Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 12 Noiembrie 2015

Președinte - E____ P____

Judecător A______ C________

Grefier A____ C_______

DECIZIE Nr. 1561/2015 ca

Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelant A_______ SA și pe intimat P_______ M_________ IAȘI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.10.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a rămas în pronunțare și din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de astăzi , 12.11.2015, când :

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr 2112 din 16.02.2015 Judecătoria Iași a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională.

A respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta _________________ contradictoriu cu intimatul P_______ MUNICIPIULUI IAȘI împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.xxxxxx/24.07.2014. A luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul XXXXXXXXXXXXXX din data de 22.08.2014, petenta ________________ solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.xxxxxx/24.07.2014.

Sub aspectul nulității procesului verbal contestat, petenta a arătat că acesta este nul în condițiile în care nu cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art.16, art.17 din O.G. nr.2/2001 nefiind precizată data, ora și locul săvârșirii faptei, din cuprinsul acestuia nerezultând lucrările efectuate, perioada efectuării acestor lucrări, starea în care a fost găsit asfaltul, ceea ce echivalează cu lipsa descrierii faptei.

Petenta a mai arătat că în cuprinsul procesului verbal contestat nu sunt descrise condițiile tehnice care se afirmă că nu au fost respectate și că nu este singura unitate care efectuează intervenții asupra carosabilului, organul constatator indicând lunile octombrie-noiembrie 2013, fără a dovedi că ea a efectuat intervenții în acel loc și în acea perioadă.

În drept au fost invocate dispozițiile din O.G. nr.2/2001.

Anexat acțiunii, petenta a depus în copie conformă procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.xxxxxx/24.07.2014 fila 6.

În temeiul art.411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, petenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru cuantum de 20 lei stabilită conform prevederilor art.19 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Acțiunea a fost regularizată în acord cu prevederile art.200 și următoarele Cod procedură civilă în care petenta a făcut dovada calității de reprezentant legal, a indicat intimatul și datele acestuia de identificare (M_________ Iași) și mijloacele de probă de care înțelege să se folosească în soluționarea cauzei filele 10-13. Cu aceeași ocazie, petenta a arătat că beneficiază de prezumția de nevinovăție în acord cu art.6 CEDO, sarcina probei revenind intimatei.

Prin întâmpinarea formulată în termenul legal și depusă prin serviciul registratură la data de 30.09.2014, P_______ Municipiului Iași a solicitat respingerea acțiunii și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.

În motivare a arătat, în esență, că fapta este prevăzută de H.C.L. Iași nr.133/2009 completată prin HCL Iași nr.467/2009, iar în urma controlului efectuat la data de 22, 23.07.2014 în municipiul Iași, pe ______________________-a constatat faptul că petenta a executat lucrări de intervenție la rețeaua îngropată de apă canal, fără a respecta condițiile stabilite de HCL nr.133/2009, deși a fost somată de nenumărate ori cu privire la obligațiile deținătorilor de utilități publice.

Sub aspectul nulității, intimata a arătat că procesul verbal contestat conține toate mențiunile prevăzute de lege, încheierea actului în lipsa contravenientei necontravenind dispozițiilor OG nr.2/2001, agentul respectând dispozițiile art.19 alin.3 O.G. nr.2/2001 și indicând motivul pentru care nu a fost consemnată prezența vreunui martor iar în subsidiar s-a arătat că acest motiv este de nulitate relativă.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, intimata a arătat că petenta nu poate invoca că nu are cunoștințe despre lucrarea efectuată în condițiile în care a confirmat efectuarea lucrărilor, în urma lucrărilor efectuate creându-se un disconfort în circulația publică, petenta necontestând realitatea celor consemnate de agentul constatator, înțelegând să invoce motive lipsite de relevanță și fără niciun suport legal pentru a se sustrage de la răspunderea contravențională.

