Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI

Operator de date cu caracter personal nr. 5695

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D________

SENTINȚA CIVILĂ NR:147

Ședința publică de la 26 Ianuarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I____ - A______ R_____

Grefier: E____ M______ V____

Pe rolul instanței civile se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „ anulare proces-verbal de contravenție” ___________, nr. xxxxxx din data de 06.09.2015, formulată de către petentul P_________ G_______, cu domiciliul în municipiul Rm. V_____, _______________________, ________________ B, apt20, județul V_____, în contradictoriu cu intimatul I_____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE V_____, cu sediul în Rm. V_____, _____________________, nr.95, jud. V_____.

La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare a cauzei au lipsit părțile.

Instanța văzând lipsa părților, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se expune referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța verificând din oficiu competența,constată că este competentă, general, material și teritorial să judece prezenta cauză, în baza art.32 alin 1 din OG 2/2001.

Instanța declară începută etapa cercetării procesului.

Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către ambele părți.

Instanța, în temeiul 394 NCPC declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare, pe baza probelor aflate la dosar.

JUDECĂTORIA

Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 09.09.2015 pe rolul Judecătoriei Rm. V_____ sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXX petentul P_________ G_______ a formulat în contradictoriu cu intimatul IPJ V_____ plângere contravențională împotriva procesului verbal __________ nr. xxxxxx.

În motivarea plângerii petentul a arătat în esență că s-a deplasat pe raza localității I______, Jud. V_____ cu o viteză mai mică de 100 km / h și a fost surprins de aparatul radar iar agentul constatator i-a comunicat faptul că circula cu viteza de 103 km/h, după care i-au reținut permisul de conducere fără a-i prezenta nici o dovada. A mai arătat că pe bord avea o viteză mai mică de 100 km / h iar permisul de conducere i-a fost reținut dintr-o eroare a aparatului radar. A mai susținut că își asumă vina și este de acord să plătească amendă pentru depășirea vitezei în localitateînsă nu a avut o viteză mai mare de 100 km/h în localitate și în plus agentul constatator nu i-a aplicat marja de eroare a aparatului radar.

Plângerea nu a fost motivată în drept

Plângerii formulate petentul a anexat procesul verbal contestat.

În procedura de regularizare, la data de 01.10.2015 intimatul IPJ V_____ a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Rm. V_____ și a solicitat declinarea cauzei Judecătoriei D________ față de locul săvârșii contravenției.

Pe fondul cauzei intimatul a arătat în esență că la data de 06.09.2015 petentul a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și a fost surprins de aparatul radar circulând cu o viteză de 103 km în localitatea I______ iar procesul verbal de sancționare a fost legal și temeinic întocmit iar sancțiunea corect individualizată.

Cererii formulate, intimatul a anexat înscrisuri.

Prin Sentința Civilă nr. 7146 din 19 noiembrie 2015 Judecătoria Rm. V_____ a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei D________.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei D________ la data de 09.12.2015.

În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarele:

Prin procesul – verbal __________ Nr. xxxxxx din data de 06.09.2015 petentul a fost sancționat contravențional cu 20 puncte amendă în valoare de 2100 lei și cu suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

În sarcina petentului s-a reținut că la data de 06.09.2015, ora 16,22 pe DN 64 I______, km. 85 a condus autoturismul cu nr. XXXXXXXXX marca Dacia fiind înregistrat cu viteza de 103 km/h în localitate (un plus de 53 km/h)

Petentul a refuzat semnarea procesului verbal contestat.

Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Având în vedere aceste principii, instanța constată că stabilirea vitezei de rulare a autoturismului cu nr. XXXXXXXXX marca Dacia s-a efectuat cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, respectiv cu cinemometrul de control rutier, tip radar AUTOVISION iar deplasarea autoturismului a fost înregistrată video cu camera video _________ 521 montat pe autoturismul poliției cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx. Din buletinul de verificare metrologică (f. 25) rezultă că mijloacele tehnice se aflau în perioada de valabilitate a verificării metrologice și sunt utilizate atât pentru măsurări în regim staționar, cât și în regim de deplasare.

