Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia nr. 965/2014

Ședința publică din 26 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE L_______ B_________

Judecător D_____ S______

Grefier L______ C____

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta petentă _________________ împotriva sentinței civile nr. 1184 din 21.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatele Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice C______ - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj și Agenția Națională de Administrare Fiscală București.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit reprezentanții părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelul dedus judecății a fost declarat și motivat în termen și timbrat corespunzător, nefiind formulată întâmpinare de către intimată.

În condițiile art. 131 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, în raport de dispozițiile art.95 pct.2 Cod de procedură civilă coroborate cu dispozițiile art.3 4 alin.2 din OG nr.2/2001.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată, rămânând în pronunțare:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1184 din 21.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost admisă excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect contestarea procesului verbal de control întocmit de IPJ Gorj în cadrul plângerii contravenționale.

A fost respins acest capăt de cerere ca inadmisibil.

A fost respinsă plângerea contravențională formulată de petenta _________________, în contradictoriu cu intimații Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice C______, și Agenția Națională de Administrare Fiscală București.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că plângerea a fost depusă la instanță, de către contestatoare, la data de 13.08.2013, în termenul legal prevăzut de art. 25 și 31 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată, așa cum reiese din rezoluția judecătorului de serviciu (fila 1).

Din conținutul procesului-verbal _______ nr. xxxxxxx încheiat la data de 12.08.2013, instanța a reținut că intimatul i-a aplicat contestatoarei sancțiunea contravențională constând într-o amendă contravențională în cuantum de 8000 lei, pentru săvârșirea contravenției sancționată de art. 10 alin. 1 lit. b din OUG 28/1999.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.

Sub aspectul legalității întocmirii sale, instanța a reținut că procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Instanța a constatat că reprezentanții intimatei au calitatea de agenți constatatori ai contravenției prevăzute de art.10 lit. b din O.U.G. nr.28/1999, neexistând nici un motiv care să determine anularea procesului verbal motivat de faptul că procesul verbal de control a fost întocmit reprezentanții IPJ Gorj.

Astfel, potrivit art. 12 din O.U.G. nr.28/1999 constatarea contravențiilor, precum și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele de specialitate din Ministerul Economiei și Finanțelor și din unitățile sale teritoriale, precum și de către comisarii Gărzii Financiare.

Având în vedere faptul că agenții constatatori angajați ai intimatei au verificat încasările contestatoarei în baza documentației puse la dispoziție de organele de poliție și au analizat procesul verbal de control întocmit de către reprezentanții IPJ, instanța a apreciat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit legal, de reprezentanții intimatei conform art. 12 din O.U.G. nr.28/1999 și doar în situația în care acesta ar fi fost întocmit de către IPJ actul sancționator ar fi putut fi anulat.

Analizând conținutul procesului-verbal contestat, sub aspectul temeiniciei întocmirii sale, instanța a reținut că fapta pentru care a fost sancționată contestatoarea întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute art. art.10 lit. b din O.U.G. nr.28/1999, pentru următoarele considerente:

Petenta a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției sancționată de art. 10 alin. 1 lit. b din OUG 28/1999, reținându-se că nu s-au emis bonuri fiscale prin aparatul de marcat electronic fiscal pentru suma de 420 lei reprezentând taxa de intrare la piscină.

Din cuprinsul procesului-verbal _______ nr. xxxxxxx încheiat la data de 12.08.2013 rezultă că la data și ora controlului (04.08.2013 ora 11:04) a fost găsită la punctul de vânzare suma de 1035 lei numerar și că s-au emis bonuri fiscale doar pentru suma de 615 lei conform raportului zilnic „z” rezultând astfel o diferență de 420 lei, diferența de bani provenită din taxa de intrare a persoanelor la piscină pentru care nu s-au emis bonuri fiscale.

Din depoziția martorului propus de petent, numitul N________ S____ Nicușor, a rezultat faptul că a fost angajat al petentei, acesta susținând că încasa banii clienților și le dădea bonuri fiscale.

Martorul a precizat că avea asupra sa o sumă de bani personali care nu aveau legătură cu banii firmei pentru a le da rest clienților. Arătându-i-se de către instanță înscrisul de la fila 21 din dosar, martorul a precizat că în acest înscris sunt reprezentați banii pe care îi încasase în ziua respectivă și că nu au existat niciodată persoane care să plătească, iar el să nu înregistreze aceste sume de bani cu aparatul de marcat.