Sub același aspect, intimata a mai arătat că petenta în calitate de deținătoare de utilități, avea obligația de a reface carosabilul, de a controla pe parcursul execuției calitatea lucrărilor, inclusiv în situația în care intervenția la rețelele îngropate s-a făcut d către o persoană fizică sau juridică delegată, și de a confirma finalizarea acestora pe baza proceselor verbale de constatare întocmite în comun, neaflându-se la prima abatere de acest fel.

S-a mai arătat ca sancțiunea aplicată a fost corect individualizată corespunzând gradului de pericol social al faptei reținută în sarcina acesteia, ținând seama și de împrejurarea că petenta a reiterat comportamentul contravențional.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art.205-art.208 Cod procedură civilă.

În dovedirea întâmpinării, intimata a depus în copie conformă notificare petentă fila 18, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.xxxxxx/24.07.2014 fila 19, dovada comunicării actului de sancționare cu confirmare de primire fila 20, adresă petentă nr.xxxxx/15.11.2013 filele 21-22, adresă petentă nr.xxxxx/14.11.2013 filele 23-24, adresă petentă nr.xxxxx/08.11.2013 filele 25-26, adresă petentă nr.xxxxx/07.11.2013 filele 27-28, planșe fotografice din 22.07.2014 filele 29-30, planșe fotografice din23.07.2014 filele 31-39.

În temeiul art.411alin.1, pct.2 Cod procedură civilă, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Întâmpinarea a fost comunicată petentei care a formulat răspuns la întâmpinare prin serviciul registratură de la data de 07.11.2014 prin care pe cale de excepție a invocat excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională, justificat de faptul că în cuprinsul procesului verbal contestat s-a reținut că intervenția a avut loc în perioada octombrie-noiembrie 2013, iar acesta a fost întocmit la data de 24.07.2014, cu depășirea termenului de 6 luni prevăzut de art.13alin.1 din OG nr.2/2001.

Pe fondul cauzei, a reiterat susținerile din acțiunea introductivă de instanță, prin care a arătat că procesul verbal contestat este lovit de nulitate deoarece nu se detaliază condițiile tehnice pretins nerespectate, existând o descriere succintă și lapidară a faptei contravenționale și în raport de care se află în imposibilitatea de a face proba contrară.

Petenta a mai arătat că Regulamentul pentru executarea lucrărilor la rețelele tehnico edilitare aflate pe domeniul public al Municipiului Iași, conține mai multe condiții de lucru, arătând că în lipsa descrierii faptei nu poate ști ce condiții nu a respectat atât timp cât nu este de specialitate.

În dovedire a anexat Regulamentul pentru executarea lucrărilor la rețelele tehnico edilitare aflate pe domeniul public al Municipiului Iași fila 45.

Prin serviciul registratură de la data de 06.01.2015, intimata a depus precizări la dosarul cauzei prin care a reiterat susținerile din întâmpinare și prin care a arătat că fapta reținută în sarcina petentei este o contravenție continuă în care starea contravențională se menține pe toată durata existenței sale, în acord cu prevederile art.13 din OG nr.2/2001, data săvârșirii faptei fiind data constatării acesteia, respectiv data la care s-a observat de către agentul constatator încălcarea dispozițiilor legale, fapta fiind constatată în mod personal de agentul constatator, sens în care petenta trebuie să facă dovada faptului pozitiv contrar, nefiind relevantă solicitarea petentei în ceea ce privește termenul de prescripție.

La termenul din 09.02.2015 instanța a constatat că intimat în prezenta cauză este P_______ Municipiului Iași pentru considerentele ce acolo au fost arătate și a încuviințat pentru ambele părți, apreciindu-le legale, concludente, pertinente și utile soluționării cauzei, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei și documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției xxxxxx încheiat la data de 24.07.2014 de către agentul constatator al intimatei, petenta a fost sancționată cu amendă în suma de 2500 lei, reținându-se că în urma controlului efectuat în data de 22.07.xxxxxxxxxxxxx14 petenta nu a respectat condițiile tehnice de refacere a infrastructurii domeniului public-carosabil afectate ca urmare a intervenției la rețeaua de canalizare, din perioada octombrie-noiembrie 2013, rețea îngropată în infrastructura domeniului public situată în Iași, ______________________-a-vis de nr.65, faptă prevăzută de dispozițiile art.2.3 din HCL Iași nr.133/2009, modificată prin HCL Iași nr.467/2009 și sancționată de dispozițiile art. 3 pct.2 din HCL Iași nr.133/2009, modificată prin HCL Iași nr.467/2009, anexa 1 din Regulament, astfel cum rezultă din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.xxxxxx/24.07.2014 fila 19.

