ROMÂNIA

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 1129/A DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 25 septembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE – DETEȘANU M_____

JUDECĂTOR – C___ S_____

GREFIER – C___ A_____

Pentru astăzi este amânată pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta intimată AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B_____ împotriva sentinței civile nr. 7162/06.06.2014 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent T____ I__-S____ având ca obiect „anulare proces-verbal de contravenție”.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 18.09.2015 în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 25.09.2015.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față:

Constată că prin Sentința civilă nr. 7162/06.06.2014 Judecătoria B_____ a admis plângerea formulată de petentul T____ I__ S____ în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B_____ împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. xxxxxx/17.09.2013 și în consecință a constatat prescris dreptul de a aplica sancțiunea contravențională a amenzii, în cuantum de 10.000 lei, pentru fapta reținută prin procesul verbal nr. xxxxxx/17.09.2013.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. xxxxxx/17.09.2013 petentul a fost sancționat cu amendă de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de17 al.1 din L 104/2008. În fapt s-a reținut că la data de 18.02.2013 cu ocazia efectuării formalităților vamale la introducerea în țară pentru bunurile conținute de coletul poștal nr. EM 69697125IN a fost identificată cantitatea de 26 blistere a câte 10 tablete de Modalert 200. Tabletele identificate conțin substanța Modafilin ce a fost calificată ca substanță dopantă de mare risc de către Agenția Română A___-Doping astfel cum reiese din dresa nr. xxxxx/20.03.2013. Întrucât până la data întocmirii procesului-verbal contravenientul nu a prezentat autorizația emisă de autoritățile competente necesară pentru introducerea în țară a acestor substanțe au fost încălcate prevederile art. 17 din Legea nr. 104/2008.

Petentul a invocat prevederile art. 13 din O.G. nr. 2/2001 susținând că de la data săvârșirii faptei și până la data aplicării sancțiunii contravenționale a trecut o perioadă mai mare de 6 luni astfel că s-a prescris dreptul de a aplica sancțiunea contravențională.

Potrivit art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 „aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”. Potrivit acestui text de lege primul termen al prescripției este data săvârșirii faptei, de la acest moment începând să curgă termenul de 6 luni în care intimata avea posibilitatea să aplice sancțiunea contravențională.

Fapta contravențională săvârșită de petent este prevăzută de art. 17 alin. 1 din Legea nr. 104/2008 care prevede că „introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul sau exportul de substanțe dopante cu grad mare de risc, fără autorizație emisă de autoritățile competente, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei”. Latura obiectivă a contravenției constă în introducerea în țară a substanței dopante de mare risc fără autorizație emisă de autoritatea competentă.

Data săvârșirii faptei contravenționale este data introducerii în țară a respectivei substanțe. În cazul de față data introducerii în țară este reprezentată de data primirii coletului. În chiar cuprinsul procesului-verbal se reține că formalitățile vamale au fost efectuate la data de 18.02.2013. În consecință data săvârșirii faptei nu poate fi ulterioară datei de 18.02.2013. Susținerea intimatei, potrivit căreia data săvârșirii faptei este data de 20.03.2013 la care s-a confirmat de către Agenția Română A___-Doping faptul că produsul Modalert 200 conține substanța Modafilin, nu poate fi reținută întrucât nu aceea este data la care s-a realizat latura obiectivă a contravenției prin introducerea în țară a substanței în lipsa autorizației.

Textul art. 13 din O.G. nr. 2/2001 este foarte clar și impune ca prim termen al prescripției data săvârșirii faptei și nu data la care intimata a finalizat cercetarea care s-a impus pentru a stabili dacă produsul conține substanța pentru care este necesară obținerea prealabilă a autorizației.

Termenul de 6 luni stabilit de lege a început să curgă la data de 18.02.2013 și s-a împlinit la data de 18.08.2013. Termenul a fost calculat potrivit art. 181 pct. 3 Nou Cod procedură civilă.

Sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 10.000 lei a fost aplicată prin procesul-verbal întocmit la data de 17.09.2013, ulterior împlinirii termenului de prescripție a aplicării sancțiunii contravenționale.

În consecință, în temeiul art. 13 din O.G. nr. 2/2001, instanța a constatat prescris dreptul de a aplica sancțiunea contravențională a amenzii, în cuantum de 10.000 lei, pentru fapta reținută prin procesul-verbal nr. xxxxxx/17.09.2013.

Întrucât s-a admis cererea principal a petentului, de a se constata prescripția aplicării sancțiunii contravenționale, instanța nu a analizat și cererea subsidiară.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel organul constatator Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B_____, solicitând schimbarea acesteia, în sensul respingerii plângerii contravenționale.

În dezvoltarea motivelor de apel se arată că hotărârea primei instanțe este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente în speță, fiind motivată expeditiv, fără a se analiza întregul probatoriu administrat în cauză. Instanța de fond a pronunțat hotărârea doar în baza afirmațiilor neprobate ale petentului, fără să aibă în vedere toate documentele întocmite de autoritatea vamală existente la dosar, împrejurările în care a fost comisă fapta contravențională, scopul urmărit și, mai ales, rezultatul produs. Instanța a constatat prescris dreptul organului constatator de a aplica sancțiunea contravențională a amenzii, fără să aibă în vedere caracterul continuu al contravenției reținute în sarcina petentului și, mai ales, pericolul social ridicat al faptei contravenționale.

