Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PETROȘANI

CIVIL

SENTINȚA CIVILĂ NR.2694/2015

Ședința publică din data de 09 octombrie 2015

Completul de judecată constituit din:

PREȘEDINTE – L____ D____ I___

GREFIER - C___ M______

Prezentul complet a fost constituit conform art. 98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 cu modificările și completările ulterioare, a Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 10 /2015 și a procesului verbal din data de 08 octombrie 2015

Pe rol fiind judecarea plângerii formulată de petentul Vițonesc C_____ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat de intimata IPJ Hunedoara – Serviciul Rutier, la data de 24.04.2015.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul, lipsă fiind intimata și lipsă martorul Moșic N______.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :

S-a constatat că a fost depus la dosar procesul-verbal încheiat de lucrătorii I.J.J. „D______” Hunedoara, din care rezultă că mandatul de aducere emis pe numele martorului Moșic N______, nu a putut fi pus efectiv în executare, întrucât martorul este plecat în Germania, fiind angajat cu contract de muncă și nu se cunoaște data la care acesta va reveni la domiciliu.

Această împrejurare a fost confirmată și de către tatăl martorului, numitul Moșic V_____ care a învederat instanței că fiul său este plecat la muncă și nu cunoaște data la care acesta va reveni în țară, fiind posibil ca acesta să se reîntoarcă acasă doar peste 2-3 luni.

Având în vedere mențiunile cuprinse în procesul-verbal de executare a mandatului de aducere și, față de susținerile numitului Moșic V_____, instanța a constatat imposibilitatea administrării probei cu martorul Moșic N______, propus de intimată, astfel că a dispus omiterea audierii acestuia și continuarea judecării cauzei.

S-a audiat petentul, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosar.

Petentul Vițonesc C_____ a învederat instanței că nu are alte cereri de formulat în cauză și a solicitat acordarea cuvântului pe fond.

Instanța, în temeiul art. 244 C.pr.civ., a declarat încheiată cercetarea procesului și a acordat cuvântul pentru dezbaterea fondului

În temeiul art. 392 C.pr.civ. instanța a deschis dezbaterile asupra fondului și a acordat cuvântul părților.

Petentul Vițonesc C_____ a solicitat admiterea plângerii așa cum a fost formulată, apreciind că nu se face vinovat de săvârșirea vreunei contravenții, întrucât, la momentul în care a intrat în intersecție, pe trecerea de pietoni nu se afla angajat nici un pieton și doar după ce a ajuns pe trecere, un pieton s-a angajat în traversare.

Instanța, în temeiul art. 394 al.1 C.proc.civ., considerând că au fost pe deplin lămurite starea de fapt și temeiurile de drept, a închis dezbaterile, reținând cauza în pronunțare.

JUDECĂTORIA,

Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 05.05.2015, sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul Vițonesc C_____ a formulat o plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx emis la data de 24.04.2015 de către IPJ Hunedoara, Poliția Petroșani, prin care solicită: anularea procesului verbal de sancționare a contravenției.

În fapt, petentul arată că în data de 24.04.2015 la ora 16:06 aflându-se la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ______________________ din Petroșani circulând pe bana a II-a la intersecția cu piața în timp ce se afla deja pe trecerea de pietoni, un pieton s-a angajat în traversarea acesteia, motiv pentru care acesta nu se face vinovat de contravenția reținută.

În drept, petentul invocă dispozițiile OUG nr. 195/2002.

În probațiune, petentul a atașat cererii de chemare în judecată: înscrisuri, respectiv copia procesului verbal de sancționare.

Plângerea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și nelegală cu menținerea actului de sancționare astfel cum a fost întocmit de agentul constatator.

În motivare, intimata a susținut că săvârșirea faptei rezultă din procesul-verbal de constatare a contravenției care, până la proba contrară se bucură de prezumția relativă de legalitate, din declarațiile conducătorilor auto și din raportul agentului constatator.

În drept, intimata invocă dispozițiile O.G. nr. 2/2001 și art. 205- 208 C.pr.civ.

În probațiune intimatul a atașat cererii de chemare în judecată: procesul-verbal contestat în original și raportul agentului constatator.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care invocă faptul că, materia dreptului contravențional aparține domeniului penal și astfel beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar sarcina probei aparținând organului constatator.

La termenul din data de 11.09.2015 instanța a încuviințat audierea martorului Moșic N______ propus de către intimată dar care, așa cum rezultă și din procesul verbal de executare a mandatului de aducere de la fila 34 din dosar, nu a putut fi audiat.

Verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal în baza întregului material probator administrat în cauză, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx emis la data de 24.04.2015 de către IPJ Hunedoara, Poliția Petroșani (f. 16) s-a reținut în sarcina petentului faptul că, în data de 24.04.2015 la ora 16:06 aflându-se la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ______________________ din Petroșani, circulând pe bana a II-a la intersecția aflată în zona Scolii sportive, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară pe trecerea de pietoni pe sensul său de mers, timp în care pe banda întâi de mers oprise un autovehicul pentru a le acorda prioritate de trecere acestora.

