Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3975/2015

Ședința publică de la 16 Decembrie 2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE R_______ V_______

Judecător D______ D_____ A________

Grefier A_____ M_____ S_____ P_____

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul –petent A_____ V_______ D______ împotriva sentinței civile nr. 1315/11.02.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ JUDEȚEAN DE POLITIE ARGEȘ - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect-anulare proces verbal de contravenție P.V. ________ nr. xxxxxxx/23.11.2013

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 09.12.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 16.12.2015, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Topoloveni la data de 05.12.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul A_____ V_______ D______ a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I____________ JUDEȚEAN DE POLITIE ARGEȘ - SERVICIUL RUTIER, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/23.11.2013, și înlăturarea sancțiunilor contravenționale aplicate.

În motivarea plângerii, petentul invocă nulitatea procesului verbal de contravenție, învederând că sancțiunea a fost aplicată de un alt agent de poliție decât cel care a constatat fapta, elemente de natură a atesta că procesul-verbal a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor legale.

Sub un alt aspect, petentul arată că situația de fapt expusă în cuprinsul actului contestat nu corespunde realității, întrucât se deplasa pe un sector de drum pe care viteza maximă admisă era de 70 km/h, conform indicatoarelor rutiere, context în care fapta constatată nu se circumscrie conținutului constitutiv al contravenției reținute în sarcina sa și nu justifică aplicarea sancțiunii complementare dispuse.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG.nr.2/2001 și O.U.G nr.195/2002.

În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.

La data de 10.02.2014, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale formulate și atașând materialul probator care a stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție.

Sub acest aspect, se arată că fapta sancționată prin procesul verbal contestat realizează conținutul constitutiv al contravenției reținute în sarcina petentului, întrucât acesta a fost depistat circulând cu viteza de 108 km/h, depășind limita maximă de viteză cu 58 km/h, ceea ce justifică aplicarea sancțiunilor, atât cea principală cât și cea complementară.

Se arată că viteza a fost înregistrată de aparatul radar dotat cu aparatură de supraveghere video.

Abaterea a fost constatată cu aparatul radar _________ xxxxxxxxx corespunzător buletinului de verificare metrologică depus la dosar, iar cinemometrul este autorizat să funcționeze atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare.

Aparatul radar a fost manevrat de un agent autorizat, fapt ce rezultă din atestatul operatorului radar. Intimatul a mai arătat că nu constituie motiv de nulitate absolută faptul că procesul – verbal de contravenție nu a fost încheiat pe formularul tip din anexa 1D, cu menționarea expresă a seriei aparatului radar și a autoturismului pe care acesta e montat.

Totodată, se arată că autotestarea potrivit NML 012 – 05 și manualului de utilizare se efectuează la pornirea aparatului radar, în mod automat. Pe perioada autotestării nu se pot efectua înregistrări video, iar cum la dosar au fost depuse planșe foto rezultă că funcția a fost efectuată. Se apreciază că s-a făcut dovada că respectiva contravenție a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001.

Potrivit art. 411 alin. 2 C. pr. civ., s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Anexat întâmpinării au fost depuse înscrisuri și planșe foto (filele 24-31).

Petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.

Prin sentința civilă nr. 536/31.03.2014 Judecătoria Topoloveni și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.04.2014, sub același număr de dosar, în care părțile au fost legal citate.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu F___ C_________ M_____. S-a depus la dosarul cauzei înregistrarea video a contravenției (fila 17).

Prin sentința civilă nr. 1315/2015 Judecătoria Pitești a respins plângerea, reținând următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/23.11.2013 s-a dispus sancționarea petentului cu amendă în cuantum de 720 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art.121 al.1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G nr.195/2002 și sancționată de art.100 alin.3 lit.e) din OUG nr.195/2002 modificată și republicată.

S-a reținut că, la data de 23.11.2013, ora 08.21, petentul a condus pe raza localității Mărăcineni, jud. Argeș, autoturismul marca Skoda, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, circulând cu viteza de 108 km/h înregistrată de aparatul radar marca Python PYT xxxxxxxxx montat pe auto XXXXXXXXX, staționat, depășind cu 58 km/h viteza legală maximă admisă pe acel sector de drum.

Conform art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 „Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”

Potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: lit. e depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.

Verificând legalitatea procesului-verbal, se constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisul contestat, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.

Aparatul radar _________ xxxxxxxxx cu care a fost înregistrat autoturismul cu care circula petentul era verificat metrologic astfel cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx/18.04.2013 depus la dosar (fila 27 dosar declinat). Totodată, operatorul radar era autorizat pentru efectuarea activităților de supraveghere cu acest tip de dispozitiv (fila 28). Mai mult, din buletinul de verificare metrologică rezultă că prezentul aparat radar măsoară viteza în regim staționar și în regim de deplasare.

