Cod ECLI

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 319/R/2015

Ședința publică de la 15 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L_____ H_____

Judecător A_______ C_____

Judecător M____ O_________

Grefier A______ A____ O_____

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe recurenta ________________ SRL - PRIN ADMINITRATOR JUDICIAR LICHIDATOR INSTANT EXPERT SPRL, recurent ________________ SRL - PRIN ADMINITRATOR MACADAN G_______ în contradictoriu cu intimat I__ B____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă lichidatorul judiciar al recurente prin consilier juridic M_______ I____ care depune delegație, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Nemaifiind alte cereri sau probe noi de administrat, instanța de judecată acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.

Având cuvântul, reprezentantul legal al recurentei solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile recurate și pe fond, admiterea în întregime a plângerii , anularea procesului verbal și exonerarea de plata amenzii.

Tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare pe fondul cererii de recurs.

TRIBUNALUL

deliberând

Asupra recursului de față reține următoarele:

Prin s.c. nr. 2797/07.11.2013 pronunțată de Judecătoria Moinești în ds. nr. XXXXXXXXXXXXX s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta S.C. M__-A__, cu sediul procedural ales în localitatea Ardeaoni, _______________________, județul B____ în contradictoriu cu intimata I__ B____ cu sediul în ________________________, nr. 63 A, județul B____, ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:

”Prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxx din 24.10.2012, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de xxxxx lei, conform art. 260 alin.1 lit. e din Legea 53/2003, deoarece la data de 23.10.2012, la punctul de lucru și desfacere din comuna Ardeoani aparținând ________________ SRL, au fost identificați desfășurând activități numiții Sanduc V_____ și Saracutu T_____, care au declarat pe proprie răspundere că desfășoară activitate pentru _______________ data de 22.10.2012, nu au semnat contract individual de muncă și nu primesc bani.

Se mai reține în procesul verbal de constatare a contravenției că, în urma controlului efectuat la societate, s-a constatat că în data de 23.10.2012, ora 10:30, angajatorul a primit la muncă două persoane, fără să încheie în formă scrisă contract individual de muncă, conform prevederilor art. 16 alin.1 din Legea nr. 53/2003.

Prin același proces verbal petenta a fost sancționată cu avertisment conform art. 8 alin.1 lit.d din HG 161/2006, deoarece nu a înregistrat anterior începerii raporturilor de muncă, contractul individual de muncă a salariatului P______ C______ I____, în registrul individual de muncă al salariaților, în format electronic, faptă prevăzută de art. 8 alin.1 lit.d din HG 161/2006.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța s-a pronunțat prioritar cu privire la motivele de nulitate invocate de petent.

Cu privire la motivul de nulitate invocat de către petentă, instanța a constatat că este neîntemeiat urmând a fi respins pentru următoarele considerentele ce vor fi expuse.

Potrivit art. 19 din OG 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.

Conform aceluiași articol, nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator și în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

Instanța a constatat că au fost respectate și prevederile art. 19 alin.1 și alin.3 în sensul că în procesul verbal la rubrica „motivele pentru care procesul-verbal a fost încheiat în lipsă de martori” s-a menționat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit la sediul I.T.M. B____ în prezența altor inspectori de muncă, și că aceștia nu pot avea calitatea de martori.

Pentru aceste considerente, instanța a urmat să constate că motivul de nulitate invocat de către petentă este neîntemeiat.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de nulitate invocată de către petent, referitor la faptul că procesul verbal de constatare a contravenției , nu a fost întocmit la fața locului și nici la data în care s-a constatat presupusa faptă, fiind încălcate dispozițiile legale, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiat , fiind respins.

Instanta a retinut ca potrivit art. 13 din OG 2/2001, legiuitorul a hotarât ca în cazul în care un agent constatator constata ca o persoana se poate face vinovat de savârsirea unei contraventii, dupa verificarea sustinerilor atât în favoarea, cât si în defavoarea contravenientului, în termen de 1 lună sa încheie procesul verbal de sanctionare.

Așadar este lipsit de relevanta locul unde se încheie procesul verbal de contravenție la sediul intimatei sau la locul constatării faptei, pentru ca legea distinge doua momente :cel al constatării faptei contravenționale si cel al întocmirii procesului verbal de contravenție.