În dreptul rubricii alte mențiuni, agentul intimatei a reținut că de la intervenția cu stradela Grădinari și până la primul cămin de canalizare, infrastructura carosabilului s-a surpat/tasat, periculos pentru circulația rutieră.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.xxxxxx/24.07.2014 nu a fost semnat de petentă, agentul constatator menționând că persoanele de față nu au semnat procesul verbal în calitate de martori, fiind agenți constatatori.

În drept potrivit dispozițiilor art.2.3 din HCL nr.133/2009 privind Regulamentul de refacere a domeniului public al municipiului Iași afectat de lucrările la rețelele tehnico-edilitare subterane, deținătorii de utilități sau delegații acestora, la efectuarea unor astfel de lucrări, sunt obligați să respecte condițiile de refacere a domeniului public afectat, conform anexelor, iar potrivit art.3.2 din HCL nr.133/2009, în cazul nerespectării articolelor 2.2, 2.3 și 2.5, valoarea contravenției este cuprinsă între 2.000.-2.500 lei.

După ce a constatat că plângerea a fost introdusă înlăuntrul termenului prevăzut la art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.xxxxxx/24.07.2014, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Analizând, așadar, cu precădere legalitatea actului de sancționare, sub aspect strict formal, instanța reține că potrivit dispozițiilor art.16 din O.G. nr.2/2001 procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.

Instanța arată în prealabil că au caracter imperativ-limitativ cazurile de nulitate absolută prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001, iar toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească procesul verbal atrag sancțiunea nulității numai dacă s-a pricinuit petentului o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act (aspecte statuate prin Decizia nr.XXII/19.03.2007, pronunțată de ICCJ în soluționarea recursului în interesul legii).

În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petentă potrivit căruia procesul verbal contestat este nul deoarece nu cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art.16, art.17 din O.G. nr.2/2001 nefiind precizată data săvârșirii faptei, din cuprinsul acestuia nerezultând data când a intervenit asupra carosabilului și când trebuia refăcut, astfel încât să rezulte data comiterii faptei, apare ca neîntemeiat în condițiile în care petenta a fost sancționată pentru nerespectarea obligației de refacere a carosabilului, obligația care are o existență continuă până la momentul îndeplinirii corespunzătoare a acesteia, de unde rezultă că și fapta contravențională, constând în neîndeplinirea acestei obligații este continuă.

Cu alte cuvinte, atât timp cât contravenția este continuă, în acord cu prevederile art.13 alin.2 din OG nr.2/2001, rezultă că data săvârșirii faptei este data constatării acesteia, dată care a fost menționată în cuprinsul procesului-verbal în mod corect – fiind, în mod evident, data efectuării controlului în teren, respectiv 22.07.2014, 23.07.2014, astfel cum rezultă din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.xxxxxx/24.07.2014 fila 19.

Mai mult de atât, potrivit dispozițiilor art.2 din H.C.L. nr.133/2009 modificată prin H.C.L. nr.467/2009 la efectuarea unor intervenții la rețelele îngropate printre obligațiile deținătorilor de utilități este și aceea de a „ reface carosabilul în 5 zile, în caz contrar Primăria Municipiului Iași va reface lucrarea pe cheltuiala beneficiarului, care va deveni rău platnic - debitor la bugetul local. Obligația cade în sarcina administratorului rețelei de utilități, inclusiv în situația în care intervenția la rețelele îngropate s-a făcut de către o persoană fizică / juridică delegată de către deținătorul de utilități, ori în situația în care refacerea domeniului public afectat s-a contractat cu o firmă specializată”.