Faptul că procesul – verbal a fost încheiat de către un alt agent de poliție decât cel care a operat aparatul radar – al cărui atestat de operator radar se află în copie la fila 28 din dosar – nu constituie un motiv de nulitate a acestui act. Constatarea contravenției s-a făcut cu ajutorul mijloacelor tehnice, iar nu prin propriile simțuri ale unui agent de poliție (ceea ce nici nu poate a fi realizat în cazul contravențiilor de natura celei pentru care petentul a fost sancționat). Agentul care a încheiat procesul – verbal este cel care a stabilit contravenția (a constatat că există o faptă contravențională), în baza înregistrărilor tehnice puse la dispoziție de operatorul radar și, în special, după identificarea certă a contravenientului. Nu este îndeajuns să se constate o faptă contravențională atât timp cât nu se cunoaște persoana vinovată de săvârșirea acesteia. Prin urmare, instanța va înlătura acest motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție.

Instanța va înlătura critica de nelegalitate a procesului verbal privind marja de eroare de +/- 3-4% la care trebuie raportată viteza înregistrată de aparatul radar deoarece marjele de eroare cuprinse în NML 021-05 sunt avute în vedere la verificarea metrologică a aparatului, iar nu la determinarea vitezei într-un caz concret și la încadrarea juridică a faptei. Or, așa cum s-a reținut anterior, cinemometrul _________ xxxxxxxxx se afla în perioada de valabilitate metrologică, iar petentul nu a invocat motive tehnice obiective care să ridice un dubiu cu privire la caracteristicile tehnice ale aparatului, astfel că subzistă prezumția de bună funcționare.

Față de cele învederate mai sus, instanța va respinge susținerea petentului întrucât măsurătorile efectuate cu un cinemometru, după verificarea metrologică a acestuia, sunt conforme cu realitatea și asupra lor nu se poate interveni, nu se adăugă și nu se scade nici o eroare. În momentul în care se eliberează buletinul de verificare cu mențiunea “ADMIS”, datele înregistrate de cinemometru sunt exacte, iar operatorul cinemometrului nu face decât să constate valoarea măsurată.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008). Instanța trebuie să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale ( cauza I___ P__ c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).

În cauza de față, petentului i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei din procesul verbal de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acestuia.

Din planșele foto (f. 26 dosar declinat) coroborate cu înregistrarea video rezultă că punctul în care a fost surprins autoturismul condus de petent circulând cu viteza de 108 km/h, se afla în localitate. Astfel, planșele foto atestă fără niciun dubiu că viteza de deplasare a autoturismului este aceea reținută în procesul verbal atacat, petentul rulând cu viteza de 108 km/h.

Instanța va înlătura declarația martorului C_________ M_____ (f. 29) având în vedere că prezenta contravenție se constată prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Nu se poate considera că aprecierea vagă a martorului privind viteza cu care circula petentul este de natură să combată înregistrările aparatului radar. Totodată, instanța observă că martorul nu a fost atent la semnele de intrare sau ieșire din localitate, motiv pentru care declarația acestuia nu e concludentă nici sub acest aspect.

Viteza de deplasare a autoturismului pe care îl conducea petentul a fost înregistrată cu aparatul radar al cărui buletin de verificare metrologică cu nr. xxxxxxx/18.04.2013 a fost emis de către Institutul Național de Metrologie (f. 27 dosar declinat), iar operatorul radar este atestat pentru efectuarea activităților de supraveghere cu acest tip de dispozitiv (f. 28 dosar declinat).

Față de aspectele de mai sus, instanța reține că petentul a circulat în localitate cu o viteză ce a depășit cu 58 Km/h viteza maximă legală admisă pe acest sector de drum (potrivit art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h), constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.

În lumina celor de mai sus, instanța constată că starea de fapt reținută în procesul verbal atacat a fost probată și astfel prezumția de nevinovăție a petentului, înlăturată.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate, respectiv amenda în cuantum de 720 lei, sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, urmată de măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, instanța constată că acestea au fost în mod corect individualizate.

Nu se impune reindividualizarea acestora față de pericolul social al faptei de a conduce cu 58 Km/h peste limita legală în localitate, chiar dacă în concret nu s-au produs alte consecințe negative.

În analiza principiului proporționalității trebuie observat că dispozițiile OUG 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație impuse de acest act normativ, cu implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială.

Cu privire la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, instanța constată că aceasta nu poate fi înlăturată întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).

