Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 25 Noiembrie 2015
Președinte - C_____ B____
Judecător F_____ A________ A_____
Grefier L_______ Momiță
Decizia Nr. 1705/2015
Pe rol judecarea apelului privind pe apelant ________________________ SRL și pe intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, intimat S.C. P____ S___ IMPEX S.R.L., intimat S.C. F_______ C__________ S.R.L., intimat O______ GH. I___, intimat I.I. R________ I_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: avocat P______ D____ G______ care substituie pe avocat B___ G______ L____, pentru apelantă, lipsă intimații.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că, prin serviciul de registratură, intimata ANAF a depus la dosar întâmpinare într-un singur exemplar; apelul este la prim termen; legal timbrat; părțile au fost legal citate.
Av. P______, pentru apelantă, depune la dosar delegație de substituire și învederează instanței că nu mai are alte probe sau cereri de formulat.
Instanța, văzând că nu mai există alte cereri de formulat, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. P______, pentru apelantă, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și pe cale de consecință anularea procesului verbal de contravenție ce face obiectul prezentei cauze, precum și anularea procesului verbal de constatare ce a stat la baza emiterii acestui proces verbal de contravenție. Solicită a se avea în vedere faptul că instanța de fond a dispus respingerea acțiunii motivat de faptul că, în principal, bonurile de cântar prezentate la momentul efectuării controlului, deci, neluând în seamă nici un fel de act depus la dosarul cauzei, nu au calitatea de documente justificative în baza Legii nr. 12/1990. Solicită a se avea în vedere că la filele 40-70 și 83-86 se regăsesc toate avizele de însoțire a mărfii ce face obiectul prezentei cauze, anexate fiind încă de la început. Susține că, Curtea Supremă de Justiție a reținut prin Decizia nr. 2/2002 cu privire la fapta contravențională prevăzută de art. 1 alin. 1 Legii nr. 12/1990 faptul că, prezentarea ulterioară în fața instanțelor judecătorești a actelor prin care se dovedește proveniența licită a bunurilor, ce nu erau însoțite în momentul constatării contravenției de documente de proveniență, atrage anularea procesului verbal de contravenție și restituirea mărfii confiscate, iar în această situație se află și apelanta din cauza de față. Solicită a se avea în vedere că apelanta a depus odată cu plângerea contravențională avizele de însoțire a mărfii și așa după cum se poate observa, toate poartă o dată anterioară emiterii procesului verbal de contravenție în cauză, astfel încât, consideră că a fost făcută pe deplin dovada provenienței licite a bunurilor în cauză. Pe de altă parte, de punctat este faptul că societatea apelantă a fost sancționată contravențional la punctul de lucru din _____________________________, județul Iași înafara localității și, așa după cum au arătat prin cererea de apel, au fost prezentate inspectorilor fiscali, la momentul efectuării controlului, o parte din avizele de însoțire a mărfii, precum și bonurile de cântar, făcând precizarea că toate celelalte avize de însoțire a mărfii se află la C_____________ de contabilitate ce se află în Iași, _____________________ moment au fost invitați inspectorii antifraudă să meargă la sediul din Iași, pentru a li se prezenta și restul de documente. Potrivit dispozițiilor Ordinului ANAF nr. 3271/2013 inspectorii aveau la momentul respectiv, fie obligația de a se deplasa la punctul de lucru contabilitate și să ia cunoștință de actele pe care apelanta le-a depus la dosarul cauzei, fie de a lăsa o invitație pentru care reprezentantul societății să se deplaseze la aceștia, la o dată ulterioară, cu documentele în cauză. Mai mult decât atât, înșiși agenții constatatori au menționat la rubrica martori din procesul verbal de contravenție că: depozitul este situat înafara localității, iar în aceste condiții consideră că este logic ca o parte din aceste documente să fie duse la contabilitate pentru a fi înregistrate în evidențele legale. Mai arată că, un alt aspect reținut în mod greșit de instanța de fond este faptul că procesul verbal de constatare ce a stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție nu poate fi analizat în speță, dar petenta nici nu a cerut să fie analizat distinct, ci au solicitat să fie anulat ca urmare a procesului verbal de contravenție la baza căruia a stat. Chiar instanța de fond și înșiși agenții constatatori scriu expres că, acest proces verbal de constatare face parte integrantă a procesului verbal de contravenție și nu au solicitat în nici un caz să fie anulat pe cale separată și, nu consideră că acest proces verbal de constare este un act administrativ, astfel încât, acesta să fi putut fi contestat în baza art. 205 Cod de procedură fiscală. Un ultim aspect ce trebuie menționat este legat de măsura confiscării ce a fost dispusă în cauză, acesta fiind și motivul pentru care au formulat plângere contravențională și au declarat apel. Susține