Apelanta mai arată că hotărârea instanței de fond este greșită și nelegală, procesul-verbal de contravenție fiind lipsit, în final, de orice efect juridic. Chiar și în situația în care s-ar fi constatat prescris dreptul organului constatator de a aplica sancțiunea amenzii contravenționale, raportat la fapta contravențională reținută în mod temeinic în sarcina contravenientului, ar fi trebuit ca instanța de judecată să aplice o altă sancțiune contravențională principală prevăzută de O.G. nr. 2/2001, proporțională cu pericolul social ridicat al acestei contravenții.

Prescripția invocată de petent și reținută în mod greșit de instanță nu este împlinită, deoarece nu a început să curgă în data de 18.02.2013, data importului, ci de la data la care s-a primit răspunsul, respectiv adresa nr. xxxxx/20.03.2013 a Agenției Române A___ - doping. În această adresă este consemnat faptul că respectivele tablete conțin substanța activă MODAFINIL, care face parte din categoria substanțelor dopante cu grad mare risc.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul T____ I__ - S____ a solicitat respingerea apelului, motivând că este neîntemeiată susținerea conform căreia data de 18.03.2013, când s-a finalizat cercetarea cu privire la compoziția tabletelor constituie momentul săvârșirii contravenției și, implicit, termenul de la care începe să curgă un nou termen de prescripție. În prezenta cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 2548 Cod civil, conform căruia termenele de decădere nu sunt supuse suspendării și întreruperii și nici dispozițiile O.G. nr. 2/2001 sau ale Legii nr. 104/2008 nu fac referire la vreun temei de drept care să permită suspendarea cursului termenului prevăzut de dispozițiile art. 13 din O.G. nr. 2/2001.

Contrar susținerilor apelantei, odată prescris dreptul la aplicarea unei sancțiuni principale, instanța de judecată nu mai poate aplica o altă sancțiune contravențională principală, deoarece, acționând în sens contrar, constatarea intervenirii prescripției ar rămâne fără niciun efect juridic.

Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul a constatat că apelul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Apelanta a invocat faptul că prescripția dreptului de a aplica sancțiunea contravențională nu este împlinită, deoarece nu a început să curgă în data de 18.02.2013, data importului, ci de la data de 20.03.2013, când s-a primit răspunsul Agenției Române A___ - doping.

În cauză, termenul de prescripție a dreptului organului constatator de a constata săvârșirea unor contravenții si de a aplica amenzi nu este reglementat printr-un act normativ special fata de prevederea generala, fiind aplicabil termenul de prescripție de 6 luni stabilit de art.13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Apelanta a susținut faptul că fapta sancționată reprezintă o contravenție continuă, însă din descrierea faptei, rezultă în mod indubitabil că nu este vorba despre o asemenea contravenție, astfel cum este ea definita de art. 13 alin. 2 din O.G. nr.2/2001, potrivit căruia „contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp".

Contravenția continuă se caracterizează prin aceea că săvârșirea sa și implicit data de la care începe să curgă termenul de prescripție prevăzut de art. 13 din O.G. nr. 2/2001, se epuizează prin încetarea încălcării obligației legale. În cazul contravenției continue procesul ilicit se oprește în momentul în care acțiunea sau inacțiunea ce constituie elementul material au încetat. În speță, însă, contravenția a fost epuizată în momentul în care a fost efectuată operațiunea de import în lipsa autorizației speciale. În acest caz, din moment ce contravenția a fost săvârșită anterior constatării sale, singurul termen care poate fi avut în vedere este cel al epuizării, deci data importului, iar a admite contrariul echivalează cu o imprescriptibilitate a dreptului de a aplica sancțiunea amenzii contravenționale.

Împrejurarea că fapta contravențională produce consecințe care durează în timp nu este de natură a prelungi săvârșirea contravenției până la un moment nedeterminat, în speță un răspuns al unei agenții care a efectuat o analiză a produselor importate, o astfel de interpretare putând duce la aprecierea că această contravenție este imprescriptibilă, ceea ce ar fi contrar rațiunilor avute în vedere de legiuitor la instituirea instituției prescripției.

În cauză, organul constatator a comunicat Agenției Naționale A___ - Doping reținerea produselor importate de către intimatul petent la data de 25.02.2013 (f. 59 dosar fond), iar răspunsul agenției a fost comunicat la data de 20.03.2013 (f. 61 dosar fond). În acest context, organul constatator avea la dispoziție o perioadă rezonabilă de timp pentru a aplica sancțiunea contravențională în termenul legal de prescripție, care se încheia la data de 18.08.2013, timp în care sancțiunea contravențională și-ar fi atins scopul pentru care a fost instituită, respectiv să contribuie la prevenirea și represiunea educativă a celui care acționează cu ignorarea normelor de drept contravențional.

Astfel, în mod corect a reținut prima instanță că, întrucât fapta contravențională a fost constatată la 17.09.2013, iar epuizarea acesteia a avut loc la 18.02.2013, procesul-verbal a fost încheiat cu nerespectarea prevederilor art. 13 din O.G. nr. 2/2001 fiind depășit termenul de 6 luni de aplicare a sancțiunilor contravenționale.

În aceste circumstanțe, constatându-se că procesul-verbal atacat este nelegal întocmit și având în vedere că, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța este datoare să verifice cu prioritate legalitatea procesului-verbal de contravenție, individualizarea sancțiunii nu poate face obiectul analizei instanței.

Pentru aceste considerente, reținând că prima instanță a apreciat corect starea de fapt în raport de probele existente la dosar și a aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente în cauză, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul și va menține hotărârea primei instanțe ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B_____ împotriva Sentinței civile nr. 7162/06.06.2014 a Judecătoriei B_____, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25.09.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

DETEȘANU M_____ C___ S_____

GREFIER,

C___ A_____

Tehnored. D.M./07.12.2015

Dact. C.A./09.12.2015

5 ex.

Judecător fond: M______ B______ M____