Această declarație a martorului nu se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză, nici cu susținerile petentei din plângerea contravențională care nu a arătat că banii găsiți în plus asupra martorului ar fi fost bani personali ai acestuia.

Mai mult, martorul a arătat că îi aparține semnătura de pe înscrisul intitulat monetar din data de 04.08.2013, în care a consemnat că pentru activitatea de la bar și piscină a încasat suma de 1035 lei.

Față de cele expuse, instanța a apreciat că susținerea conform căreia martorul a înregistrat toate sumele de bani din încasările pentru ______________________ aparatul de marcat este nesinceră, întrucât așa cum s-a reținut mai sus, acesta a înregistrat încasări de 717 lei (din care se scade suma de 102 lei reprezentând vânzări la bar ce nu a fost luată în calcul), conform Z-ul casei marcat și a încasat 1035 lei conform monetarului din data de 04.08.2013.

Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Având în vedere aspectele expuse, instanța a reținut că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp contestatoarei i s-a asigurat de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, însă în cauză nu există nici un dubiu cu privire la săvârșirea faptei care să îi profite acesteia.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța a constatat că amenda aplicată contestatoarei, în cuantum de 8.000 lei, în cuantumul minim prevăzut de dispozițiile art.11 alin.1 lit. b din O.U.G. nr.28/1999 este corect individualizată, ținând seama de gravitatea faptei săvârșite față de bugetul de stat, precum și de faptul că aceasta nu recunoaște și nu regretă fapta comisă, textul de încălcat având drept scop asigurarea climatului necesar desfășurării normale a activității economice, societățile comerciale fiind obligate sa aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legii pentru a se asigura impozitarea corectă a profitului realizat.

De asemenea, atât măsura confiscării sumei de 420 lei, neînregistrată prin casa de marcat, cât și măsura suspendării activității contestatoarei de la punctul de lucru din _____________________, Tg-J__, jud. Gorj pe o perioadă de trei luni au suport legal fiind prevăzute de art. 11 alin. 3 din O.U.G. nr.28/1999 și art. 14 alin. 2 din același act normativ.

În consecință, potrivit motivelor de fapt și dispozițiilor legale menționate pe parcursul considerentelor și în baza probelor pertinente, utile și concludente administrate, instanța a constatat că plângerea este neîntemeiată și, în consecință, a respins-o ca atare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta _________________ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În expunerea motivelor de apel, apelanta petentă a arătat că instanța de fond a respins în mod nelegal plângerea contravențională.

S-a susținut că In mod greșit, instanța de fond a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect contestarea procesului verbal de control emis de IPJ Gorj în cadrul plângerii contravenționale, în sensul ca prin precizarea depusa de către petentă la termenul de judecata din data de 08.11.2013 s-a solicitat necompetenta materiala a organelor de control, respectiv a reprezentanților 1PJ Gorj-SIF, cu consecința nelegalității actului de control efectuat de aceștia in data de 04.08.2013 la punctul de lucru al firmei petente din municipiul Tragu-J__, ________________________, județul Gorj.

Necompetenta materială a organelor de control si implicit nelegalitatea actului de control care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție conduc, fără echivoc, la nelegalitatea procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției.

Motivarea instanței prin care un agent al statului, aflat in exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativa de veridicitate si autenticitate, o consideră netemeinică, deoarece starea de fapt a fost contestată de echipa de control din cadrul IPJ Gorj-SIF, organe de control care nu au competenta materiala cu privire la verificările si constatările consemnate in actul de control întocmit de intimata Garda Financiara.

O alta critica pe care o aduce hotărârii o reprezintă aprecierea instanței ca declarația martorului propus de petenta este nesinceră. Declarația martorului dată în fața instanței de fond este sinceră și se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză, precum și cu susținerile petentei din plângerea contravențională, arătând ca banii găsiți în plus asupra acestuia erau banii săi personali. Această depoziție a fost consemnată și în procesul verbal de control întocmit de agenții IPJ Gorj-SIF.

Astfel, consideră ca susținerile matorului cum că acesta ar fi înregistrat toate sumele de bani din încasările de la _______________________ aparat de marcat, este sinceră.

Consideră faptul ca instanța de fond a apreciat în mod greșit probele existente la dosar și că s-a creat astfel un dubiu puternic asupra vinovăției petentei.