Instanța verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 17 și art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului.”

Din probele existente la dosar, respectiv raportul agentului constatator (f. 17), rezultă faptul că, în data de 24.04.2015 la ora 16:06 aflându-se la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ______________________ din Petroșani circulând pe bana a II-a la intersecția aflată în zona Scolii sportive, petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară pe trecerea de pietoni pe sensul său de mers.

Cu privire la susținerea petentului prin care invocă faptul că, sarcina probei ar reveni organului constatator iar nu contestatorului, instanța o va respinge pentru următoarele motive:

Instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară și sub condiția confirmării de către instanță în urma probelor administrate în contradictoriu.

Așadar, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de veridicitate cu privire la situația de fapt pe care o descrie, prezumție ce urmează a fi confruntată cu probele administrate în cauză în vederea confirmării sau după caz, a răsturnării acesteia.

Prezumția de veridicitate a procesului verbal nu este decât un început de probă de vinovăție, neavând o valoare probatorie prestabilită și nefiind esențială la pronunțarea hotărârii, ci urmează a fi analizată prin coroborare cu toate celelalte probe care se administrează în cauză potrivit art. 33 și 34 din OG 2/2001.

Această manieră de analiză a probatoriului nu este de natură să altereze dreptul petentului de a beneficia de un proces echitabil.

În acest sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, deși a calificat acuzația ce se aduce contravenientului rutier ca o acuzație în materie penală, fiind astfel incidente garanțiile procedurale instituite de art. 6 CEDO în materie penală, printre care un loc central îl ocupă prezumția de nevinovăție, a subliniat în mod repetat că folosirea în cursul procesului a unor prezumții de fapt sau de drept nu contravine prin sine Convenției, cu condiția ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și de dreptul la apărare.

În acest sens s-a pronunțat Curtea Europeană și în cauza A_____ contra României, hotărârea din 31.03.2008 prin care se prevede că: „prezumțiile de fapt si de drept se regăsesc în orice sistem de drept; în principiu, convenția nu derogă de la acestea, însă în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, articolul 6 § 2 impune statelor să aibă în vedere aceste prezumții, aceasta în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor si păstrând dreptul la apărare”(pct. 13).

De asemenea, în cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23.07.2002, s-a evidențiat că „în folosirea prezumțiilor în dreptul penal, statele contractante sunt obligate să respecte un echilibru între importanța a ceea ce este în joc și dreptul la apărare; cu alte cuvinte, mijloacele utilizate trebuie să fie rezonabil proporționale cu scopul legitim urmărit de atins”(pct. 113).

În consecință, împrejurarea că sarcina probei revine petentului sancționat contravențional nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile procesuale care decurg din aceasta.

Astfel, în prezenta cauză petentului i s-a recunoscut întregul beneficiu al dreptului la apărare acest putând propune orice probe admise de lege în sprijinul situației de fapt pe care a invocat-o și având posibilitatea de a discuta în contradictoriu probele administrate, iar cu toate acestea, situația de fapt descrisă în procesul-verbal nu este combătută în cauză prin nici un mijloc de probă de către petent.

Prin urmare, instanța constată că în ceea ce privește temeinicia procesului verbal ________ nr. xxxxxxx emis la data de 24.04.2015 de către IPJ Hunedoara, Poliția Petroșani (f. 16), acesta corespunde celor reținute în cuprinsul acestuia, petentul având obligația de a acorda prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța constată că petentul a fost sancționat potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002, contravenție pentru care limitele de sancționare sunt cele corespunzătoare clasei a doua de sancțiuni fiind cuprinse între 4 și 5 puncte amendă, conform art. 98 alin. 4 lit. b) din OUG 195/2002 astfel că aplicarea față de petent a sancțiunii contravenționale constând în 4 puncte de amendă este legală.

De asemenea, sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 30 de zile este legal stabilită de agentul constatator, legea prevăzând aplicarea obligatorie a acestei sancțiunii complementare în ipoteza reținerii contravenției constând în neacordarea de prioritate pietonilor.

Instanța apreciază că sancțiunea contravenționale a amenzii a fost just individualizată de agentul constatator și aceasta respectă criteriile de proporționalitate cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, în raport de consecințele pe care fapta petentului le-ar fi putut avea pentru integritatea corporală a pietonilor angajați în traversarea străzii și cărora nu le-a fost acordată prioritate de trecere.

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petent.

Instanța ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Respinge plângerea formulată de petentul VIȚONESC C_____ cu domiciliul în Petroșani, _____________________, ______________, _____________________, cu CNP xxxxxxxxxxxxx împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 24.04.2015, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA, cu sediul în mun. D___, _______________________.130, jud. Hunedoara, ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel, în cazul exercitării acestei căi de atac, urmând a fi depusă la Judecătoria Petroșani.

Pronunțată în ședință publică azi, 09.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

L____ D____ I___ C___ M______

Red.LDI/29.10.2015

Tehnored.CMM/30.10.2015

4 ex.