Completul compus din:

PREȘEDINTE P____ M______

Judecător C_______ F____ M______

Grefier S_____ O_____ P__

Pe rol se află judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal formulată apelanta - reclamantă S.C. G__ S___ S.R.L. cu sediul în mun. Satu M___, _____________________. 129, jud. Satu M___, împotriva Sentinței Civile nr. 461/2015 pronunțată de Judecătoria Satu M___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata - pârâtă C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE S__ ROMÂNIA S.A., cu sediul în mun. București, _____________________. 401A, sect. 6, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că procedura de citare este completă.

Președintele completului de judecată, verificând personal constată că procedura de citare este completă.

Totodată, se constată că judecarea cauzei a avut loc la data de 09 octombrie 2015, când concluziile părților prezente au fost consemnate prin încheierea acelei ședințe, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pronunțarea la data de azi, 13 octombrie 2015.

TRIBUNALUL,

DELIBERÂND:

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr.461/04.02.2015 pronunțată în dosar cu nr. de mai sus, Judecătoria Satu M___ a respins plângerea la contravenție formulată de petenta S.C. G__ S___ S.R.L. în contradictoriu cu intimata C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE ROMANIA SA, împotriva procesului verbal de contravenție _______ 14, nr.xxxxxxx/04.08.2014. Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/04.08.2014 întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatei, petenta _______________ a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2750 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, constatându-se că la data de 13.03.2014, auto cu nr. XXXXXXX aparținând petentei _______________ cu sediul în _________________________, municipiul Satu M___ a circulat pe DN 7 km 411 + 865m, Sacamas, fără a deține rovinetă valabilă.

Procesul a fost generat și semnat electronic conform Legii 455/2001 și a HG 1259/2001.

Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța a constatat următoarele:

Prin plângerea formulată petenta a invocat ca și cauză de nelegalitate a actului sancționator lipsa semnăturii agentului constatator și lipsa menționării sediului persoanei juridice.

Cu privire la primul motiv de nelegalitate instanța arată că potrivit dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „lipsa….. semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.

Analizând procesul verbal sub acest aspect instanța a constatat că acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și a HG nr. 1259/2001 de către agentul A_____ C_____ N______, cu certificat emis la data de 10.03.2014 emis de Certsign SA – furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.

Prin urmare instanța a respins ca neîntemeiate susținerile petentei privind lipsa semnăturii agentului constatator, în condițiile în care acesta este semnat electronic, având în vedere și dispozițiile din OG nr. 2/2001 care nu fac distincție între semnătura olografă și semnătura electronică.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nelegalitate instanța arată că potrivit art.17 din OG 2/2001 „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, .....iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

Așadar, pentru a se putea reține nulitatea procesului verbal pentru acest motiv este necesar ca în cuprinsul procesului verbal să lipsească denumirea persoanei juridice și a sediului acesteia. Or, analizând procesul verbal sub acest aspect, instanța arată că în cuprinsul procesului verbal agentul constatator a menționat atât denumirea petentei „_______________” cât și sediul acesteia „_________________________ municipiul Satu M___”.

În aceste condiții, instanța a constatat că nu se poate vorbi despre lipsa indicării sediului persoanei juridice sancționate, chiar dacă acesta nu coincide cu cel indicat de către petentă în acțiune și care rezultă din certificatul constatator emis de ORC și depus la dosar la fila 7 din dosar.

Mai mult, instanța a constatat că potrivit certificatului constatator depus la dosar, actualul sediu al petentei se situează pe _____________________________ cu data de 20.04.2007, pe când societatea a fost înființată din anul 2002, primind nr. de ordine în Registrul Comerțului JXXXXXXXXXX și codul unic de înregistrare xxxxxxxx.

De asemenea, instanța a mai arătat că potrivit art. 9 alin. 2 din OG 15/2002 începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției, iar potrivit alin. 3 în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto.