Întocmirea ulterioara constatării săvârșirii contravenției a procesului verbal nu constituie motiv de nulitate a acestuia deoarece procesul verbal se poate întocmi atât in prezenta, cat si in lipsa făptuitorului, pe baza constatărilor personale si a probelor administrate de agentul constatator. In speța, inspectorii I__ au constat personal faptele reținute in procesul verbal.

F___ de aceste prevederi instanta a retinut că procesul verbal a fost încheiat, ulterior constatării faptei contravenționale, respectiv la data de 24.10.2012 este întocmit în termenul prevazut de lege.

În concluzie instanța a constatat că sub aspectul legalitatii procesului verbal, au fost respectate toate condițiile formale prevăzute de OG 2/2001 privind întocmirea procesului verbal, neintervenind vreo cauza de nulitate absoluta. Acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității conform art. 16 si art. 17 din OG 2/2001, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale. Astfel procesul verbal conține data si locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea si instituția din care face parte agentul constatator, denumirea si sediul persoanei juridice contraveniente, fapta săvârșita, data comiterii, semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta fiind un act întocmit de un agent al statului, învestit cu autoritate de constatare a faptelor care constituie contravenții, rezultă că procesul-verbal contravențional se bucura de prezumția relativa de legalitate și temeinicie.

Cu privire la prima faptă reținută instanța a constatat că potrivit art. 260 alin.1 lit. e din Legea nr. 53/2003 constituie contravenție primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit, faptă ce se sancționează , cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Din fișa de identificare din 23.10.2012, Saracuțu T_____, a declarat inspectorilor de muncă I__, că prestează activitate de la data de 19.02.2012 la persoana juridică ______________, câte 4 ore/zi, nu a semnat contract individual de muncă cu societatea și nici nu a negociat salariul cu angajatorul.

Martorul Sanduc V_____, a afirmat că, prestează activitate în calitate de mecanic de la data de 22.10.2012, pentru petentă, timpul de muncă fiind de 3-4 ore/zi, nu a primit salariu și nici nu a încheiat contract individual de muncă cu angajatorul.

Instanța a apreciat că, susținerile martorilor relatate în fața instanței că au fost intimidați de către inspectorii de muncă I__, să declare că prestează activitate pentru ________________ SRL, ca fiind nereale, având în vedere faptul că acestea au fost date după o perioadă mare de timp, martorii având suficient timp să stabilească o situație de fapt nereală dar favorabilă petentei, fiind evidentă subiectivitatea acestora.

Nu pot fi reținute nici afirmațiile martorilor că nu se aflau în curtea aparținând societății ci pe o altă proprietate, deoarece este lipsit de orice logică ca inspectorii de muncă I__ , să identifice două persoane care se aflau pe domeniul privat aparținând unei alte persoane decât celei a petentei, și în baza declarațiilor acestora să o sancționeze pe petentă.

Instanța a avut în vedere și faptul că deși martorii au declarat pe proprie răspundere, Sanduc V_____, că lucrează pentru petentă începând cu data de 22.10.2012 iar Saracutu T_____ de la data de 19.10.2012, în fața instanței aceștia au precizat ca îl ajutau pe fiul administratorului să repare o pană la un cauciuc, fiind evidentă intenția acestora de a relata o altă situație de fapt decât cea reală.

Cum petenta nu a administrat probe în dovedirea netemeiniciei procesului –verbal pentru care sarcina probei îi revenea potrivit art.1169 Cod civil, apărările sale rămân simple afirmații, fără relevanță juridică.

Cu privire la solicitarea petentei de înlocuire a amenzii contravenționale cu avertisment instanța a respins-o pentru considerentele ce vor fi expuse.

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște asupra sancțiunii aplicate. Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Primirea la muncă a persoanelor fără existența contractului individual de muncă încheiat în formă scrisă este o contravenție instituită pentru a proteja în primul rând drepturile lucrătorilor.

Potrivit art. 40 din Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii.

Persoana primită la muncă este întotdeauna partea slabă din raportul juridic de muncă, iar respectarea drepturilor prevăzute în favoarea sa de legislația muncii depinde în mod semnificativ de bunăvoința angajatorului.

