R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR. 102

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2016

Președinte - A____-C_____ B____

Judecător - E____ S_____

Grefier - C_______ C_____

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta R______ C________, cu domiciliul în com. Telega, ___________________, județul Prahova, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat N____ G_______, cu sediul în P______, ____________________, _____________, _____________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2278/14 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta ______________ sediul în Câmpina, ______________________________ nr. 9, județul Prahova.

Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință și se învederează că, prin însăși cererea de apel, s-a solicitat de către reclamantă judecata în lipsă.

Curtea, constatând că prin cererea de apel s-a solicitat în mod expres de către reclamantă judecata în lipsă, în temeiul art. 247 raportat la art. 185 și art. 468 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, act normativ incident în speță în raport de data inițierii litigiului, invocă din oficiu excepția tardivității formulării apelului și în baza textelor de lege menționate în precedent rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.

C U R T E A,

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2278/14 septembrie 2015, Tribunalul Prahova a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta R______ C________, domiciliată în __________________________________, județul Prahova și cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat „N____ G_______”, cu sediul în P______, ____________________, ____________________, _______________________, în contradictoriu cu pârâta ________________________ Fabricii de Ciorapi Câmpina, cu sediul în Câmpina, ______________________________ nr. 9, județul Prahova.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Potrivit înscrierilor din carnetul de muncă ________ nr. xxxxxx, reclamanta R______ C________ și-a desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte (fosta Întreprinderea de ciorapi Câmpina) în perioada 11.09.xxxxxxxxxxxxx92 în meseriile de muncitor iî formare și încheietor, niciuna din aceste meserii nefiind încadrată în grupa I sau a II-a de muncă.

Din susținerile pârâtei reiese că această societate, de la înființare și până în prezent nu a avut nicio secție de producție și nicio activitate care să se încadreze în grupa I de muncă, în cadrul societății fiind acordată doar grupa a II-a de muncă tuturor salariaților care și-au desfășurat activitatea ca vopsitori în secția vopsitorie în temeiul prevederilor Decretului - Lege nr. 68/1990, Ordinului nr. 50, Anexa 2 poz.165 și a Precizărilor MMPS nr. 6226/1990.

Din conținutul raportului de expertiză tribunalul a reținut că acest raport s-a întocmit doar pe baza înscrisurilor aflate la dosar, respectiv doar prin raportare la conținutul carnetului de muncă al reclamantei, fără consultarea documentelor societății pârâte, astfel că mențiunea expertului de la fila 2, potrivit căreia reclamanta ar fi lucrat în cadrul atelierului de vopsitorie, nu se coroborează cu nicio probă, fiind contrazisă de apărările pârâtei, astfel că această mențiune nu poate fi reținută mai ales că expertul nu a argumentat motivul pentru care a apreciat că reclamanta s-ar încadra în grupa I de muncă în condițiile în care încadrarea făcută de angajator pentru salariații vopsitori din secția vopsitorie a fost pentru grupa a II-a de muncă în temeiul prevederilor Decretului - Lege nr. 68/1990, Ordinului nr. 50, Anexa 2 poz. 165 și a Precizărilor MMPS nr. 6226/1990.

A arătat tribunalul că, concluziile expertului nu pot fi omologate de instanță, deoarece încadrarea propusă a fost întemeiată pe prevederile Ordinului nr. 50/1990, anexa 1, poz. 43 care privește „fabricarea substanțelor chimice folosite ca auxiliari în industria textilă, a pielăriei și a cauciucului” activitate care nu a fost desfășurată niciodată de către reclamantă, în perioada în care a fost angajata pârâtei.

Ca atare, tribunalul a înlăturat concluziile expertului, care sunt în contradicție cu dispoziția legală invocată, față de activitatea reală desfășurată de reclamantă, dar și de activitatea reală desfășurată, chiar și la atelierul vopsitorie din cadrul pârâtei.

Concluzionând, tribunalul constatând că pârâta a încadrat corect activitatea desfășurată de reclamantă în cadrul acestei societăți și în raport de prevederile Ordinului nr. 50/1990 republicat, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal reclamanta R______ C________, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Susține apelanta că instanța de fond nu a analizat corect probatoriul administrat în cauză, pronunțând o sentință nelegală bazată pe simple supoziții și afirmații neprobate, făcute de lichidatorul societății în cuprinsul întâmpinării.