De asemenea, între procesul-verbal și probele depuse de intimată în susținerea acestuia există legătură, în sensul că acestea se coroborează în totalitate. Din vizualizarea DVD –ului înaintat la dosar de intimat (de pe care au fost extrase planșele foto de la filele 11 – 19 dosar) se observă foarte clar numărul de înmatriculare al autoturismului condus de petent, respectiv XXXXXXXXX, precum și viteza maximă de 103 km / h avută de acesta în data de 06.09.2015, ora 16,22.

Totodată faptul că în momentul în care apare viteza de 103 km/h nu se vede foarte clar nr. de înmatriculare nu are nici o relevanță din moment ce în înregistrarea radar apare în mișcare doar autoturismul condus de petent, iar înregistrarea nu este întreruptă sau fracționată, astfel că surprinde viteza autoturismului încă din momentul apariției autoturismului în raza aparatului radar și până la oprirea acestuia.

Astfel, în ceea ce privește împrejurările comiterii contravenției, instanța reține că acestea sunt constatări personale ale agentului constatator care se coroborează cu dovezile depuse la dosar de intimată, respectiv planșele foto, unde se arată foarte clar numărul de înmatriculare al autoturismului condus de petent, și viteza de circulație a acestuia în interiorul localității.

Susținerile petentului referitoare la faptul că nu putea avea viteza de 103 km/h sunt contrazise de probele depuse la dosar de intimat și singura modalitate legală de stabilire a vitezei cu care a circulat un autovehicul este înregistrarea acesteia de către aparatul radar verificat metrologic, neavând valoare probatorie „aprecierea” petentului.

În plus, din vizualizarea înregistrăii aparatului radar, reiese că în momentul înregistrării autoturismului condus de petent, era în funcțiune, nu în etapa de autotestare.

Tot, din vizualizarea DVD-ului de la dosar reiese foarte clar că pe partea stângă a drumului se aflau case, astfel că petentul circula în interiorul localității.

În aceste împrejurări instanța reține că stabilirea vitezei de deplasare a petentului s-a realizat în condițiile legii, respectiv cu un mijloc certificat și verificat metrologic (cinemometru), astfel că forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu rezultă doar din aplicarea principiului general din dreptul administrativ referitor la prezumția de legalitate a actului întocmit de un agent al statului, ci și din dovezile în baza cărora s-a întocmit, respectiv de buletinul de verificare metrologică a cinemometrului despre care se susține că a înregistrat viteza de deplasare a petentului la momentul constatării contravenției și de fotografia aparatului, din care rezultă că autovehiculul condus de petent a circulat cu o viteză de 103 km/h.

Referitor la susținerile privitoare la neaplicarea marjei de eroare de către agentul constatator, instanța le consideră, de asemenea, neîntemeiate. Astfel, potrivit art. 3.1.1 lit. c) din Normele de metrologie NML 021-05/23.11.2005, aprobate prin Ordinul 301/2005 al Biroului Român de Metrologie Legală, eroarea maximă tolerată pentru măsurarea vitezei, in condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, este de +/- 4 km/h pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.

Instanța constată însă că, în urma verificării cinemometrului, după analiza rezultatelor obținute conform procedurii de verificare metrologică, se eliberează un buletin de verificare cu mențiunea „admis". Aceasta înseamnă că eroarea de măsurare a respectivului cinemometru s-a încadrat în limitele admise de Normele de metrologie NML 021-05/23.11.2005 și funcționează corect. Prin urmare, măsurătorile efectuate cu acel cinemometru sunt legale și nu se mai poate interveni asupra lor în sensul în care agentul constatator va scădea sau adăuga valoarea de 4 km/h, acesta neavând decât obligația de a constata valoarea indicată de cinemometru.

De altfel, Biroul Român de Metrologie Legală – Institutul Național de Metrologie a avut a se pronunța în spețe similare cu privire la acest aspect arătând că, norma citată prevede și cerințele de utilizare ale cinemometrelor, cerințe ce nu cuprind și eventuale modalități de corecție ale rezultatelor acestora prin citirea lor diferențiată de către agenții constatatori. Această instituție abilitată arată că atât timp cât aceste măsurători sunt efectuate cu ajutorul unui cinemometru verificat metrologic și admis, nu se poate deduce din valoarea înregistrată de acesta o valoare de 4 km/h. Verificarea cerințelor cuprinse în NML 021 – 05 (printre care se numără și erorile tolerate ), se efectuează numai cu ocazia evaluărilor în vederea acordării aprobărilor de model și cu ocazia verificărilor metrologice la care sunt supuse periodic cinemometrele, măsurătorile efectuate cu respectivul cinemometru, după verificarea metrologică, fiind legale, asupra lor neputându-se interveni.