Or, numai prin încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă, urmată de efectuarea celorlalte formalități prevăzute de lege (înregistrarea contractului la Inspectoratul Teritorial de Muncă, menționarea în declarația lunară privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat care se depune de angajator la casa teritorială de pensii etc.) este prevenit comportamentul abuziv al angajatorului și se asigură angajatului posibilitatea de a beneficia efectiv de drepturile prevăzute de lege în favoarea sa: dreptul la salarizare pentru munca depusă; dreptul la plata corespunzătoare a orelor suplimentare și a muncii de noapte; dreptul la repaus zilnic și săptămânal; dreptul la concediu anual de odihnă, de maternitate, pentru creșterea sau îngrijirea copilului, pentru incapacitate temporară de muncă cu acordarea indemnizațiilor prevăzute de lege; dreptul la indemnizație pe perioada întreruperii temporare a activității angajatorului; dreptul la securitate și sănătate în muncă, asigurarea obligatorie în sistemul public de asigurări sociale și de sănătate ș.a.

Este ușor de observat că drepturile care derivă din contractul individual de muncă sunt fiecare în parte de maximă importanță pentru fiecare lucrător în parte, asigurând satisfacerea trebuințelor primare ale persoanei umane, așa încât dincolo de pericolul social generic, abstract, al contravenției prevăzute de art. 276 alin. 1 lit. e) din Codul muncii, fapta petente prezintă ea însăși un pericol social concret. Astfel, persoana primită la muncă fără încheierea unui contract scris este prejudiciată în mod cert prin aceea că nu i se ia în calcul perioada lucrată pentru stabilirea vechimii în muncă și nici pentru acordarea concediului de odihnă. Totodată, omisiunea sancționată de art. 276 alin. 1 lit. e) din Codul muncii poate prejudicia în mod potențial persoana primită la muncă, printre altele, în situația în care survin boli diverse cu sau fără legătură cu viața profesională întrucât angajatorul nu a reținut și virat contribuțiile datorate de persoana primită la muncă către bugetul asigurărilor sociale de stat și cel al asigurărilor de sănătate. În acest caz, persoana primită la muncă, neavând calitatea de asigurat, trebuie să suporte costurile destul de ridicate ale asistenței medicale (simple consultații, investigații și intervenții de specialitate, spitalizare etc.).

Contravenția prevăzută de art. 276 alin. 1 lit. e) din Codul muncii apără și alte valori sociale importante, precum îndeplinirea de către angajat a obligațiilor care îi revin în cadrul raportului juridic de muncă sau îndeplinirea de către angajatori a obligațiilor fiscale reprezentând contribuția de asigurări sociale datorate ș.a.

Astfel fiind, sancțiunea aplicată petentei de agentul constatator a fost corect individualizată aceasta fiind orientata spre minimul pedepsei. Instanța a apreciat că aplicarea sancțiunii avertismentului nu este o măsură care să asigure o protecție adecvată valorilor sociale protejate (protecția forței de muncă, corectitudinea raporturilor juridice de muncă, îndeplinirea de către angajatori a obligațiilor fiscale). Sancțiunea aplicată (amenda în cuantum egal cu minimul prevăzut de lege) nu este nicidecum excesivă față de gradul de pericol social concret al faptei .

Prin urmare, împrejurările reținute de agentul constatator nefiind infirmate, și față de disp.art.1169 Cod civil care statuează că oricine face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească, instanța a menținut procesul-verbal ca legal și temeinic și pe cale de consecință a respins plângerea formulată ca neîntemeiată. ”

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta.

În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

1. Prin plângerea contravențională a criticat p.v. atacat cu privire la modalitatea de constatare, asupra conținutului minim obligatoriu prevăzut de lege și asupra modului în care s-a reținut situația de fapt, o situație eronată care a condus la o sancționare nelegală a firmei.

Astfel, procesul verbal este nul absolut căci a fost încheiat fără observarea condițiilor obligatorii referitoare la prezența unui martor atunci când procesul verbal se încheie în lipsa reprezentantului legal al societății.

Constatarea contravenției a avut loc la data de 23.10.2012, dar redactarea acestuia a avut loc în lipsa unui reprezentant legal, fără un martor asistent, deși agentul constatator avea posibilitatea să încheie același document la data constatării și în prezența administratorului societății sau a unui martor.

În aceste condiții, s-a încălcat și dreptul societății de a formula obiecțiuni, căci, nefiind prezent la întocmire un reprezentant legal chiar dacă a avut obiecțiuni, nu le-a putut formula.

Tocmai de aceea în fața instanței ar fi trebuit să fie avute în vedere și apărările recurentei și mai ales probele care permiteau clarificarea situației de fapt reale.