Din textul H.C.L. nr.133/2009 instanța reține că s-a reținut în sarcina petentei fapta omisivă constând în nerespectarea obligației de refacere a infrastructurii carosabilului în urma unei intervenții la rețeaua de canalizare și că obligația trebuia îndeplinită în termen de 5 zile de la data intervenției iar după depășirea acestui termen fapta are natură omisivă, fiind continuă astfel încât menționarea în procesul verbal a datei constatării (22, 23.07.2014) în raport de data la care obligația trebuia îndeplinită satisface cerința legii privind menționare datei săvârșirii abaterii.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională, excepție de fond, absolută și peremptorie, invocată de către petentă, apare ca neîntemeiată în condițiile în care potrivit art.13 alin.1 din OG 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșiri faptei.

Cu alte cuvinte, având în vedere că potrivit celor de mai sus, s-a reținut că data săvârșirii faptei este dată de data efectuării controlului în teren, respectiv 22, 23.07.2014 și având în vedere că procesul verbal contestat a fost întocmit de agenții intimatei la data de 24.07.2014, astfel cum rezultă din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.xxxxxx/24.07.2014 fila 19, rezultă că acesta a fost întocmit cu respectarea termenului de 6 luni prevăzut de art.13 alin.1 din OG 2/2001.

În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petentă potrivit căruia procesul verbal contestat este nul deoarece nu cuprinde mențiuni cu privire la locul săvârșirii faptei, apare ca neîntemeiat în condițiile în care în cuprinsul acestuia s-a reținut că petenta nu a respectat condițiile tehnice de refacere a infrastructurii domeniului public-carosabil afectate ca urmare a intervenției la rețeaua de canalizare, din perioada octombrie-noiembrie 2013, rețea îngropată în infrastructura domeniului public situată în Iași, ______________________-a-vis de nr.65, ceea ce echivalează cu o indicare a locului săvârșirii pretinsei fapte reținute în sarcina petentei.

În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petentă potrivit căruia procesul verbal contestat este nul deoarece nu se detaliază condițiile tehnice pretins nerespectate, existând o descriere succintă și lapidară a faptei contravenționale și în raport de care se află în imposibilitatea de a face proba contrară, Regulamentul pentru executarea lucrărilor la rețelele tehnice-edilitare prevăzând în anexele sale o ________ etape în care se execută lucrările de refacere a carosabilului, apare ca neîntemeiat în condițiile în care, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentei a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Cu alte cuvinte, sub acest aspect, instanța reține că în cuprinsul procesului verbal contestat a fost realizată o descriere corespunzătoare a conduitei petentei în baza unui temei juridic care poate fi verificat de instanța de judecată.

Așadar, procesul verbal contestat este legal întocmit cuprinzând mențiunile necesare individualizării persoanei juridice trase la răspundere contravențională, fiind descrisă suficient fapta reținută în sarcina sa, fiind indicat temeiul de drept al acesteia și al aplicării sancțiunii, fiind menționate data și locului constatării faptei, data și locul întocmirii actului, fiind aplicată semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanța de judecată reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.

Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art.34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Instanța reține faptul că, inclusiv în cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Instanța mai reține că procesul verbal analizat reprezintă un act administrativ care, în anumite condiții, se bucură de prezumția de temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cat și în practica instanțelor judecătorești, astfel că poate fi calificată drept o prezumție prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept (a se vedea Hotărârea A_____ împotriva României din 4 octombrie 2007). Prezumția de temeinicie menționată este însă una relativă, legea permițând, deci, răsturnarea ei prin proba contrară.

De altfel, instanța are obligația de a respecta prezumția de nevinovăție care presupune, totodată, nemijlocire și contradictorialitate.

În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 2500 lei aplicată unei persoane juridice pentru o contravenție la regimul domeniului public, este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petentă a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție de care se bucură petenta, se impune cu forță superioară.