În aceste împrejurări instanța reține că stabilirea vitezei de deplasare a petentului s-a realizat în condițiile legii, respectiv cu un mijloc certificat și verificat metrologic (cinemometru), astfel că forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu rezultă doar din aplicarea principiului general din dreptul administrativ referitor la prezumția de legalitate a actului întocmit de un agent al statului, ci și din dovezile în baza cărora s-a întocmit, respectiv de buletinul de verificare metrologică a cinemometrului despre care se susține că a înregistrat viteza de deplasare a petentului la momentul constatării contravenției și de fotografia aparatului, din care rezultă că autovehiculul condus de petent a circulat cu o viteză de 103 km/h.

Astfel, așa cum s-a reținut anterior, cinemometrul tip radar AUTOVISION, prevăzut cu cameră video ROM 521 se afla în perioada de valabilitate metrologică, iar petentul nu a invocat motive tehnice obiective care să ridice un dubiu cu privire la caracteristicile tehnice ale aparatului, astfel că subzistă prezumția de bună funcționare.

Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că acțiunea petentului, constând în depășirea vitezei maxime admise cu 53 km/h, constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni, în limitele prevăzute de art. 98, alin. 4 din OUG 195 / 2002 (9 – 20 puncte amendă) și cu suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile potrivit 102, alin. 3 lit. e din același act normativ.

Prin urmare, în ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată că petentul a fost sancționat în mod corect cu 20 puncte amendă în cuantum de 2100 lei alături de care i s-a aplicat pedeapsa complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile pentru depășirea vitezei cu mai mult de 50 km / h.

Astfel, instanța reține că aceste sancțiuni au fost corect individualizate, având în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, față de pericolul ridicat de a se produce un accident de circulație ca urmare a faptei săvârșite de către petent, acesta circulând în localitate cu o viteză cu mult peste cea legală. Petentul ar trebui să fie conștient că atunci când circulă cu viteza de 103 km/h, într-o localitate, la o oră în care traficul rutier și pietonal este încă intens (aspect reieșit din înregistrarea aparatului radar), la apariția unui obstacol nu va putea evita producerea unui accident ce poate avea consecințe foarte grave atât pentru el și pentru pasagerii din autovehiculul său, cât și pentru alți participanți la trafic.

Suspendarea dreptului de a conduce este luată de drept și reprezintă o măsură care nu are la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto vizat, deoarece acesta are posibilitatea de a contesta elementele constitutive ale contravenției ce face obiectul procesului în fața instanței. Prin urmare această sancțiune nu are un caracter punitiv, ci are caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl prezintă ignorarea dispozițiilor legale pentru participanții la trafic.

În aceste condiții, fapta de a circula în localitate cu o viteză de 103 km/h, un plus de 53 km/h peste viteza maximă admisă nu poate fi reținută ca o activitate redusă și care să justifice aplicarea sancțiunii avertismentului.

Față de aceste aspecte instanța apreciază că sancțiunile au fost în mod corect individualizate prin procesul verbal de constatare a contravenției, și față de natura contravenției săvârșite (depășirea cu mai mult de 50 km / h a limitei maxime de viteză), sancțiunea avertismentului ar fi neîndestulătoare, motiv pentru care va respinge și capătul de cerere privitor la înlocuirea sancțiunii aplicate.

Pentru toate aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul P_________ G_______, cu domiciliul în municipiul Rm. V_____, _______________________, ________________ B, apt20, județul V_____, în contradictoriu cu intimatul I_____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE V_____, cu sediul în Rm. V_____, _____________________, nr.95, jud. V_____.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2016.

Președinte, Grefier,

I____ A______ R_____ E____ M______ V____

Red. Jud. I.A.R

4 ex./12.02.2016