Anulare proces verbal de contravenţie - Decizia 1590/2015 din 21 octombrie 2015 dată de Tribunalul CONSTANŢA

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul CONSTANŢA

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie

Număr hotarâre:
1590/2015 din 21 octombrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C________

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă Nr. 1590

Ședința publică de la 21 Octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I____-L____ O______-D__

JUDECĂTOR: E________ C______

GREFIER: E______ D_____

Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție ANPC xxxxxxx, formulat de apelanta petentă __________________, cu sediul în C________, _______________________, nr. 38, ____________________________, în contradictoriu cu intimata A__________ N________ PENTRU PROTECTIA CONSUMATORULUI CONSTANTA, cu sediul în C________, _______________________ Bis, jud. C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. xxxxx/02.12.2014, pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 Cod pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.

Totodată se constată că la dosarul cauzei prin serviciul registratură apelanta a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, iar intimata a depus concluzii scrise, după care;

Instanța constată că nu au fost solicitate probe noi în apel.

Instanța, reținând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în raport de prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, constată încheiată cercetarea judecătorească în temeiul art. 244 NCPC și rămâne în pronunțare asupra apelului.

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C________ la data de 15.04.2014 sub nr.XXXXXXXXXXXXXX, petenta R_____ K___ S.R.L., a contestat procesul-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx/04.04.2014 încheiat de către A__________ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – CRPC Regiunea Sud-Est G_____ – CJPC C________, solicitând anularea acestuia – cu consecința exonerării de plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În motivarea cererii, petenta a susținut că fapta reținuta in sarcina sa nu exista, situația de fapt consemnata fiind lipsita de temei, iar intocmirea procesului verbal de contravenție cu sancționarea contravenționala este nelegala. A afirmat că, față de dispozițiile art.34 alin.l din Ordonanța nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională este supus verificării atât sub aspectul legalității cat și al temeiniciei, acesta nu îndeplinește toate condițiile de valabilitate reglementate de lege, motivat de următoarele aspecte: desfășurarea activității de control s-a făcut in afara dispozițiilor legale aplicabile. Conform HG 700/2012 privind organizarea si funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, aceasta are ca principal obiectiv, intre altele, protejarea consumatorilor impotriva practicilor comerciale incorecte. Totodată, pentru ca activitatea Autorității sa nu depășească cadrul legal si dispozițiile legale sa fie aplicate in sensul in care legiuitorul a inteles sa le stabilească, a fost elaborata Procedura generala privind soluționarea petițiilor consumatorilor. Încălcarea procedurii amintite conduce la desfășurarea abuziva a activității de supraveghere si control reglementata si la întocmirea nelegala a proceselor verbale de constatare si sancționare a contravențiilor. Astfel, potrivit dispozițiilor prevăzute la Cap. 4 art. 4.1 al (11) "Petițiile inregistrate si clasate sunt - petițiile anonime sau cele (...)care nu au atașate documentele aferente achiziționării produsului sau serviciului ori alt document care sa aiba legătura cu aspectele reclamate." Din perspectiva normelor legale indicate, precum si a mențiunilor inserate in procesul verbal de contravenție cu privire la persoana care a formulat sesizarea ce a condus la desfășurarea abuziva a activității specifice de control, precum si la eventuala fapta, a solicitat instanței sa constate nelegalitatea întocmirii procesului verbal de contravenție ca urmare a unei petiții clasate. Mai mult, a susținut petenta că întreaga activitate descrisa in procesul verbal de contravenție ca fiind desfășurata incalca in `întregime prevederile art. 4.4 - 4.4.1, 4.4.2 din procedura, finalizarea petiției ce a stat la baza sancționării contravenționale fiind făcuta prin indicarea unor situații ipotetice, presupuse, fara temei si fara calificarea necesara ceruta in astfel de situații si prevăzuta in procedura, o deosebita importanta având expertizarea tehnica a produsului considerat ipotetic neconform. Neconformitatea uni produs se afirma/constata numai prin raportare la elemente concrete ce ii pot determina calitatea/conformitatea, si in consecința, ignorarea acestora nu pot conduce decât la o măsura nelegala, cum este cea contestata in speța de fata.