Așadar, în condițiile în care procesului verbal a fost întocmit în baza constatării faptei cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și al control al rovinietei – SIEGMCR este fără putință de tăgadă că acest sediu al petentei (_________________________ Satu M___) este sediul cu care apare înregistrat autoturismul petentei în baza națională de date.

În plus, instanța a mai arătat că așa cum rezultă din dovada comunicării procesului verbal de contravenție petentei (f. 18) la adresa din st. Luceafărului, nr. 15 Satu M___, aceasta a fost primită cu confirmare de primire purtând ștampila societății petente precum și semnătura consilierului juridic B___ Nonancenia identificată prin CI nr. SM xxxxxx (care de altfel a și fost împuternicită pentru a reprezenta petenta în acest dosar).

Instanța nu a putut primi nici susținerile petentei referitoare la lipsa menționării în cuprinsul procesului verbal a numărului de înmatriculare a persoanei juridice în condițiile în care așa cum se poate observa la o analiză făcută cu bună credință se poate observa că acesta cuprinde și codul unic de înregistrare xxxxxxxx.

În ceea ce privește neindicarea datelor de identificare a persoanei care reprezintă persoana juridică, instanța a arătat că lipsa acestor mențiuni este sancționată de lege cu nulitatea relativă astfel că petenta în invocarea nulității ar fi trebuit să dovedească atât vătămarea, cât și faptul că ea nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție. Cum această dovadă nu a fost făcută, instanța a înlăturat și această cauză de nulitate invocată, ca neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât împrejurările în care a fost săvârșită presupusa contravenție nu au fost contestate de petentă.

Față de cele arătate mai sus, instanța a considerat că procesul-verbal mai sus amintit este un act juridic legal întocmit nefiind lovit de vreo cauză de nulitate absolută sau relativă.

Totodată, instanța a constatat că, fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic în înțelesul art. 269 C. pr. civ.

Procesul-verbal de constatare a contravenției, fiind un act autentic, acesta, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul.

Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.

Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, cu respectarea prevederilor art.249 C.pr.civ., trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art.254 Cod procedura civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.

Totodată, instanța a constatat că, în acest sens, puterile sale sunt limitate de principiul disponibilității, aceasta neputând administra dovezi din oficiu în vederea dovedirii netemeiniciei celor constatate și, astfel, a inversării prezumției de veridicitate. Această sarcina este una exclusivă și îi aparține, potrivit art.249 C.pr.civ. doar petentului.

Prin urmare, din cele arătate mai sus, în situația în care un petent nu solicită dovezi în sensul dovedirii netemeiniciei unui proces-verbal, instanța nu va putea solicita administrarea unor dovezi care să tindă la realizarea acestui demers, ci, odată constatată validitatea acesteia, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt conforme cu adevărul (cu realitatea celor întâmplate).

Legat de acest aspect, instanța a constatat că, în cauza de față, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri în dovedirea netemeiniciei actului sancționator, depunând în acest sens procesul verbal contestat.

Analizând în acest sens actele dosarului, instanța a constatat că autoturismul cu nr. XXXXXXX aparținând petentei _______________ a circulat pe DN 7 km 411 + 865m, Sacamas, fără a deține rovinetă valabilă, așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 15 din dosar. Mai mult instanța a reținut că petenta nici nu a contestat acest aspect, mărginindu-se a contesta legalitatea procesului verbal.

Față de aceste considerente, instanța a constatat că prezumția de fapt rezultată din probele aflate la dosar, aceea că vehiculul utilizat de petentă a circulat, fără a deține la momentul controlului o rovinietă valabilă, nu a fost răsturnată, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.

Totodată, instanța a apreciat că nu se impune nici reindividualizarea sancțiunii în condițiile în care petenta nu a recunoscut fapta săvârșită și nici nu a făcut dovada faptului că ar fi intrat în legalitate prin achiziționarea unei roviniete.

Potrivit art.16 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Văzând dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, instanța a apreciat că fapta reținută în sarcina petentei întrunește elementul material necesar pentru a califica drept contravenție, întrucât, așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză, contestatoarea a manifestat o comportare activă, conștientă și voluntară în sensul de a încălca regulile referitoare la achiziționarea rovinietei.

