CD-ului depus la dosar de intimat rezulta ca petentul a condus autoturismul cu viteza de 125km/h.

In ceea ce priveste sustinerea petentului privind marja de eroare stabilita prin Norma de metrologie legala 012-05 se constata ca pct.3.1 din aceasta norma prevede urmatoarele :

„ 3.1 Cerințe metrologice

3.1.1 E____ tolerate pentru măsurarea vitezei:

a) pentru măsurarea vitezei, simulată în condiții de laborator, eroarea tolerată este de:

 1 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

 1 % din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h;

În cazul cinemometrelor care funcționează și în condiții de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, erorile tolerate specificate mai sus trebuie să fie respectate și pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului.

b) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea tolerată este de:

 3 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

 3 % din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h;

c) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, eroarea tolerată este de:

- în regim staționar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea tolerată este cea de la pct. 3.1.1 b);

- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, eroarea tolerată este cea de la pct. 3.1.1 b);

- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea tolerată este de:

 4 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

 4 % din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h; »

Asadar, marja de eroare de 4% indicata de petent este aplicabila doar in cazul cinemometrelor in regim de deplasare, or in cauza din procesul-verbal intocmit rezulta cu claritate ca aparatul radar se afla pe un autoturism aflat in stationare, astfel ca marja de eroare este de 3% conform art. 3.1.1 lit.c lin. 1 rap. la art. 3.1.1. lit.b lin. a 2-a.

In consecinta, raportat la o viteza de 125 km/h, marja de eroare este de +/- 3,75 km/h, astfel ca adoptand varianta cea mai favorabila petentului rezulta o valoare minima a vitezei de 121,25km/h, viteza raportat la care fapta petentului se incadreaza tot in contraventia prev. de art. 102 alin3 lit e din OUG 195/2002 cu modif. ult.

Asa fiind, s-a constatat ca procesul-verbal este legal si temeinic, petentul nedemonstrand vreo stare de fapt contrara celei retinute prin procesul-verbal si confirmate de inregistrarea video.

Totodata, s-a constatat ca si in ceea ce priveste individualizarea sanctiunii, au fost respectate dispozitiile art.21 alin3 din OG2/2001, conform carora « sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal ».

Or, avand in vedere circumstantele cauzei- ora la care a fost depistat petentul si pericolul potential creat prin fapta petentului, instanta a apreciat ca sanctionarea petentului a fost atat legala, cat si temeinica, nefiind suficienta in cauza aplicarea sanctiunii avertismentului.

In consecinta, in temeiul art. 34 alin1 din OG2/2001, s-a respins plangerea contraventionala formulata, mentinându-se procesul-verbal incheiat.

Împotriva sentinței civile nr. 2974/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, a declarat apel petentul B____ L________ D_____ la data de 28.08.2015 prin care a solicitat modificarea hotărârii în sensul admiterii contestației și, în principal, să se constate nulitatea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 18.11.2014 în baza disp. art.102/3/e din OUG 195/2002, întrucât lipsesc elementele prevăzute sub sancțiunea nulității, si pe cale de consecința sa dispună anularea măsurilor de sancționare contravențională, iar, în subsidiar, să se dispună anularea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 19.04.2012, întrucât fapta așa cum a fost reținută nu există și, pe cale de consecință, anularea măsurilor de sancționare contravențională.

În motivarea cererii, apelantul-petent a arătat că zona în care se afla amplasată mașina cu echipamentul radar se afla într-o zonă unde limita era de 90 km/h, neavând astfel niciun motiv să i se rețină permisul, singura sancțiune care ar fi putut fi aplicată, fiind amenda contravențională. S-a mai arătat că procesul-verbal nu cuprinde toate mențiunile prevăzute de art.16, cum ar fi funcția și locul de muncă. Având în vedere faptul că viteza sa de deplasare era de sub 125km/h la momentul în care a trecut prin dreptul aparatului radar, consideră că înregistrarea vitezei de deplasare a fost făcută în mod eronat. Ținând cont de asemenea de faptul că eroarea aparatelor de măsurat este de 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/și că instanța nu poate verifica dacă în momentul măsurării vitezei eroarea aparatului a fost în sensul indicării unei viteze mai mari, a uneia mai mici sau nu a existat o asemenea eroare, se crează o situație în care există așadar un dubiu sub acest aspect. Pentru acest motiv, s-a solicitat aplicarea principiul in dubio pro reo în sensul că în cazul aplicării unei sancțiuni orice dubiu trebuie interpretat în favoarea celui sancționat, astfel încât să se constate că, la o viteză de deplasare de 125km/h, eroarea poate fi de 5 km/h.

