Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A III-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 36/A/CA/2015

Ședința publică de la 09 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D____ B_____

Judecător A_____ T__

Grefier G____ M_____

Pe rol fiind judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe apelantul B______ S_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, împotriva sentinței civile nr.9341/02.09.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea , având ca obiect

anulare proces verbal de contravenție xxxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă : reprezentantul apelantului av. F_____ oltean în baza împuternicirii av. de la dosar , lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare a părților este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, recursul este motivat, scutit de plata taxei de timbru. Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, după care:

Reprezentantul apelantului av. F_____ O_____ depune înscris - istoric sancțiuni și arată că nu mai are probe de administrat cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.

Instanța consideră cauza lămurită închide faza probatorie și acordă cuvântul în recurs.

Reprezentantul apelantului av. F_____ O_____ solicită admiterea apelului , schimbarea în totalitate a hotărârii atacate, admițând în principal plângerea formulată și pe cale de consecință anularea procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/19.02.2013 și în subsidiar admiterea în parte a plângerii prin înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului și înlăturarea măsurii complementare a suspendării permisului de conducere pentru 30 de zile- potrivit motivelor de apel depuse în scris și susținute verbal.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND:

Asupra apelului de față Tribunalul constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 9341/02.09.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea, instanța de fond a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul B______ Ș_____, cu domiciliul procesual ales în Oradea, _________________. 3, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în Oradea, jud. Bihor.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________, nr. xxxxxxx/19.02.2013, dresat de intimat (f.8), s-a aplicat petentului amenda contravențională de 300 lei și sancțiunea complementara privind suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135, lit. h) din ROUG 195/2002, reținându-se că, la data de 19.02.2013, ora 12,10, pe ______________________ a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe banda 3, fără a acorda prioritate de trecere pietonilor angajați in traversare pe trecerea de pietoni marcata si semnalizata din partea sa dreapta a direcției de mers.

Verificând din oficiu plângerea, prin prisma prevederilor art. 34 din OG 2/2001, instanța a reținut că a fost formulata in termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de contravenție, 19.02.2013, iar acesta îndeplinește condițiile de legalitate prevăzute de art. 16 și 17 din OG 2/2001.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța a apreciat că, fiind încheiat de un agent al forței publice, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și legalitate în măsura în care acesta este susținut de probele culese la momentul întocmirii lui. În acest Curtea Europeană a Drepturilor Omului procedând la examinarea prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului a statuat că distincția între contravenții și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de acest articol acuzațiilor în materie penala ( Hotărârea pronunțată în cauza Öztürk versus Germania, 21 februarie 1984, paragr. 50-56).

Pentru a determina dacă o contravenție poate fi calificată ca având un caracter „penal” în sensul prevederilor Convenției, prima chestiune care trebuie determinată este dacă textul normei de drept care definește fapta aparține, în sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura faptei și, în sfârșit, natura și gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei care se face vinovată de comiterea contravenției ( Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg versus M______ din 1 februarie 2005, paragr. 29).

Criteriile enunțate, de regulă, nu sunt analizate cumulativ dar dacă analiza separată nu permite a se ajunge la o concluzie clară, atunci se impune abordarea lor cumulativă ( Hotărârea pronunțată în cauza Garyfallou AEBE versus G_____ din 22 septembrie 1998, paragr. 56). În ipoteza în care norma legală pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor cetățenilor și nu vizează doar o categorie de persoane cu statut special iar scopul aplicării sancțiunii este de prevenire și pedepsire, suntem în prezența unei acuzații în materie penală, impunându-se respectarea garanțiilor conferite în această materie, inclusiv prezumția de nevinovăție.

De altfel, aceeași concluzie a fost formulată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A_____ versus România stabilind că prezumția de nevinovăție se aplică și în cadrul procedurilor contravenționale, fiind irelevantă calificarea dată de norma internă (paragrafele 66-69).

Din această perspectivă instanța a reținut că intimatul a dovedit fapta imputata petentului a fost prin fotografiile obținute printr-un mijloc tehnic certificat potrivit legii (f.16-17), iar petentul a semnat procesul-verbal de contravenție fara obiecțiuni, recunoscându-și vinovăția.

Pentru aceste motive, instanța a respins ca nefondata plângerea.

Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel B______ Ș_____ solicitând admiterea apelului , schimbarea în totalitate a hotărârii atacate, admițând în principal plângerea formulată și pe cale de consecință anularea procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/19.02.2013 și în subsidiar admiterea în parte a plângerii prin înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului și înlăturarea măsurii complementare a suspendării permisului de conducere pentru 30 de zile.

În motivarea apelului s-a relevat faptul că pronunțarea sentinței primei instanțe este rezultatul interpretării eronate a probelor administrate în fața sa. Astfel, nu există probe care să susțină procesul verbal de contravenție, iar dubiul profită contravenientului. Concret, arată că în mod greșit s-a reținut că se deplasa pe banda a III –a de mers , în condițiile în care se afla, de fapt pe banda a II –a , bulevardul Dacia neavând de fapt decât două benzi. În aceste condiții nu se poate reține săvârșirea faptei prevăzute de art.135 al.1 lit h din OUG 195/2012.

Pentru capătul subsidiar, apreciază că prima instanță nu a făcut aplicarea principiului proporționalității care trebuie să existe între pericolul social al faptei săvârșite și sancțiunea aplicată.

Apelul nu este motivat în drept.

Intimatul, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, s-a opus admiterii recursului, solicitând menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.

Examinând actele și lucrările dosarului, hotărârea apelată, instanța reține următoarele:

Contravenția reținută în sarcina apelantului întrunește elementele unei acuzații în materie penală în sensul art.6 paragraf 1 din CEDO întrucât câmpul de aplicare al Regulamentului de punere în aplicare al OUG 195/2002 privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are caracter represiv și preventiv.

Pe cale de consecință, în speță, apelantului îi sunt recunoscute garanțiile procedurale specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție, prevăzută de paragraful 2 al art.6 din CEDO.

Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că în cadrul plângerilor contravenționale sarcina probei este împărțită, organul constatator fiind, la rândul său obligat să dovedească, în situații concrete, vinovăția persoanei sancționate contravențional.

Din probele administrate nu rezultă cu certitudine săvârșirea de către recurent a contravenției reglementate de dispozițiile art.135 al.1 lit.h din regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 constând în neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversare.

Astfel, dacă din fotografiile depuse la dosar s-ar putea interpreta că petentul, conducând autoturismul, nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați în traversare pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată, înregistrarea video conform CD-ului depus, de asemenea ca probă, la dosar, relevă o altă stare de fapt : cei doi pietoni – o persoană în vârstă și un copil – au traversat în primă fază porțiunea de marcaj amplasată pe banda care realizează accesul de pe _____________________________________ momentul în care au ajuns în dreptul delimitării între această „intrare” și banda I de mers a B-dului Dacia s-au oprit. Petentul –apelant, circulând pe banda a II-a de mers, văzând că nu există pietoni angajați în traversare în acel moment, și-a continuat deplasarea și abia după ce autoturismul condus de acesta a depășit marcajul, pietonii s-au angajat, propriu-zis, în traversare.

Prin urmare nu poate fi reținută în sarcina petentului săvârșirea faptei prevăzute de art.135 al.1 lit h din OUG 195/2012.

În considerarea acestor aspecte, instanța de control apreciază că pronunțarea sentinței apelate este rezultatul interpretării eronate a probelor administrate, din perspectiva legislației și a jurisprudenței CEDO, astfel că în temeiul art.480 al.2 C.pr.civ va admite apelul, va modifica sentința în sensul că va admite plângerea contravențională formulată de petentul B______ Ș_____ și în consecință dispune anularea procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelantul B______ Ș_____, CNP xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul procesual ales la C__.Av. O_____ F_____ din Oradea, ______________________.1, ________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în Oradea, ______________________.18, jud. Bihor împotriva sentinței civile nr.9341/02.09.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea , pe care o schimbă în sensul că admite plângerea contravențională formulată de petentul B______ Ș_____ și în consecință dispune anularea procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/2013.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică din 09 Februarie 2015.

Președinte, D____ B_____		Judecător, A_____ T__
	Grefier, G____ M_____

Red.jud.fond.P___ F_____ V_____

Red.T.B. T__ angela

Tehnoredactat T.A/G.M. 4 ex /03/2015

Se comunică cu : B______ Ș_____

I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR

Pt.conf.

2 _________________