De asemenea, instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.xxxxxx/24.07.2014 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

În cauza dedusă judecății, instanța constată că petenta nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal contestat, în contra prezumției de temeinicie a actului contestat și a probelor indubitabile prezentate de către intimat, respectiv adresă petentă nr.xxxxx/15.11.2013 filele 21-22, adresă petentă nr.xxxxx/14.11.2013 filele 23-24, adresă petentă nr.xxxxx/08.11.2013 filele 25-26, adresă petentă nr.xxxxx/07.11.2013 filele 27-28, planșe fotografice din 22.07.2014 filele 29-30, planșe fotografice din23.07.2014 filele 31-39, din care rezultă fără dubiu de îndoială și contrar susținerilor petentei că aceasta nu și-a respectat obligația de refacere a infrastructurii domeniului public-carosabil afectat ca urmare a intervenției din perioada octombrie-noiembrie 2013 la rețeaua de canalizare îngropată în infrastructura domeniului public situată în Iași, ______________________-a-vis de nr.65, executarea obligației de a reface carosabilul, potrivit Regulamentului pentru executarea lucrărilor pe domeniul public al Municipiului Iași, revenind administratorului rețelei de utilități.

Analizând planșele fotografice din 22.07.2014 filele 29-30, planșele fotografice din 23.07.2014 filele 31-39 depuse de intimată la dosarul cauzei, rezultă cu certitudine faptul că petenta nu a refăcut corespunzător domeniul public afectat ca urmare a efectuării unor lucrări la rețeaua de utilități pe care o administrează.

Din adresă petentă nr.xxxxx/14.11.2013 filele 23-24, adresă petentă nr.xxxxx/08.11.2013 filele 25-26, adresă petentă nr.xxxxx/07.11.2013 filele 27-28, emise chiar de petentă, reiese clar faptul că aceasta a efectuat lucrări la rețeaua de utilități în perioada octombrie-noiembrie 2013, având ca obiect extindere rețea canalizare, lucrări care au afectat domeniul public în zona ________________________ în ceea ce privește lucrările de reabilitare a domeniului public afectat de lucrările de intervenție la rețeaua de utilități administrată de petentă, instanța reține că intimata a făcut dovada faptului că lucrările nu au fost efectuate corespunzător prin depunerea la dosarul cauzei a planșelor foto filele 29-39.

Așadar, în ceea ce privește reținerea în sarcina petentei a faptei prevăzute de dispozițiile art.2.3 din HCL Iași nr.133/2009, modificată prin HCL Iași nr.467/2009 și sancționată de dispozițiile art. 3.2 din HCL Iași nr.133/2009, modificată prin HCL Iași nr.467/2009, instanța constată din probatoriul administrat faptul că petenta nu și-a respectat obligația de refacere a infrastructurii domeniului public-carosabil afectate ca urmare a intervenției în perioada octombrie-noiembrie 2013 la rețeaua de canalizare- îngropată în infrastructura domeniului public situată în Iași, ______________________-a-vis de nr.65, iar planșele foto, filele 29-39, confirmă neasfaltarea acestora la datele de 22.07.2014, 23.07.2014 astfel că S.C. A_______ S.A. se face vinovată de săvârșirea faptei, neluând la momentul efectuării lucrărilor toate măsurile pentru respectarea condițiilor de asfaltare a carosabilului afectat.

Petenta nu a negat faptul că are calitatea de administrator al rețelei de utilități, nici faptul că în exercitarea obiectului său de activitate intervine în carosabil însă a ținut să sublinieze că nu s-a probat cu certitudine faptul locul, data și ora intervenției sale în carosabil, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Astfel, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Mai mult de atât, se va reține ca fiind vorba în speță despre o faptă omisivă, sarcina dovedirii faptului pozitiv contrar acestei situații de fapt revine petentei, or petenta nu a produs nicio probă în susținerea nevinovăției sale, de natură să răstoarne prezumția de adevăr a actului de sancționare, aceasta neformulând propuneri de probe, înțelegând a se prevala exclusiv de principiul in dubio pro reo, principiu care în lumina considerentelor anterior expuse nu își găsește aplicare în cauză.