Contestatoarea a alegat că descrierea faptei este făcuta ipotetic si deficitar, deoarece s-a indicat un loc in spațiul supus controlului ce nu are legătura cu evenimentul reclamat. Agentul constatator arată "cu certitudine", fara sa se fi aflat acolo la momentul descris in PV si fara ca vreun mijloc de proba sa indice asta, ca "echipamentul (podeț de trecere cu trepte) este format din trepte prinse de un lant cu șuruburi cu piulița, acesta fiind mascat de un burete prins cu un cablu galben. La mișcarea ușoara a apărătorii din burete, aceasta s-a miscat, permițând deplasarea si dezvelirea șuruburilor cu piulița." Nu numai înregistrările realizate de camerele video amplasate in spațiul vizat arătau clar ca zona indicata este in afara perimetrului accesat de către petenta, dar si toate documentele produsului analizat demonstrează conformitatea acestuia cu normele europene ce trebuie respectate in privința produselor comercializate/utilizate in spațiul destinat consumatorilor. Conformitatea produsului respecta cadrul legislativ national, documentele puse la dispoziție de către producător fiind in concordanta cu reglementările din Uniunea Europeana in domeniul protecției consumatorilor. A susținut că prin indicarea unui loc ipotetic al săvârșirii faptei, situație completata si de lipsa materialului probator pe care agentul constatator este obligat sa il detina si indice, care sa conducă la sancționarea contravenționala, s-a adus o vătămare petentei, concretizata in aceea ca nu pot fi determinate exact imprejurarile in care se susține ca ar fi fost săvârșita fapta - fiind incalcat astfel dreptul la apărare, prin imposibilitatea lămuririi locului săvârșirii contravenției constatata ipotetic.

Un alt motiv de nelegalitate invocat de petentă a fost acela că In procesul verbal de contravenție este indicat faptul ca acesta a fost întocmit in data de 04.04.2014, pentru săvârșirea faptelor in data de 21.03.2014, ca urmare a reclamatiei petentei S_______ E_______ din 19.03.2014, nefiind indicați martori asistenți. Contestatoarea a afirmat că aceste mențiuni din procesul verbal sunt nelegale, fara sa existe un temei pentru aceasta situație, scopul urmărit fiind doar acela de a fi sancționați contravențional si nu acela de a limita, eventual, anumite consecințe produse asupra consumatorilor, aspect ce produce o grava vătămare, ce nu poate fi îndepărtata decât prin anularea procesului verbal contestat. Împrejurarea ca întocmirea procesului verbal s-a făcut in condițiile arătate, la locul si data constatării contravenției, 09.04.2013, trebuia a fi confirmata prin semnătura unui martor asistent si indicat ca atare pe procesul verbal de către agentul constatator, lipsa acestuia fiind o dovada de dezinteres si superficialitate din partea acestuia. Din analiza datelor indicate rezulta in mod absurd ca un control a fost efectuat in 04.04.2014 ca urmare a unei reclamații din 19.04.2014 pentru o fapta din 21.04.2014. F___ de aceasta împrejurare, a solicitat instanței sa constate neconformitate datelor indicate, precum si imposibilitatea existentei săvârșirii unei fapte la o data ulterioara sesizării acesteia.

Totodată, contestatoarea a alegat că agentul constatator i-a dat posibilitatea de a face obiectiuni. Pe langa materialul probator prezentat comisarilor delegați, obiectiunile exprimate au lămurit fara îndoiala eroarea in care s-a aflat agentul constatator in momentul constatării greșite a unei fapte contravenționale.