În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 470-471 Cod Procedură Civilă.

Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, tribunalul îl reține ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție, instanța de fond a reținut în mod corect că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege având în vedere că acesta cuprinde toate elementele reglementate sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG nr. 2/2001 care pot fi constatate și de instanță din oficiu.

Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, tribunalul constată că instanța de fond pe baza unui probatoriu amplu, concludent și judicios administrat, a reținut o stare de fapt corespunzătoare realității și în deplină concordanță cu starea de fapt menționată de agentul constatator, constând în aceea că în data de 04.08.2013 ora 11:04 a fost găsită la punctul de vânzare al apelantei petente suma de 1.035 lei numerar și că s-au emis bonuri fiscale doar pentru suma de 615 lei conform raportului zilnic „z” rezultând astfel o diferență de 420 lei, diferența de bani provenită din taxa de intrare a persoanelor la piscină pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 10 lit. B din OUG nr. 28/1999.

Pentru a reține această stare de fapt, instanța de fond a făcut o judicioasă analiză a probelor administrate de părți în cauză, înlăturând motivat apărările formulate de petent și probele administrate de acesta datorită neconcordanțelor existente între declarația martorului propus de petentă și restul materialului probator administrat în cauză, inclusiv susținerile petentei din plângerea contravențională.

Tribunalul constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, s-a reținut în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale, aceasta deoarece potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului acest gen de contravenție, intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Tribunalul reține de asemenea că în cauza I___ P__ c. României, hotărârea din 28 iunie 2011, Curtea a analizat modalitatea concretă în care instanțele naționale au respectat garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, aplecându-se îndeosebi asupra echilibrului ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei penale și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție existentă în dreptul național. Astfel, Curtea a apreciat că invocarea de către instanțe a acestei din urmă prezumții, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu poate avea un caracter neașteptat pentru acesta având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională (A_____, par. 58 și 59). Curtea a mai reținut că petentului i s-a oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă și că petentul nu a fost pus ______________________________ față de autorități pentru simplu fapt ca regimul contravențional este diferit de regimul aplicabil în penal.

De asemenea, prin decizia din 13 martie 2012 pronunțată în cauza H______ și alții c. României Curtea a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției, atâta timp cât sistemul de drept conține garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții.

Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Având în vedere aceste principii, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Reapreciind probatoriul administrat în cauză, tribunalul reține că starea de fapt menționată de agentul constatator și confirmată de instanța de fond este corespunzătoare realității, în sensul că într-adevăr, petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.

Este adevărat că în cauză a fost audiat un martor propus de petentă care a susținut că aceasta nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, însă instanța de fond a apreciat în mod corect drept nesinceră această declarație, având în vedere că declarația acestuia a fost combătută restul materialului probator administrat în cauză.

Referitor la critica formulată de apelantă în sensul că în mod eronat instanța de fond a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect contestarea procesului verbal de control emis de IPJ Gorj în cadrul plângerii contravenționale și astfel nu s-a pronunțat pe necompetența organelor de control , respectiv a reprezentanților IPJ –SIF, tribunalul o reține ca fiind neîntemeiată, având în vedere că potrivit art. 31 din OG nr. 2/2001, obiectul plângerii contravenționale îl reprezintă doar procesul verbal de contravenție, nu și alte înscrisuri întocmite pentru efectuarea cercetărilor.

Mai mult decât atât, instanța de fond a făcut o analiză temeinică a competenței agenților constatatori din cadrul intimatei și a reținut în mod corect că procesul verbal de contravenție a fost întocmit de către aceștia în conformitate cu dispozițiile art. 12 din OUG nr. 28/1999.

Față de considerentele ce preced și constatând că instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare realității și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul va respinge apelul dedus judecății ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefundat apelul declarat de apelanta petentă _________________, cu sediul în cu sediul în Tg-J__, ______________________, Jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1184 din 21.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatele Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice C______ - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, cu sediul în C______, _____________________________.2, județul D___ și Agenția Națională de Administrare Fiscală București, cu sediul în București, sector 5, _____________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 26 Noiembrie 2014, la Tribunalul Gorj.

Președinte, L_______ B_________		Judecător, D_____ S______
	Grefier, L______ C____

Red. D.S.

Tehnored.L.C.

J.fond. A.D. T_______

4 ex./22.12.2014