Astfel, instanța urmează a reține că fapta contravențională descrisă există, are o existență reală, iar petenta nu a reușit să probeze existența unei cauze exoneratoare de răspundere contravențională, acestea fiind limitativ prevăzute de OG 2/2001.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului.

Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Orice faptă contravențională prezintă un grad de pericol social abstract, specific oricărei fapte contravenționale asemănătoare, precum și un grad de pericol social concret, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului și la celelalte date înscrise în procesul-verbal și în decizie. Gradul de pericol social abstract este apreciat și stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenționale și se reflectă în special în modul de sancționare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare.

Așadar, observând sancțiunea stabilită (amenda fără posibilitatea de aplicare a avertismentului), precum și cuantumul ridicat al acesteia (minimul amenzii contravenționale de 2000 RON), se constată că legiuitorul a apreciat că fapta reținută în sarcina petentei prezintă un grad de pericol social abstract ridicat.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că pericolul social al faptelor reținute ca fiind săvârșite de către petentă este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind domeniul public. Ca atare, instanța va considera operațiunea de individualizare a sancțiunilor aplicate ca fiind corect și proporțional realizate în raport de faptele reținute și impactul acestora asupra valorilor sociale proteguite, în condițiile în care dispozițiile legale incidente urmăresc protejarea circulației publice cu respectarea prevederilor legale și în condițiile în care petenta nu se află la primul contact cu legea contravențională.

Mai mult de atât, instanța mai reține că la data constatării contravenției, carosabilul, grav afectat de intervențiile petentei, nu era refăcut, iar în lumina probatoriilor administrate de intimată apărările petentei apar ca neîntemeiate și dovedesc lipsa de preocupare reală în protejarea domeniului public, cu consecința lezării unor valori sociale de ordin patrimonial și nepatrimonial respectiv: conservarea stării drumurilor publice, siguranța și confortul participanților la trafic, aspectul ambiental al zonelor publice, petenta nefăcând dovada faptului că s-a conformat obligațiilor sale legale în sensul luării măsurilor necesare refacerii zonelor de drum public afectate, nici în cursul procesului.

Față de aceste aspecte, în lipsa unor dovezi care să releve împrejurări deosebite de săvârșire a faptei, care să justifice reținerea unui grad de pericol social concret redus al faptei, instanța nu poate reține că în speță s-ar impune reindividualizarea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate.

În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertismentului, instanța consideră că scopul educativ, dar și cel preventiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii în cuantumul stabilit de către agentul constatator, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială. Această concluzie se impune prin pericolul ridicat al omisiunii intimatei și prin impactul negativ pe care îl au neexecutarea la timp a reparațiilor carosabilului.

Așadar, fiind menținută prezumția de validitate și legalitate a procesului verbal contestat, nefiind înlăturată forța probantă de care se bucură acesta, dar fiind înlăturată prezumția de nevinovăție a petentei.

.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel ________________________-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În apelul formulat petenta a invocat excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională raportat la data efectivă la care a fost constatată pretinsa săvârșire a faptei contravenționale.

În conformitate cu prevederile art 13 al 1 din OUG nr 2/2001, aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Chiar din procesul verbal contestat rezultă că lucrările au fost efectuate în perioada octombrie –noiembrie 2014, iar termenul de 6 luni a fost depășit.

Instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la nulitatea procesului verbal de contravenție întrucât fapta a fost insuficient descrisă și cu privire la excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului Iași.

Intimatul a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea apelului. Apelanta nu poate invoca faptul că nu are cunoștințe despre lucrarea efectuată, ți cu privire la deficiențele apărute în carosabil atât timp cât din adresele existente la dosar și din imaginile foto s-a confirmat efectuarea lucrărilor în zonă, lucrări executate necorespunzător, nerespectând condițiile tehnice de refacere a infrastructurii, neexistând în mod direct corect lucrările, deși a fost somată de nenumărate ori.

În urma lucrărilor efectuate s-a creat un disconfort în circulația pietonală și în amenajarea domeniului public.