T__ ca un motiv de nelegalitate a procesului-verbal contestat, petenta a invocate descrierea vaga, făcuta in termeni generali, a faptelor contravenționale. A învederat că Fapta/faptele ce constituie contravenție trebuie sa fie descrise amănunțit, cu accent in special pe acțiunea sau inacțiunea făptuitorului, indicarea concreta si exacta a locului, precum si a imprejurarilor ce au contribuit la săvârșirea acestora. Constatările descrise in pv, ca urmare a prezentei agenților constatatori la fata locului, nu au la baza cel puțin o minima exemplificare in concret a utilizării efective a echipamentului, prin folosirea acestuia de persoane/copii de categoria de vârsta potrivita, pentru a putea afirma modul in care se mișca/ s-ar fi mișcat sau cum reacționează protecția echipamentului in mișcare. Elementele ce il compun nu sunt "mascate", asa cum greșit se arata, acestea sunt protejate de un echipament special, conform. Nu se arată la ce se face raportarea neconformitatii, care este acestea, care este conformitatea instalării si utilizării indicate de producător si de normele europene pentru un astfel de echipament, care sa fi fost incalcate si care este modalitatea corecta, cu indicarea documentului de urmat. A susținut că descrierea făcuta in termeni generali a faptelor contravenționale îi aduce o grava vătămare, in sensul in care, acestea nefiind indicate cu precizie, nu poate fi administrat probatoriu in contradovada certitudinii susținerilor agentului constatator, situație ce nu poate fi înlăturata decât prin anularea actului respectiv. A alegat că este prejudiciata deoarece nu se poate verifica dacă sancțiunea amenzii poate fi corelată cu o încălcare concretă, aceasta nefiind individualizată.

A mai susținut că nu a fost sancționată pentru existența unei fapte contravenționale, ca urmare a constatării unor neconformități, ci ca urmare a descrierii unor situații absolut ipotetice, cu iz de realitate, date de simpla existență a echipamentului în discuție. Încălcarea condițiilor impuse pentru funcționarea unor echipamente destinate copiilor nu poate fi constatată prin desfacerea echipamentului și scoaterea la suprafață a elementelor ce îl compun, ci prin stabilirea de către o persoană de specialitate, expertizând/analizând tehnic modul în care a fost montat, protejat, exploatat în condiții de siguranță.

De asemenea, contestatoarea a susținut că persoana care a formulat sesizarea nu s-a aflat la locul indicat sau în preajma acestuia, nu și-a supravegheat copilul pentru a-I asigura protecția în interiorul unui loc de joacă unde se aflau numeroși copii cu părinții lor, și pentru propria neglijență nu poate solicita atragerea răspunderii pentru fapte ce nu există. A afirmat că principal preocupare a mamei copilului a fost să amenințe, să filmeze și să acopere practice o stare de vinovăție a sa, care a neglijat supravegherea copilului de a cărui integritate este pe deplin responsabilă.

În continuare, petenta a învederat că, raportat la dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 care definesc contravenția, fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție, așa-zisul contravenient neprăvăzând rezultatul faptei altuia, neavând și neputând să aibă reprezentarea acestora.

În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, arătând că nu a mai fost sancționată pentru astfel de abateri și că din materialul probator rezultă cu certitudine că la data constatării faptei își desfășura correct activitatea, cu respectarea tuturor condițiilor impuse pentru exploatarea în siguranță a echipamenteleor pentru activități recreative.

În drept, petenta a invocat dispozițiile la care a făcute referire în cuprinsul plângerii contravenționale.

În susținerea cererii au fost anexate înscrisuri.

Intimata A__________ NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD-EST (G_____) nu a depus întâmpinare. A înaintat la data de 30.09.2014 transcrierea mecanică a procesului-verbal de contravenție și documentația ce a stat la baza întocmirii acestuia (f.94-111).

În cauză instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru petentă și proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiate numitele B_________ C_____ și Carapet A______-R_____, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Prin sentinta civila nr. xxxxx/02.12.2014, pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsa plangerea ca neintemeiata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a retinut urmatoarele:

„Prin procesul verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx/04.04.2014 (f.13-14) întocmit de A__________ Națională Pentru Protecția Consumatorilor - Comisariatul Regional Pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est (G_____)-C.J.P.C. C________, petenta R_____ K___ S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 7 lit. c) liniuța a doua din O.G. nr. 21/1992 și sancționată de art. 50 alin. (1) din același act normativ. În sarcina contestatoarei s-a reținut că în baza reclamației nr. 761/19.03.2014 formulată de S_______ E_______, s-a efectuat un control la punctul de lucru al petentei din C________, __________________ nr. 5, constatându-se următoarele: echipamentul (podeț de trecere cu trepte) este format din trepte prinse de un lanț prin șuruburi și piulițe, acestea fiind mascate de un burete prins cu un cablu galben. La mișcarea ușoară a apărătorilor din burete, acesta s-a mișcat permițând deplasarea și dezvelirea șuruburilor cu piulița. S-a constatat că operatorul prestează servicii care pot afecta viața sau sănătatea consumatorilor, încălcând prevederile art. 7 lit. c) liniuța 2 din O.G. nr. 21/1992; deficiența se sancționează cu prevederile art. 50 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 21/1992.

În conformitate cu dispozițiile art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și cu principiul preeminenței dreptului, verificând mai întâi legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Astfel, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2011 sub sancțiunea nulității absolute: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește motivele de nulitate invocate de contestatoare, instanța le apreciază ca fiind neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Cu privire la faptul că sancționarea petentei s-a făcut ca urmare a unei petiții clasate, instanța reține că acesta nu reprezintă un motiv de nulitate a procesului-verbal de contravenție, nefiind prevăzut printre cazurile de nulitate prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Mai mult, instanța constată că nu este vorba despre o petiție clasată și nici anonimă, acesta fiind depusă și semnată de numita SPIRINDON (A_____) E_______. Nerespectarea procedurilor de soluționare a unei petiții nu poate atrage anularea procesului-verbal de contravenție, cazurile de nulitate fiind expres și limitativ prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce privește faptul că descrierea faptei este făcuta ipotetic si deficitar, indicându-se un loc in spațiul supus controlului ce nu are legătura cu evenimentul reclamat, instanța constată că în cuprinsul procesului verbal se menționează că fapta a fost constatată în urma unui control la punctul de lucru al petentei din C________, __________________ nr. 5, constatându-se următoarele: echipamentul (podeț de trecere cu trepte) este format din trepte prinse de un lanț prin șuruburi și piulițe, acestea fiind mascate de un burete prins cu un cablu galben. La mișcarea ușoară a apărătorilor din burete, acesta s-a mișcat permițând deplasarea și dezvelirea șuruburilor cu piulița. S-a constatat că operatorul prestează servicii care pot afecta viața sau sănătatea consumatorilor, încălcând prevederile art. 7 lit. c) liniuța 2 din O.G. nr. 21/1992; deficiența se sancționează cu prevederile art. 50 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 21/1992.

Rațiunea instituirii cerinței ca procesul verbal de contravenție să cuprindă o descriere în concret a faptei săvârșite, cu indicarea tuturor împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei, este aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și a justei sancțiuni aplicate. Instanța reține că fapta indicată în cuprinsul procesului verbal este suficient descrisă astfel încât să se poată stabili dacă aceasta corespunde încadrării juridice pe care aceasta a primit-o, neexistând elemente contradictorii în descrierea faptei contravenționale, iar fapta reținută în sarcina petentei corespunde încadrării juridice stabilite, respectiv art. 7 lit. c) liniuța a doua din O.G. nr. 21/1992, care prevede că prestatorii de servicii sunt obligați să presteze numai servicii care nu afectează viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora.

Agentul constatator a indicat locul (podeț de trecere cu trepte) în urma constatării personale, fiind prezent la punctul de lucru al petentei, astfel cum a confirmat și martora B_________ C_____. Faptul că persoana care a făcut sesizarea nu a indicat în concret locul lovirii copilului nu prezintă relevanță întrucât contravenția nu a ost reținută doar în baza declarației acesteia, ci a constatărilor persoanale ale agentului constatator.

În ceea ce privește neindicarea unor martori asistenți, instanța reține că în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 agentul constator are obligația identificării unui martor care să semneze procesul-verbal de în cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator făcând mentiune despre aceste imprejurari. Or, în speță, procesul-verbal de contravenție a fost semnat și ștampilat de reprezentantul legal al petentei, astfel că nu se impunea confirmarea situației de către un martor.