că această măsură complementară continuă să subziste în cauză și solicită a se observa că la filele 77-79 dosar și filele 84 – 85, declarația de suprafață înregistrată la APIA în data de 14.05.2014 din care rezultă că societatea apelantă nu a avut în cultură, în anul agricol 2013-2014 mărfuri/cereale orz, grâu, cereale care sunt supuse confiscării și, din contră, așa cum rezultă din contractele de depozitare, depuse la dosarul cauzei, acestea aparțin celor patru pârâte, care consideră că au fost chemate în judecată în mod greșit ca pârâte, acestea neavând interese contrare societății A___ I_________ Ceres SRL. De asemenea, potrivit autorizației de depozit ________ și care se regăsește la dosarul cauzei, se poate constata că apelanta este autorizată să desfășoare activități de depozitare. Susține că a insistat cu privire la măsura complementară a confiscării întrucât art. 3 din Legea nr. 12/1990 prevede în mod clar că măsura confiscării poate fi dispusă doar atunci când contravenientul este proprietarul mărfurilor confiscate, ori în cauză ________________________ SRL nu este proprietarul acestor mărfuri și în mod nelegal și abuziv a fost dispusă măsura complementară a confiscării. Față de toate aceste motive solicită admiterea apelului; cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța interpelează apărătorul apelantei dacă a dovedit proprietatea bunurilor în cursul procedurii, având în vedere că esența sancționării disciplinare este nejustificarea dreptului de proprietate și nu pentru faptul că nu ar fi existat documente de însoțire a mărfii.
Av. P______, pentru apelantă, susține că la filele 76-79 există declarația APIA din care rezultă că în anul agricol 2013-2014 societatea apelantă nu a avut în cultură nici orz, dar nici grâu. Susține că apărările apelantei sunt în principal pentru faptul că nu putea fi sancționată întrucât nu era proprietarul mărfii, având în vedere că din avizele de transportare a mărfii rezultă clar că mărfurile erau pentru depozitare, acestea fiind semnate și ștampilate de părți. De asemenea, susține că menține toate apărările formulate în cauză, raportat și la motivarea instanței de fond.
Declarând închise dezbaterile, instanța reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin apelul declarat împotriva Sentinței civile nr.4162/2015 a Judecătoriei Iași apelanta ________________________ SRL a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimata DGAF 1 Suceava să dispună admiterea căii de atac cu consecința modificării sentinței contestate în sensul admiterii plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de constatare a contravenției __________, nr.xxxxxxx din 07.08.2014 , precum și a procesului verbal de sigilare nr.xxxxxxx/SV/07.08.2014 încheiate de intimată.
Criticile apelantei expuse în motivarea căii de atac vizează în esență interpretarea eronată de către instanța de fond a probatoriului administrat, precum și a dispozițiilor legale incidente, reținându-se eronat de către instanța de fond că bonurile de cântar nu reprezintă documente de proveniență a mărfii. Mai mult, apelanta susține că a făcut dovada în fața instanței de fond că există avize de însoțire a mărfii, care la momentul controlului, la silozurile de păstrare a cerealelor, se aflau la contabilitatea societății, în altă locație, iar agenții constatatori nu au dat dovadă de diligență în a le verifica. De asemenea, în mod nelegal instanța de fond a înlăturat motivul de nulitate absolută generat de nesemnarea actului constatator pe fiecare pagină de agenții constatatori.
În ceea ce privește sancțiunea complementară, a confiscării cerealelor depozitate, apelanta a învederat că la momentul formulării cererii de apel silozurile au fost desigilate chiar de către organul constatator, iar cerealele aparțin ___________________________, ___________________ SRL, O______ Ghe. I___ și II R________ I_____, apelanta fiind autorizată să desfășoare activitate de depozitare cereale prin Autorizația de depozit ________, nr.xxxxxxx astfel încât nu poate fi dispusă sancțiunea în raport de bunuri ce nu-i aparțin, fiind doar depozitar.
Întrucât hotărârea primei instanțe este netemeinică apelanta solicită admiterea căii de atac și anularea actului constatator al contravenției.
Intimata a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, considerând că prima instanță a reținut corect legalitatea și temeinicia actului constatator al contravenției, petenta-apelantă încălcând dispozițiile art.1 lit.e din lg. nr.12/1990, la punctul de depozitare a cerealelor nefiind identificate documentele de proveniență ale cerealelor depozitate deși obligația legală încălcată impune deținerea documentelor la locul de depozitare. Consideră intimata că au fost respectate cerințele legale obligatorii la încheierea actului constatator, acesta nefiind afectat de nici un viciu de nelegalitate, iar în ceea ce privește temeinicia acestuia consideră că bonurile de cântar prezentate la momentul controlului nu sunt documente justificative și nu relevă respectarea obligației legale anterior indicate.