Potrivit art 13 din OG nr 2/2001 în cazul contravențiilor continue, data săvârșirii este data constatării acesteia.

Din documentația anexată la dosarul cauzei s-a confirmat că apelanta a efectuat lucrări la adresa menționată.

Apelanta nu contestă cele consemnate în procesul verbal. Obligația de refacere a carosabilului revine în sarcina administratorului rețelei de utilități. Contravenția este continuă iar starea contravențională se menține pe toată durata existenței sale. Apelanta nu este la prima abatere, pe rolul instanței fiind numeroase cauze.

Examinând actele și lucrările dosarului, analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate în conformitate cu disp art 476 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că apelul este nefondat.

Prin procesul verbal de constatare și sancționarea a contravențiilor nr xxxxxx din 24.07.2014 încheiat de P_______ Municipiului Iași a fost sancționată petenta _______________ cu amendă în cuantum 2500 lei pentru contravenția prev de art 3.2 din HCL nr 133/2008, modificată prin HCL 467/2009.

În fapt s-a reținut că în urma controlului efectuat la data de 22.07.xxxxxxxxxxxxx14, în Iași, A____ V_____ vis-a vis de nr 65 s-a constatat că petenta a efectuat lucrări de intervenție la adresa menționată și nu a respectat obligația de refacere a carosabilului, nerespectând condițiile tehnice de refacere a infrastructurii, neexecutând în mod corect lucrările.

Sub aspectul legalității, nu exista motive de nulitate absoluta, procesul-verbal atacat conținând toate mențiunile prevăzute de Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sub sancțiunea nulității absolute.

Fapta reținuta in sarcina recurentei are un caracter negativ respectiv de refacere a carosabilului afectat ca urmare a lucrărilor de intervenție la rețelele de apă potabilă si branșamentele aferente în termen de 5 zile.

De asemenea, agentul constatator a descris în mod concret contravenția, evidențiind toate elementele de natura a imprima faptei acest caracter.

Conform Ordonanței nr. 2/2001 procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor trebuie sa conțină descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si a locului în care a fost săvârșita, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei.

Art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001 sancționează cu nulitate doar lipsa mențiunii faptei săvârșite din cadrul procesului-verbal de contravenție. Din examinarea procesului-verbal reiese cu claritate faptul ca agentul constatator a îndeplinit aceste exigente. Astfel, agentul constatator a descris pe scurt starea de fapt, în baza căreia a apreciat ca s-a săvârșit o fapta contravenționala - petenta nu a respectat obligația de a reface carosabilul afectat în urma lucrărilor de intervenție la conducta de apa. Intimata a dovedit cu înscrisuri ca petenta a fost avertizata asupra acestei obligații prin somațiile trimise.

Instanța de fond s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate, respectiv a nulității procesului verbal contestat, pentru lipsa descrierii faptei și pe excepția lipsei capacității de folosință.

Cu privire la data săvârșirii faptei și a descrierii faptei instanța de fond s-a pronunțat în sensul reținerii că în speță, contravenția este continuă până la momentul îndeplinirii obligației petentei de refacere a carosabilului, iar excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea este neîntemeiată, reținând că data săvârșirii faptei este data controlului efectuat de către agentul constatator. Fapta a fost descrisă corespunzător pentru a fi încadrată în drept.

Este neîntemeiată și critica referitoare la excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului Iași. Instanța de fond a soluționat plângerea formulată de către petentă în contradictoriu cu P_______ Municipiului Iași.

Constatând că hotărârea apelată este legală și temeinică, în temeiul disp art 480 din Codul de procedură civilă Tribunalul va respinge apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de _______________ împotriva sentinței civile nr 2112 din 16.02.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată, azi, 12.11. 2015 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, în condițiile art 396 al 2 din Noul Cod de procedură civilă.

Președinte, E____ P____		Judecător, A______ C________
	Grefier, A____ C_______

Redactat și tehnoredactat PE

4 ex/04.01.2016.

Judecător fond E____ L_______ A___________.