Cu privire la faptul că petentei nu i s-a dat posibilitatea de a formula obiecțiuni, instanța apreciază că sancțiunea prevăzută de art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 este cea a nulității relative, cu consecința anulării procesului verbal numai în cazul producerii unei vătămări a petentei ce nu poate fi înlăturată în altă modalitate. Or, în condițiile în care petenta are posibilitatea de a arăta, în mod direct, în fața instanței, obiecțiunile pe care ar fi dorit să le formuleze în fața agentului constatator, instanța apreciază că nu s-a produs nici o vătămare, a fortiori în condițiile în care, în procesul verbal este indicat corect termenul de contestare.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 și făcând apel la principiile generale de drept, rezultă că sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, astfel că, în temeiul art.249 Cod procedură civilă, cel care sesizează instanța de judecată având și sarcina probei.

Procesul verbal de contravenție contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate ex propriis sensibus -„cu propriile simțuri”- de către agentul constatator din cadrul intimatului, astfel că acesta face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie.

Motivul pentru care actele administrative se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie este încrederea că autoritatea statală, respectiv agentul constatator, consemnează cu exactitate și în mod obiectiv faptele pe care le constată, fără a denatura realitatea prin consemnarea părtinitoare sau neconformă adevărului a unor fapte.

O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încalca prezumția de nevinovăție. Dupa cum s-a statuat și în Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141 A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, no xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională de față în jurisprudența CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului și respectarea dreptului la apărare.

În prezenta cauza, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 5000 lei), cât și asigurarea posibilității petentei de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.

Cu respectarea principiilor contradictorialității și dreptului la apărare care guvernează procesul civil, s-a dat posibilitatea ambelor părți de a-și dovedi susținerile și apărările, părțile folosindu-se de proba cu înscrisuri, iar petenta și de proba testimonială.

Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța reține că fapta reținută în sarcina petentei este confirmată de fotografiile efectuate de agentul constatator la fața locului (f.106-107), din care se observă că treptele podețului sunt prinse de un lanț prin șuruburi și piulițe, fiind mascate de un burete care poate fi foarte ușor îndepărtat, copiii aflați la joacă putându-se lovi de aceste șuruburi și piulițe. Faptul că toate documentele produsului analizat sunt conforme cu normele europene ce trebuie respectate in privința produselor comercializate/utilizate nu înseamnă că produsul nu se poate defecta, prestatorul de serviciu având obligația de a lua constant măsuri pentru menținerea produsului în condiții sigure pentru sănătatea și intergitatea corporală a consumatorului.

Totodată, din biletul de externare a copilului accidentat la punctul de lucru al petentei (f.105), instanța reține că acesta a suerit o plagă la nivelul scalpului prin înțepare cu un corp dur, ceea ce confirmă pericolul prezentat de acele șuruburi și piulițe cu care este prins podețul și care se observă la îndepărtarea buretelui cu care sunt acoperite.

În drept, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 7 lit. c) liniuța a 2-a din O.G. nr. 21/1992, prestatorii de servicii au obligația să presteze numai servicii care nu afectează viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora, iar în conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. 1 lit. a) din același act normativ constituie contravenție încălcarea dispozițiilor art. 4, art. 7 lit. a) a 2-a, a 3-a și a 5-a liniuță, lit. c) prima și a 2-a liniuță și se sancționează cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 30.000 lei.

Instanța apreciază că petenta se face astfel vinovată de fapta reținută în sarcina sa, având obligația de a verifica permanent ca echipamentul folosit să nu pună în pericol sănătatea și intergitatea fizică a copiilor ce îl folosesc.

Declarațiile martorelor audiate nu sunt relevante în ceea ce privește fapta constatată, martora B_________ C_____ confirmând faptul că inspectorii OPC au efectuat un control la punctul de lucru al petentei, au dat bureții de protecție la o parte și au făcut poze, iar martora Carapet A______ R_____ a declarat că - la data la care copilul persoanei care a făcut reclamația s-a lovit – ea se afla la punctul de joacă și l-a obseravt pe copil intrând în spațiul de joacă iar mama copilului i-a spus că acesta a fost lobit de alți copii.