În apel părțile nu au solicitat administrarea de probe noi.
Analizând apelul prin prisma probatoriului administrat de prima instanță se constată că este întemeiat având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința apelată Judecătoria Iași a respins plângerea formulată de apelantă, reținând în considerente că aceasta nu a făcut dovada la data controlului că are documente ce justifică proveniența cerealelor depozitate, bonurile de cântar neputând avea această aptitudine.
Soluția primei instanțe este netemeinică și are la bază interpretarea eronată a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente. În sarcina apelantei s-a reținut încălcarea obligației impuse de art.1 lit.e din lg. nr.12/1990, respectiv a de a deține împreună cu cerealele depozitate în silozurile de pe raza localității Bivolari documentele de proveniență ale acestora.
Prin Decizia nr.1/2002 pronunțată de ÎCCJ în procedura recursului în interesul legii, prevederile art.1lit.e și 6 din lg. nr.12/1990 se interpretează în sensul existenței posibilității dovedirii provenienței mărfurilor și după constatarea faptei, prezentarea unor documente legale justificative fiind de natură a atrage nulitatea procesului verbal de constatare am contravenției chiar dacă acestea nu au fost prezentate la momentul controlului.
La dosarul de fond apelanta a depus Autorizația de depozit ________, nr.252 emisă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (fila 29), prin care este autorizată să desfășoare activitate de depozitare cereale la Ferma Soloneț, ________________________, contractele de depozitare încheiat cu ___________________________ la 01.07.2014, procesul verbal de condiționare și avizele de însoțire a cerealelor emise în perioada 27-31.07.2014 (filele 38-66 dosar), contractul de depozitare încheiat cu ___________________ SRL din data de 01.07.2014, procesul verbal de condiționare și avizele de însoțire a cerealelor depozitate (filele 67- 71 dosar), contractul de depozitare încheiat cu O______ Gh. I___ din 01.07.2014, procesul verbal de condiționare și bonurile de cântar a cerealelor în depozit (filele 72-76 dosar), contractul de depozitare încheiat cu II R________ I_____ la 01.07.2014, procesul verbal de condiționare și avizele de însoțire a mărfii (filele 80-83 și 86 dosar).
Pe cale de consecință, la data controlului, 07.08.2014, agenții constatatori au identificat cerealele depozitate de terțe persoane în silozurile apelantei, toate documentele indicate anterior justifică atât cantitatea de cereale depozitată, cât și proveniența acestora astfel încât în sarcina apelantei, ca depozitar al cerealelor nu se poate reține săvârșirea contravenției prevăzute de art.1 lit.e din lg. nr.12/1990, actul constatator fiind încheiat în mod neîntemeiat.
În ceea ce privește nelegalitate actului constatator al contravenției se constată că actul constatator a fost semnat de agenții constatatori pe ambele pagini, exigența impusă de art.17 din OG nr.2/2001 neputând fi extinsă și la procesul verbal de control nr.xxxxxxx/SV/07.08.2014.
D__ fiind dovedirea provenienței ulterioare a cerealelor depozitate conform Deciziei nr.1/2002 a ÎCCJ, secțiile unite, analiza relevanței juridice a bonurilor de cântar prezentate la momentul controlului nu mai prezintă interes, iar măsura complementară a confiscării cerealelor este desființată ca efect al anulării actului constatator al contravenției, motiv pentru care capetele de cerere vizând ridicarea sigiliilor și anularea procesului verbal de instituire a acestora, precum și a măsurii ulterioare de predare a cerealelor în custodia apelantei vor fi respinse ca neîntemeiate. Judecătorul fondului a interpretat eronat relevanța documentelor prezentate de apelantă, acestea fiind de natură a dovedi proveniența bunurilor astfel încât nu putea fi angajată răspunderea contravențională a apelantei.
Prin urmare, plângerea contravențională va fi admisă în parte.
Pe cale de consecință, față de considerentele anterior expuse, având în vedere temeinicia motivelor de apel, în lumina art.480 C.pr.civ., se va admite apelul și se va modifica sentința apelată astfel cum a fost explicitat prin prezentele considerente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta ________________________ SRL împotriva Sentinței civile nr.4162/2015 a Judecătoriei Iași pe care o modifică în tot.
Admite în parte plângerea contravențională formulată de ________________________ SRL împotriva procesului verbal de constatare a contravenției __________, nr.xxxxxxx din 07.08.2014 pe care-l anulează.
Respinge ca neîntemeiate celelalte capete de cerere.
Obligă intimata la plata sumei de 40 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată către apelantă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.11.2015.
Președinte, C_____ B____ |
|
Judecător, F_____ A________ A_____ |
|
Grefier, L_______ Momiță |
|
red și dact jud AFA/4ex/10.01.2016/jud fond C__________ C_______