Prin urmare, întrucât petenta nu a făcut dovada unei situații contrarii actului de sancționare, potrivit dispozițiilor art. 249 Codul de procedură civilă, văzând și regula „onus probandi incumbit actori”, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, instanța a respins plângerea acesteia ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta S.C. G__ S___ S.R.L., solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate și, pe cale de consecință, admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție.

În motivarea căii de atac exercitate (filele 2-5), apelanta-petentă arată, cu privire la excepția invocată, că instanța de fond nu și-a exercitat rolul sau activ, si anume nu a analizat, cu prioritate, aspecte de legalitate care atrag sancțiunea nulității actului atacat, respectiv dispozițiile imperative ale art.16; art.17; art.19 din OG nr.2/2001.

În baza cărora invocă: principiului dreptului la un proces echitabil ce constituie o exigență a Codului de procedură civilă, care conform art. 6 alin. 1 din Cod, „Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim și previzibil, de către o instanța independentă, imparțială și stabilită de lege. În acest scop, instanța este datoare să dispună toate măsurile permise de lege și să asigure desfășurarea cu celeritate a judecății"; cât si a prev.art.6 alin.1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor sale cu caracter civil (...)". Dreptul la un proces echitabil reprezintă atât o garanție formala, cat si un veritabil drept substanțial.

Precizează apelanta-petentă faptul că, în prezenta speță prezentul proces verbal de contravenție e lovit de nulitate absolută conf.prev.art.17 din OG 2/2001, "Procesul verbal va cuprinde în mod obligatoriu; numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrase nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată si din oficiu de instanță" și nu a unei nulități relative, așa cum arată în întâmpinare pârâta, încercând să ducă în eroare instanța.

Astfel, nulitatea absolută prev. „Forma de ineficacitate, care intervine în cazul încălcării, la încheierea actului juridic civil, a unei dispoziții legale care ocrotește un interes general, de ordine publică."

În același sens stă, prev.textul art.34 din OG 2/2001 ce presupune o interpretare concordantă cu exigentele unui proces echitabil, de vreme ce instanța de judecată verifică legalitatea si temeinicia procesului verbal de contravenție.

Sub aceste aspecte, apelanta-petentă arată instanței:

Sediul ei nu a fost niciodată pe _______________________, acesta fiind în loc. Satu M___, ____________________. 129, conform actelor justificative de le registrul Comerțului Satu M___ procesul verbal contestat nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, fiind făcută doar mențiunea că aceasta a fost semnat electronic conf. prev.Legii 455/2001.

Însă, potrivit art.15 din OG 2/2001, procesele verbale de contravenție se încheie de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește si sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori, respectând formalitățile prev. de OG 2/2001, astfel încât acestea constituie înscrisuri oficiale - autentice.

Potrivit art. 5 din Lg. 455/2001, "înscrisul în forma electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau revocat la momentul respectiv si generat cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile si efectele sale, doar cu înscrisuri sub semnătura privată."

Nici OG 2/2001 nu prevede posibilitatea întocmirii procesului verbal informat electronic. În consecință, procesul verbal de constatare a contravenției nu poate fi întocmit informat electronic, întrucât o astfel de posibilitate nu este încă prevăzut de lege în privința înscrisurilor autentice.

Așadar, un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât si ca instrumentum, poate să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci când manifestarea de voința a celui de la care actul emană îmbracă forma electronică si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic. Această specificitate distinge înscrisurile electronice de înscrisurile „clasice", pe suport hârtie. În acest sens, stă Decizia nr.6/2015 a ÎCCJ, obligatorie potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedură civilă, urmând ca instanța să constate si să dispună nulitatea procesului verbal de contravenție.

D____ urmare, neexistând semnătura olografă a agentului constatator pe forma tipărită a procesului verbal contestat, în mod cert sunt aplicabile prev.art.17 din OG nr. 2/2001, astfel încât procesul verbal fiind lovit de nulitate absolută.