În drept, s-au invocat prevederile art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, art. 109 și 181 din OUG 195/2002 și Normele de Metrologie Legală 021-05 aprobate prin Ordinul BRML nr.301 din 2005, modificată prin Ordinul BRML nr.153/2007.

Cererea de apel a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013.

Intimatul nu a formulat întâmpinare.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și în condițiile art. 479 C.proc.civ., tribunalul reține că apelul este neîntemeiat și va fi respins pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare.

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/18.11.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 810 lei și cu suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 și sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, pentru faptul că, în ziua de 18.11.2014, ora 16:48, a condus autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN1 Mohu, km 302, cu o viteză de 125 km/h în zonă de limitare de 70 km/h, fiind și înregistrat cu aparatul radar montat pe autoturismul cu nr. MAI xxxxx. Procesul-verbal a fost semnat de petent, iar, la rubrica obiecțiuni, s-a consemnat „nu declară nimic”.

Prima instanță, examinând în acest context legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, în mod corect, a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Lipsa mențiunilor privind funcția și locul de muncă din procesul-verbal pot atrage nulitatea acestuia doar în situația în care se face dovada unei vătămări produse prin această omisiune, vătămare a cărei dovadă nu a fost făcută în cauză.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, având în vedere înregistrarea video a faptei pe suport CD care se coroborează cu mențiunile din procesul-verbal, instanța constată că petentul a condus autoturismul Audi cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN1 Mohu, km 302, cu o viteză de 125 km/h în zonă de limitare de 70 km/h, fiind și înregistrat cu aparatul radar montat pe autoturismul cu nr. MAI xxxxx.

Totodată, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că limita de viteză pe sectorul DN1 Mohu km 302, unde petentul a săvârșit contravenția, este de 70 km/h, conform adresei nr. 72-198/06.05.2015, neavând relevanță unde se afla autoturismul poliției.

Instanța constată că înregistrarea săvârșirii faptei, respectiv deplasarea și viteza autoturismului a fost înregistrată video cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic. Din buletinul de verificare din data de 06.03.2014 cu valabilitate de 1 an (fila 14 dosar fond), rezultă că mijloacele tehnice se aflau în perioada de valabilitate a verificării metrologice și sunt utilizate atât pentru măsurări în regim staționar, cât și în regim de deplasare.

Potrivit pct. 3.1.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)" aprobată prin Ordinul Biroul Român de Metrologie Legală nr. 301 din 23 noiembrie 2005, marja de eroare acceptată la validarea cinemometrelor a vitezei este de  4 % din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h, în funcție de regimul în care funcționează acestea (staționar sau de deplasare). Această marjă este avută în vedere la validarea metrologică a aparatului, iar nu la determinarea vitezei într-un caz concret și la încadrarea juridică a faptei. Or, așa cum s-a reținut anterior, cinemometrul se afla în perioada de valabilitate metrologică, iar petentul nu a invocat motive tehnice obiective care să ridice un dubiu cu privire la caracteristicile tehnice ale aparatului, astfel că subzistă prezumția de bună funcționare.

Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că acțiunea petentului, constând în depășirea vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, așa cum s-a menționat și în procesul-verbal.

Prin urmare, instanța reține că acțiunea petentului constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 102 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată că petentul a fost sancționat cu 9 puncte amendă, minimul prevăzut de lege, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul de săvârșire a acesteia, limita maximă de viteză fiind depășită cu 55 km/h, de scopul urmărit, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât va respinge cererea de apel formulată de petent împotriva sentinței civile nr. 2974/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, pe care o va păstra.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de apel formulată de apelantul-petent B____ L________ D_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales în București, _____________________. 2, _____________, ____________, sector 3, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU, CUI xxxxxxx, cu sediul în Sibiu, ______________________-6, jud. Sibiu, împotriva sentinței civile nr. 2974/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX și păstrează sentința atacată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10.12.2015.

Președinte, D____ D____		Judecător, I___ V___
	Grefier, N_______ M______

red./tehnodred. D.D.11.01.2016

4 ex.

jud. fond. Chetan C.M.