În ceea ce privește forma de vinovăție, prin raportare la dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 invocate de petentă, O.G. nr. 2/2001 nu prevede vreo definiție a vinovăției ori a formelor acesteia, fiind reglementate doar cazurile care exclud vinovăția: eroarea, cazul fortuit, constrângerea, etc. În sarcina petentei nu se poate reține vreo cauză exoneratoare de răspundere din acest punct de vedere, iar culpa cea mai ușoară fiind suficientă pentru a răspunde.

Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că procesul/verbal de contravenție a fost legal și temeinic întocmit, astfel că nu se impune anularea acestuia.

În privința individualizării sancțiunii aplicate, potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Dispozitiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 arată că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar dispozițiile art. 7 alin. 2 din același act normativ arată că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.

Tinând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională, (articol care coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată), instanța consideră că sancțiunea amenzii de 5000 lei corespunde gradului de pericol social al faptei săvârșite

În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, instanța are în vedere faptul că petenta a fost sancționată cu o amendă spre minimul prevăzut de art. 50 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 21/1992, iar fapta petentei a avut consecințe asupra intergității corporale a unui copil, producându-i vătămări, astfel că instanța apreciază că scopul educativ, dar și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.

Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.”

Petentul a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a hotararii apelate, in sensul admiterii plangerii si anularii procesului verbal. In subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment.

In dezvoltarea motivelor de apel, a aratat apelantul ca instanta de fond a apreciat in mod gresit situatia de fapt prezentata, neanalizand intreg probatoriul administrat in cauza – considerat initial petinent si util. A mai aratat ca procesul-verbal de contraventie este nelegal intocmit, agentul constatator mentionand un loc ipotetic al savarsirii faptei, nefiind indicati martorii asistenti. A mai precizat ca fapta contraventionala este descrisa vag, in termeni generali. Aprecierile subiective, in interesul solutionarii unei petitii ce trebuie urmata de o sanctiune contraventionala, aduc grave prejudicii unui operator economic, ce isi desfasoara activitatea corect, cu respectarea tuturor normelor impuse activitatii sale, cu toate avizele cerute in astfel de situatii. De asemenea, nu a fost individualizata in mod corect sanctiunea contraventionala, nefiind respectate disp. art. 5 din OG 2/2001.

Intimata a depus la dosar concluzii scrise, solicitand respingerea apelului ca nefondat.

Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 476 si urm. NCPC, Tribunalul retine ca apelul este nefondat din urmatoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanța reține că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare ”Convenția”). La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 195/2002 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda și sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.

Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N____ c. României, A_____ c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.

Conform jurisprudenței acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie.

Dupa cum a constatat si Curtea (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28; Telfner c. Austriei, no xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, no xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului, cât si asigurarea posibilitatii petentei de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.

Prin procesul verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx/04.04.2014 (f.13-14) întocmit de A__________ Națională Pentru Protecția Consumatorilor - Comisariatul Regional Pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est (G_____)-C.J.P.C. C________, petenta R_____ K___ S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 7 lit. c) liniuța a doua din O.G. nr. 21/1992 și sancționată de art. 50 alin. (1) din același act normativ. În sarcina contestatoarei s-a reținut că în baza reclamației nr. 761/19.03.2014 formulată de S_______ E_______, s-a efectuat un control la punctul de lucru al petentei din C________, __________________ nr. 5, constatându-se următoarele: echipamentul (podeț de trecere cu trepte) este format din trepte prinse de un lanț prin șuruburi și piulițe, acestea fiind mascate de un burete prins cu un cablu galben. La mișcarea ușoară a apărătorilor din burete, acesta s-a mișcat permițând deplasarea și dezvelirea șuruburilor cu piulița. S-a constatat că operatorul prestează servicii care pot afecta viața sau sănătatea consumatorilor, încălcând prevederile art. 7 lit. c) liniuța 2 din O.G. nr. 21/1992; deficiența se sancționează cu prevederile art. 50 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 21/1992.