În același context, arată apelanta-petentă, se poate observa, lipsa numărului de înmatriculare a persoanei juridice, cât si a datelor de identificare a persoanei care o reprezintă, conf.art.16 al.6 al OUG 2/2001 "în situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, nr. de înmatriculare în registrul comerțului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă."

În ce privește fondul cauzei, apelanta-petentă învederează faptul că, vehicolul de categoria E cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, care în data de 08.04.2014, se deplasa pe drumurile naționale, respectiv în loc. pe DN7 km. 411+865m, Sacamas jud. Hunedoara, în baza căruia s-a întocmit prezentul proces verbal de constatare a contravenției _________, nr.xxxxxxx/04.08.2014, de către ag. constatator dl.A_____ C_____ N., și sancționat cu amenda contravențională în valoare de 2.750 lei.

Raportat la cele prezentate, agentul constatator al ACI Nadlac - certifică o stare de fapt ce nu corespunde adevărului, răsturnând astfel prezumția, de altfel relativă, că procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției exprimă adevărul. Actul constatator este un înscris oficial întocmit de către un reprezentant al statului, un agent public aflat în exercițiul funcțiunii. Care mai este, în atare condiții, puterea doveditoare a acestui înscris cu privire la faptele pe care le certifica?

Pentru aceste considerente, apelanta-petentă solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

În drept, invocă dispozițiile la care a făcut referire anterior, OUG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 466 al.1, art.468 al.1; 470 Cod de procedură civilă.

Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea apelului.

Analizând sentința civila atacată, prin prisma motivelor de apel invocate,, cât și a dispozițiilor art.476 și 479 din Noul Cod proc.civ., Tribunalul a apreciat următoarele:

Tribunalul reține că prin procesul-verbal de contravenție _______ 14, nr.xxxxxxx/04.08.2014 încheiat de către intimata, apelanta petentă fost sancționată pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 8 alin.1 din OUG nr.15/2002, respectiv că la data de 13.03.2014, auto cu nr. XXXXXXXXX aparținând petentei a circulat pe DN 7, KM 411 , fără a deține rovinietă valabilă.

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța de control judiciar reține că acesta nu a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 necuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv procesul verbal de contravenție suspus analizei în prezenta speță nu cuprinde semnătură olografă a agentului constatator, motiv pentru care instanța de apel, prin prisma dispozițiilor Deciziei nr.6/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiției, în RIL, constată nulitatea absolută a actului constatator contestat de către apelantă.

Pentru cele ce preced, constatând nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție contestat, caracterul fondat al plângerii la contravenție formulată de petentă, instanța va admite apelul declarat, va schimba în tot sentința apelată în sensul că va admite plângerea la contravenție formulată de petenta S.C. G__ S___ S.R.L, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

În baza principiului disponibilității, nu va acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite apelul declarat de apelanta - petentă S.C. G__ S___ S.R.L. cu sediul în mun. Satu M___, _____________________. 129, jud. Satu M___ , J XXXXXXXXXX, CUI RO xxxxxxxx, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE ROMÂNIA SA, cu sediul în București, sector 6, _____________________. 401A, sector 6, CUI xxxxxxxx, împotriva sentinței civile nr.461/04.02.2015, pronunțată de Judecătoria Satu M___, în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, schimbă sentința apelată, în sensul că,

Admite plângerea la contravenție formulată de petenta S.C. G__ S___ S.R.L. împotriva procesului verbal de contravenție _______ 14, nr.xxxxxxx/04.08.2014, încheiat de intimată.

Constată nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție _______ 14, nr.xxxxxxx/04.08.2014 ; dispune anularea sancțiunilor aplicate .

Definitivă.

Fără cheltuieli de judecată.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2015.

Red.P.M./21.10.2015.

Tehnored_VD /23.10.2015.

4 ex. – _____________.cu: _______________ Satu M___, C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA București

Jud.fond: G______ S___