Având în vedere materialul probator existent în dosar, respectiv înscrisurile depuse de părți, se constată că actul sancționator cu numărul de mai sus este temeinic și legal, sancțiunile aplicate petentului fiind individualizate în mod corect de organul constatator.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat apel petentul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Instanța de fond nu a analizat susținerea petentului cu privire la întocmirea procesului verbal de către o altă persoană decât cea care a constat în mod direct și a înlăturat fără temei declarația martorului.

Instanța de fond nu a analizat nici susținerea că pe sectorul de drum există indicatoare rutiere ce dau posibilitatea conducătorilor auto să circule cu o viteză mai mare.

În susbsidiar se solicită înlocuirea sancțiunilor aplicate cu cea a avertismenului.

Analizand apelul declarat de petent impotriva acestei sentinte, tribunalul în constata ca in raport de considerentele hotararii si de probele administrate in cauza, acesta este nefondat, intrucat concluziile instantei de fond cu privire la gradul de pericol social al contraventiei retinute in sarcina intimatulșui-petent s-au facut in concordanta cu dispozitiile art. 21 alin.3 din OG nr. 2/2001.

In acest sens tribunalul constata ca prin cererea de apel petentul a reluat practic aceleasi critici pe care le-a formulat impotriva procesului verbal si prin plangerea contraventionala si care au fost analizate in mod exhaustiv de instanta de fond, fiind legal si temeinic solutionate.

Tribunalul puncteaza că instanta de fond, în mod corect a înlăturat susținerea petentului conform căreia procesul – verbal a fost încheiat de către un alt agent de poliție decât cel care a operat aparatul o astfel de susținere nefiind un motiv de nulitate întrucât constatarea contravenției s-a făcut cu ajutorul mijloacelor tehnice, iar nu prin propriile simțuri ale unui agent de poliție, agentul care a încheiat procesul – verbal fiind cel care a stabilit contravenția în baza înregistrărilor tehnice puse la dispoziție de operatorul radar și, în special, după identificarea certă a contravenientului.

În cuprinsul considerentelor instanța de fond a evidențiat pe larg motivele pentru care declarația de martor nu poate fi luată în considerare.

În cauză este vorba despre o contravenție constatată cu mijloace tehnice despre care s-a făcut dovada că sunt verificate și omologate metrologic, iar martorul audiat nu a fost în măsura să relateze care era viteza de rulare a autovehiculului condus de petent și nici nu ar fi putut întrucât martorul nu s-a aflat în același autovehicul cu petentul.

Nu se va reține nici susținerea conform căreia pe sectorul de drum există indicatoare rutiere ce dau posibilitatea conducătorilor auto să circule cu o viteză mai mare întrucât pretentul nu a făcut vreo dovadă în acest sens iar probele administrate nu relevă o astfel de susținere.

Situația faptică reținută prin procesul-verbal este confirmată de probatoriul cauzei , iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate.

În cauză nu s-a dovedit existența unor circumstanțe în favoarea petentului care să impună sancționarea acestuia cu avertisment, în condițiile în care despre fapta săvârșită nu se poate reține a avea un grad redus de pericol social.

În ceea ce privește, înlocuirea măsurii complementare cu cea a avertismentului, această măsură este nelegală, deoarece aceasta măsură operează de drept, chiar în eventualitatea înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.

Din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză tribunalul apreciază că nu există niciun dubiu cu privire la vinovăția petentului, reținând în sarcina sa fapta prevăzută în procesul verbal de contravenție, sancțiunile aplicate prin procesul verbal de contravenție sunt corect individualizate și nu se impune înlocuirea atât a sancțiunii amenzii contravenționale cât și a măsurii complementare cu cea a avertismentului.

Astfel, in aceste conditii, in baza art. 480 alin.1 cpc, rap. la art. 34 din OG nr. 2/2001 modif., tribunalul va respinge apelul ca nefondat, intrucat in cauza nu sunt incidente nici alte motive de nulitate absoluta care sa afecteze sentinta apelată si care sa poata fi invocate si din oficiu de instanta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul ca nefondat formulat de apelantul –petent A_____ V_______ D______, domiciliat în comuna Dobrești, ___________________, jud. Argeș împotriva sentinței civile nr. 1315/11.02.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ JUDEȚEAN DE POLITIE ARGEȘ - SERVICIUL RUTIER, cu sediul în mun. Pitești, _____________________, jud. Argeș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.12.2015.

Președinte, R_______ V_______		Judecător, D______ D_____ A________
	Grefier, A_____ M_____ S_____ P_____

Red. D.D.A./dact. E.N.

4 ex./7.01.2016