Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Cod operator 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia Nr. 1687/2015

Ședința publică de la 08 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ C______ S_____

Judecător L_______ M_____

Grefier M____ R______

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___ împotriva sentinței civile nr. 7696 din data de 05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent N_____ D____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7696 din data de 05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea formulată de către petentul N_____ D____, în contradictoriu cu I.P.J. G___.A fost anulat procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx/28.04.2014 încheiat de I.P.J. G___.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx încheiat la data de 28.04.2014 de către Postul de Poliție Stănești, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 200 lei, reținându-se în sarcina sa faptul că în data de 21.04.2014 a adresat injurii numitului C________ I____.

Sub aspectul condițiilor de formă, prima instanță a constatat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea cerințelor de legalitate prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute. Așadar, instanța a reținut că procesul-verbal contestat cuprinde toate mențiunile la care dispozițiile legale menționate fac referire.

Sub aspectul temeiniciei, prima instanță a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta a făcut dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001. Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța a avut obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când a administrat și a apreciat probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia), dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare. Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Având în vedere aceste principii, prima instanță a reținut că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i s-a asigurat de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu a avut caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu a avut caracter absolut.

Cercetând temeinicia procesului verbal instanța a constat că agentul constatator a descris starea de fapt reținându-se că petentul a săvârșit contravenția prev. de art. 2 pct. din Legea 61/1991, în sensul că în prezența mai multor persoane a adresat expresii jignitoare și amenințări numitului C________ I____.

Martorul M_____ G______, a cărui declarație s-a coroborat cu cea a martorului I______ I___, a confirmat faptul că în cursul lunii aprilie 2014, petentul s-a aflat în prezența lui C________ I____ și a mai multor persoane, pe islazul comunal, între aceste persoane și C________ I____ existând discuții legate de animalele acestuia din urmă și de locul în care le pășuna. Martorii însă au menționat că petentul nu a amenințat și nu a adresat cuvinte jignitoare numitului C________ I____, fiind imposibil ca să fi existat o astfel de manifestare și ei să nu fi avut cunoștință de o astfel de atitudine a petentului.

Instanța de fond a reținut că în cauză a existat un dubiu care putea profita făptuitorului, respectiv petentului, potrivit principiului in dubio pro reo, principiu complementar prezumției de nevinovăție, petentul răsturnând prezumția relativă de veridicitate și autenticitate a procesului verbal.

Prin urmare, a constatat faptul că petentul a răsturnat prezumția de veridicitate a procesului verbal.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Inspectoratul de Poliție Județean G___, criticând-o pentru netemeinicie și solicitând a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate în sensul respingerii plângerii.

În motivele scrise de apel, apelantul intimat a precizat că petentul a fost sancționat pentru adresarea de cuvinte și expresii jignitoare, precum și amenințări cu acte de violență unei alte persoane. Că, prima instanță a interpretat eronat probele administrate în cauză, arătând, totodată, că fapta săvârșită de contravenient a fost constatată, în mod nemijlocit de către agentul de poliție prezent la fața locului.

Pe de altă parte, a considerat că declarațiile martorilor audiați la solicitarea petentului nu reflectă realitatea fiind, probabil, în relații de rudenie sau prietenie cu petentul.

În aceste condiții, a apreciat că prezumția de temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.

În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

În temeiul dispozițiilor art. 30, alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, având în vedere că amenda aplicată se face venit la bugetul local al localității de domiciliu a contravenientei, constituind venit public, în sensul dispozițiilor art. 30, alin. 2 din același act normativ, instituția este scutită de plata taxei judiciare de timbru pentru prezentul apel.

În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în eventualitatea lipsei sale la dezbateri.

Prin întâmpinare intimatul petent a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală, considerând că instanța de fond în mod corect a apreciat situația de drept și de fapt având în vedere că, agentul de poliție nu a fost prezent la fața locului, s-a bazat doar pe spusele numitului C________ I____ iar din declarațiile martorilor săi care au fost sincere și reale a rezultat starea de fapt.

Deși, prin rezoluția din data de 23.04.2015 i s-a comunicat apelantului intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___ o copie de pe întâmpinarea formulată de intimatul petent N_____ D____, cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la primirii întâmpinării, aceasta nu a depus răspuns la întâmpinare.

D____ urmare, potrivit art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 16.06.2015, fiind citate părțile.

Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Petentul a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/28.04.2014 cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se că a încălcat dispozițiile art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991.

Astfel, potrivit art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu modificările și completările ulterioare, constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, faptă sancționată potrivit art. 3 alin. 1 litera b din același act normativ cu amendă de la 200 lei la 1000 lei.

Deși se invocă de către apelantul intimat faptul că prezumția de temeinicie a actului sancționator contestat nu a fost răsturnată în cauză, Tribunalul apreciază ca neîntemeiat acest motiv. În susținerea acestei concluzii, instanța de apel reține că procesul-verbal de contravenție contestat în cauză nu a fost întocmit ca urmare a constatării de către agentul constatator în mod nemijlocit și direct a pretinsei fapte reținute în sarcina petentului. Relevant în acest sens este chiar materialul probator depus de către apelantul intimat la prima instanță, mai precis raportul întocmit de către agentul de poliție.

Așadar, în aceste condiții, în mod corect prima instanță a reținut că nu operează prezumția de temeinicie și a procedat la stabilirea stării de fapt.

Cu privire la motivul de apel privind aprecierea eronată a probelor de către prima instanță, susținându-se că declarațiile martorilor nu reflectă realitatea, fiind în relații de rudenie sau de prietenie, se constată că nici acest motiv nu este întemeiat, prima instanță stabilind în mod just starea de fapt și făcând o apreciere corectă a probelor administrate în cauză, dând eficiență probelor judiciare administrată în cauză.

Astfel, relevante pentru starea de fapt sunt declarațiile martorilor I______ I___ și M_____ G______ de la filele 27, 28, probe care justifică soluția primei instanțe cu privire la netemeinicia procesului-verbal de contravenție, în condițiile în care apelantul intimat nu a adus nicio probă care să susțină fapta reținută prin actul sancționator încheiat.

Cu privire la pretinsa relație de prietenie sau rudenie a martorilor cu petentul se constată că intimatul nu s-a opus la prima instanță audierii acestora, operând în acest sens dispozițiile art. 315 alin. 2 Cod proc.cov., motive pentru care nu poate fi reținută nici această critică. De altfel, judecătoria și-a argumentat soluția coroborând întreg probatoriul administrat în cauză.

Față de aceste considerente, Tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod proc.civ. raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001, constatând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, va respinge apelul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___ având C.I.F. xxxxxxx și sediul în municipiul Tg-J__, ____________________, județul G___, împotriva sentinței civile nr. 7696 din data de 05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent N_____ D____ având CNP xxxxxxxxxxxxx și domiciliul în comuna Stănești, ________________________, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 08 Septembrie 2015, la Tribunalul G___.

Red. S.M.C./ Tehn. M.R.

J.f./E. P______

4ex/23 septembrie 2015