În considerentele sentinței recurate, prima instanță a reținut faptul că martorii audiați în cauză ar fi subiectivi, că nu ar fi posibil că agenții constatatori să greșească audiind persoanele în cauză pe altă proprietate decât a recurentei, că societatea recurentă nu a produs probele necesare răsturnării prezumției de legalitate a procesului verbal.

În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri și martori, depozițiile acestora fiind ignorate de către instanță.

Ca urmare s-a solicitat a se reconsidera probatoriul administrat în cauză: declarațiile martorilor, depoziția agentului constatator care deși a fost informat că se află pe proprietatea privată a unei persoane fizice a sancționat o persoană juridică, că agentul constatator a consemnat ce a vrut deoarece la încheierea procesului verbal a lipsit reprezentantul legal al societății și nu s-au putut formula obiecțiuni.

Instanța analizând motivele de recurs, constată că sunt întemeiate:

Astfel, în privința motivelor de nulitate absolută invocate, tribunalul reține că instanța de fond a dat o interpretare corectă dispozițiilor art. 19 alin. (1) și (3) din OG nr. 2/2001 privind modul de încheiere a procesului verbal în lipsa unui martor, reținându-se că procesul verbal a fost încheiat la sediul agentului constatator, în prezența altor inspectori de muncă care nu pot avea calitatea de martori.

Referitor la motivul de recurs precum că procesul verbal a fost încheiat în lipsa reprezentantului legal al societății și astfel aceasta a fost privată de dreptul de a formula obiecțiuni, instanța reține că procesul verbal atacat a fost încheiat la sediul I__, în lipsa reprezentantului legal al societății, astfel că acesta nu avea cum să formuleze obiecțiuni, iar pe de altă parte potrivit art. 13 din OG nr. 2/2001 procesul verbal de contravenție se poate încheia la locul constatării faptei dar și la locul întocmirii acesteia – în speță, la sediul I__, cu condiția ca acesta să fie comunicat contravenientului în termenul de o lună, de la data aplicării sancțiunii (art. 14 din OG nr. 2/2001).

Faptul că, reprezentantul societății nu a putut formula obiecțiuni, nu înseamnă și o încălcare a dreptului de apărare având în vedere cele menționate anterior, iar pe de altă parte, dreptul la apărare nu i-a fost încălcat, având în vedere că a avut posibilitatea, pe care a și fructificat-o, de a formula plângere contravențională la o instanță de judecată în care și-a expus pe larg nemulțumirile cu privire la respectivul proces verbal de contravenție.

În ce privește martorii audiați în cauză, S_______ T_____ și Sanduc V_____, instanța reține că aceste persoane sunt tocmai persoanele care au fost descoperite de inspectorii I__ că prestează activități în favoarea petentei, astfel că instanța de fond în mod legal și temeinic a apreciat că declarațiile acestora sunt subiective.

Referitor la celelalte motive de recurs instanța apreciază că recurenta nu a adus nici o probă din care să rezulte că persoanele, care au fost identificate ca lucrând în favoarea recurentei fără contract de muncă, se aflau pe o proprietate privată, și nu la sediul recurentei, că schimbau un cauciuc la o combină ajutându-l pe numitul B_____ Macalau – fiul administratorului societății.

Cum, din analiza motivelor de recurs nu se poate reține o altă situație de fapt și de drept decât cea reținută de instanța de fond urmează ca în baza art. 312 Cod procedură civilă, să se respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurent - petent ________________ SRL - PRIN ADMINITRATOR JUDICIAR LICHIDATOR INSTANT EXPERT SPRL cu sediul în Mun. B____, _________________________, ____________, _________________ si 2, J____ B____, ________________ SRL - PRIN ADMINITRATOR MACADAN G_______ din B____, _____________________, _____________, ______________, J____ B____ în contradictoriu cu intimat intimat I__ B____ cu sediul în Mun. B____, ________________________, nr. 63 A, J____ B____, împotriva s.c nr. 2797/07.11.2013 pronunțată de Judecătoria Moinești în ds. nr. XXXXXXXXXXXXX.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Septembrie 2015

PREȘEDINTE L_____ H_____

Judecător A_______ C_____

Judecător M____ O_________

Grefier A______ A____ O_____

Red. s.c. I___ D____ C______

Red dec. H.L. 13.01.2016

Tehn. A.O. 23.02.2016- 5 ex.