În conformitate cu dispozițiile art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și cu principiul preeminenței dreptului, verificând mai întâi legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, corect s-a retinut de catre instanta de fond că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Astfel, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2011 sub sancțiunea nulității absolute: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește criticile privind motivele de nulitate invocate de catre petenta apelanta, instanța le apreciază, ca si instanta de fond, ca fiind neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Referitor la faptul că descrierea faptei este făcuta ipotetic si deficitar, indicându-se un loc in spațiul supus controlului ce nu are legătura cu evenimentul reclamat, instanța constată că în cuprinsul procesului verbal se menționează că fapta a fost constatată în urma unui control la punctul de lucru al petentei din C________, __________________ nr. 5, constatându-se următoarele: echipamentul (podeț de trecere cu trepte) este format din trepte prinse de un lanț prin șuruburi și piulițe, acestea fiind mascate de un burete prins cu un cablu galben. La mișcarea ușoară a apărătorilor din burete, acesta s-a mișcat permițând deplasarea și dezvelirea șuruburilor cu piulița. S-a constatat că operatorul prestează servicii care pot afecta viața sau sănătatea consumatorilor, încălcând prevederile art. 7 lit. c) liniuța 2 din O.G. nr. 21/1992; deficiența se sancționează cu prevederile art. 50 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 21/1992.

Or, se retine din continutul procesului-verbal ca agentul constatator a indicat locul (podeț de trecere cu trepte) în urma constatării personale, fiind prezent la punctul de lucru al petentei, astfel cum a confirmat și martora B_________ C_____.

Referitor la neindicarea unor martori asistenți, conform disp. art. 19 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, agentul constator are obligația identificării unui martor care să semneze procesul-verbal de în cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator făcând mentiune despre aceste imprejurari. Or, în speță, s-a retinut corect ca procesul-verbal de contravenție a fost semnat și ștampilat de reprezentantul legal al petentei, astfel că nu se impunea confirmarea situației de către un martor.

Cu privire la faptul că petentei nu i s-a dat posibilitatea de a formula obiecțiuni, de asemenea, corect s-a apreciat că sancțiunea prevăzută de art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 este cea a nulității relative, cu consecința anulării procesului verbal numai în cazul producerii unei vătămări a petentei ce nu poate fi înlăturată în altă modalitate. Or, în condițiile în care petenta are posibilitatea de a arăta, în mod direct, în fața instanței, obiecțiunile pe care ar fi dorit să le formuleze în fața agentului constatator, nu i s-a produs acesteia nicio vătămare, a fortiori în condițiile în care, în procesul verbal este indicat corect termenul de contestare.

Procesul verbal de contravenție contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate ex proprii sensibus -„cu propriile simțuri”- de către agentul constatator din cadrul intimatului, astfel că acesta face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie.

S-a apreciat corect ca, din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța reține că fapta reținută în sarcina petentei este confirmată de fotografiile efectuate de agentul constatator la fața locului (f.106-107), din care se observă că treptele podețului sunt prinse de un lanț prin șuruburi și piulițe, fiind mascate de un burete care poate fi foarte ușor îndepărtat, copiii aflați la joacă putându-se lovi de aceste șuruburi și piulițe. Faptul că toate documentele produsului analizat sunt conforme cu normele europene ce trebuie respectate in privința produselor comercializate/utilizate nu înseamnă că produsul nu se poate defecta, prestatorul de serviciu având obligația de a lua constant măsuri pentru menținerea produsului în condiții sigure pentru sănătatea și intergitatea corporală a consumatorului. Totodată, din biletul de externare a copilului accidentat la punctul de lucru al petentei (f.105), instanța reține că acesta a suerit o plagă la nivelul scalpului prin înțepare cu un corp dur, ceea ce confirmă pericolul prezentat de acele șuruburi și piulițe cu care este prins podețul și care se observă la îndepărtarea buretelui cu care sunt acoperite.