Arată că a fost salariata societății pârâte în perioada menționată și că și-a desfășurat activitatea ca încheietor ciorapi, remaiator, festonator, transportor, kett fin 10, ata la secția KETT și în secția vopsitorie.

Învederează apelanta că în secțiile și atelierele în care și-a desfășurat activitatea prin natura meseriei, se foloseau materii prime care prin prelucrare emanau noxe, praf, zgomot peste limitele admise, fiindu-le aplicabile prevederile Ordinului nr. 50/1990.

Pentru aceste motive solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii conform concluziilor raportului de expertiza judiciară efectuat în cauză, prin care s-a constatat că este îndreptățită să beneficieze de încadrarea în grupa I de muncă în procent de 100%, pentru perioada 18.03.xxxxxxxxxxxxxxx92 și să se dispună obligarea pârâtei să-i elibereze adeverință în acest sens.

Examinând cu prioritate această excepție, conform dispozițiilor art. 237 din noul Cod de procedură civilă, aplicabile și în apel, conform art. 482 din noul Cod de procedură civilă, Curtea constată că este întemeiată, conform considerentelor ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. 1 teza I din noul Cod de procedură civilă, când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea termenului atrage decăderea părții din exercitarea dreptului, în afară de cazul când legea dispune altfel. Întrucât termenul reprezintă o condiție extrinsecă a actului de procedură, nulitățile reglementate de art. 185 sunt nulități necondiționate, vătămarea fiind prezumată în mod absolut.

Ca atare, nedepunerea apelului în termenul legal reprezintă o excepție absolută, care poate fi invocată de parte ori de instanță în orice stare a procesului, întrucât vizează încălcarea unor norme de ordine publică, de la care părțile nu pot deroga nici prin acord.

În speța pendinte, Curtea reține că, sentința apelată i-a fost comunicată reclamantei R______ C________ la data de 2 octombrie 2015, astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 56 dosar fond, iar apelul a fost declarat la data de 16 octombrie 2015, potrivit vizei de primire la Tribunalul Prahova menționată pe cererea de apel – fila 5 dosar, ultima zi a termenului în care reclamanta puteau declara apel era la data de 13 octombrie 2015.

Conform dispozițiilor art. 215 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, termenul de apel este de 10 de zile de la data comunicării hotărârii.

Potrivit dispozițiilor art. 181 alin. 1 pct. 2 din noul Cod de procedură civilă, când termenul se socotește pe zile (ipoteză ce se regăsește în speță) nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul și nici cea în care acesta se împlinește.

Astfel, declararea apelului s-a realizat în afara termenului legal, fapt de natură a atrage sancțiunea decăderii apelantei din exercitarea dreptului de a uza de calea de atac a apelului, prevăzută de art. 185 alin. 1 teza I din noul Cod de procedură civilă.

În considerarea acestor argumente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă rap. la art. 185 alin. 1 teza I din noul Cod de procedură civilă, coroborat cu art. 215 din Legea nr. 62/2011, va admite excepția tardivității apelului, invocată din oficiu, cu consecința respingerii apelului declarat, ca tardiv formulat, caz în care nu se mai impune analiza criticilor formulate de apelantă pe fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția tardivității declarării apelului invocată din oficiu.

Respinge ca tardiv formulat apelul declarat de reclamanta R______ C________, cu domiciliul în comuna Telega, ___________________, județul Prahova și cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocat „N____ G_______”, cu sediul în P______, ____________________, _____________, _____________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2278/14 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta ______________ sediul în Câmpina, ______________________________ nr. 9, județul Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 ianuarie 2016.

Președinte, Judecător,

A____-C_____ B____ E____ S_____

Grefier,

C_______ C_____

Red. ES

Tehnored. DV

4 ex./21.01.2016

d.f. XXXXXXXXXXXXX – Tribunalul Prahova

j.f. G_______ M____

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120/2006