Potrivit dispozițiilor art. 7 lit. c) liniuța a 2-a din O.G. nr. 21/1992, prestatorii de servicii au obligația să presteze numai servicii care nu afectează viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora, iar în conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. 1 lit. a) din același act normativ constituie contravenție încălcarea dispozițiilor art. 4, art. 7 lit. a) a 2-a, a 3-a și a 5-a liniuță, lit. c) prima și a 2-a liniuță și se sancționează cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 30.000 lei.

In atare situatie, corect instanța de fond a apreciat că petenta se face astfel vinovată de fapta reținută în sarcina sa, având obligația de a verifica permanent ca echipamentul folosit să nu pună în pericol sănătatea și intergitatea fizică a copiilor ce îl folosesc.

Referitor la forma de vinovăție, prin raportare la dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 invocate de petentă, O.G. nr. 2/2001 nu prevede vreo definiție a vinovăției ori a formelor acesteia, fiind reglementate doar cazurile care exclud vinovăția: eroarea, cazul fortuit, constrângerea, etc. Or, corect s-a retinut ca in sarcina petentei nu se poate reține vreo cauză exoneratoare de răspundere din acest punct de vedere, iar culpa cea mai ușoară fiind suficientă pentru a răspunde.

Tinând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională, (articol care coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată), argumentat s-a retinut că sancțiunea amenzii de 5000 lei corespunde gradului de pericol social al faptei săvârșite.

În privința temeiniciei procesului-verbal, plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr.2/2001 care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere dispozițiile art. 1171 Codul civil și ale art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a retinut in mod corect de catre instanta de fond că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 din Codul civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

Această modalitate ar părea că încalcă din start cerința referitoare la sarcina probei, care în mod normal ar trebui să aparțină celui ce acuză, adică agentului constatator. În realitate, fapta respectivă este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar în materie penală obligă statele să nu depășească o anumită limită. În funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul, se stabilește și limita rezonabilă până la care poate opera prezumția, asigurându-se totodată respectarea drepturilor apărării sub toate aspectele (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vastberga Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar aceasta din urmă nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoană învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate în acuzare instanța nu poate fi convinsă de vinovăția acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Așadar, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).

În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Așadar, în speța de față, instanta de apel retine ca sarcina probei a revenit si revine petentului, aceasta având obligația de a dovedi faptul că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție nu sunt conforme realității. Or, s-a apreciat in mod corect că, în raport de probele administrate în cauză, petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal contestat și nu a făcut dovada celor afirmate si sustinute in plangerea contraventionala.

Mai mult decât atât, s-a constatat in mod corect de catre instanta de fond, ca este certa săvârșirea contravenției reținută în sarcina petentului.

Petentul a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale aplicate cu avertismentul, susținând că fapta contravențională reținută în sarcina sa este de o gravitate redusă.

De asemenea, si sub aspectul proporționalității sancțiunii aplicate, instanța de fond a constatat in mod corect că agentul constatator i-a aplicat petentului amenda în cuantumul minim prevăzut de lege pentru contravenția comisă, fiind respectate dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în conformitate cu care sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, in cauza neavand relevanta sustinerile petentului din apel, in sensul ca amenda minima are un cuantum ridicat, intrucat, data fiind gravitatea contraventiei savarsite, legiuitorul a prevazut un minim ridicat al amenzii.

Sub aspect sancționatoriu, astfel, in mod corect instanța de fond a reținut că sancțiunea aplicată îmbină caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, fiind respectate criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul - verbal.

În consecință, apreciind in egala masura, că procesul-verbal este legal și temeinic, ca sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, iar înlocuirea amenzii cu avertismentul nu este oportună în prezenta cauză, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.

Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.480 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de catre __________________, cu sediul în C________, _______________________, nr. 38, ____________, jud. C________, in contradictoriu cu A__________ N________ PENTRU PROTECTIA CONSUMATORULUI CONSTANTA, cu sediul în C________, _______________________ Bis, jud. C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. xxxxx/02.12.2014, pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, ca nefondat.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica din data de 21.10.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

I____-L____ O______-D__ E________ C______

GREFIER,

E______ D_____

Jud.fond. D.A. S______

Tehnored.jud.decizie: I.-L. O.-D./4 ex./26.11.2015

Publicitate