DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX litigiu de muncă
R O M A N I A
TRIBUNALUL B_______ – SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 21 ianuarie 2016
Președinte – L______ L_______
Asistenți - P________ E____
Judiciari – C_______ D_____
Grefier - U___ G___________ D___
Sentința civilă nr. 55
La ordine judecarea litigiului de muncă dintre reclamanta B____ D____ domiciliată în D______, ______________________. 3, ____________. 3, ________________________ și pârâta ____________________, prin lichidator judiciar ________. Insolvency SPRL Suceava – Proiect Bucovina ______________________, nr. 10, _______________, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta și martorii L_____ M_______ și B_______ V_____, lipsind reprezentantul pârâtei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare este legal îndeplinită. Totodată, se evidențiază părțile, obiectul pricinii și că dosarul se află la primul termen de judecată.
Se constată că în cadrul procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată pârâta nu a depus întâmpinare.
În temeiul art. 131 NCPC, instanța pune în discuție din oficiu competența de soluționare a cauzei.
Reclamanta arată că instanța este competentă material și teritorial să soluționeze prezentul litigiu.
În temeiul 95 pct. 1 NCPC și art. 269 Codul muncii, instanța stabilește că îi revine competența de a judeca prezenta cauză.
Instanța încuviințează probele cu înscrisurile deja depuse la dosar și pune în discuție proba cu martori cerută de reclamantă.
Reclamanta arată că aceste persoane au avut aceleași loc de muncă cu al său și le-a fost recunoscută perioada lucrată ca fiind în grupa superioară de muncă și solicită înlocuirea martorului I_____ M______ cu L_____ M_______. Depune la dosar Buletinul de analize referitor la determinările de noxe și un tabel cu îmbolnăvirile profesionale constatate în ultimii 5 ani la secțiile din cadrul ______________________>
Văzând utilitatea probei cu martori cerută de reclamantă și că aceasta a asigurat prezența lor în instanță, instanța admite proba și cererea de înlocuire a martorului propus în petit, cu numita L_____ M_______.
După verificarea identității, martorii sub prestare de jurământ au fost audiați, susținerile acestora fiind consemnate în procese-verbale atașate aparte la dosar.
Nemaifiind ale cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă părților cuvântul asupra fondului pricini.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, respectiv să se constate că activitatea desfășurată la ___________________ se încadrează în grupa a II a de muncă conform Ordinului 50/1990, anexa II pct. 5 în procent de 100%.
T R I B U N A L U L
Asupra conflictului de drepturi de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 7 octombrie 2015, reclamanta B____ D____ a chemat în judecată pe pârâta ____________________, prin lichidator judiciar M.G.A. Insolvency SPRL Suceava solicitând să se constate că în perioada 3.10.1978 – 5.07.1979 și 1.02.1984 – 11.09.1998 a desfășurat activitate în grupa II de muncă conform Ordinului 50/1990, Anexa II, pct. 5 în procent de 100%.
În fapt, reclamanta a arătat că în perioada respectivă a fost angajată la unitatea pârâtă în calitate de ceramist și laborant la Atelierul de Preparare - M___ Ceramica și că angajatorul nu i-a consemnat în carnetul de muncă acest interval ca fiind lucrat în grupa a II a de muncă deși tot personalul din acest atelier a avut acest beneficiu.
A menționat că i s-a consemnat în carnet grupa a II a doar pentru intervalul 5.07.1979 – 1.02.1984.
Reclamanta a făcut referire și la dispozițiile art. 3 din Ordinul 50/1990 potrivit cărora beneficiază de grupa I și II întreg personalul care lucrează în locurile de muncă și activitățile prevăzute explicit de anexele la Ordinul 50/1990, precizând că s-ar fi creat o discriminare față de ceilalți colegi de serviciu care au lucrat în aceleași condiții de muncă și li s-a recunoscut procentul de 75% și chiar 100% de încadrare în grupa a II a.
În drept, s-au invocat dispozițiile Ordinului 50/1990, anexa I pct. 5, art. 5 din Codul muncii, Directiva 2000/78/CE din 27.11.2000.
În dovedire, reclamanta a depus înscrisuri și a solicitat proba testimonială.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Din carnetul de muncă al reclamantei rezultă că aceasta a fost încadrată cu contract de muncă la Întreprinderea de Sticlărie și Porțelan D______ de la 3 octombrie 1978 în calitate de muncitor necalificat și apoi de la 5.07.1979 ca ceramist după care la data de 1.02.1984 a avut funcția de laborant.
La pozițiile 26 și 27 din carnet s-a menționat că în perioada 5.07.1979 – 1.02.1982 a lucrat în loc de muncă prev. în Ordinul 50/1990, Anexa II pct. 5, pct. 3, procent 100% total 4 ani, 6 luni și 26 zile.
Fabrica de sticlărie D______ și-a schimbat de mai multe ori denumirea, devenind „Întreprinderea de Sticlărie și Porțelan D______ și ulterior „______________________>
Reclamanta susține că recunoașterea grupei a II a de muncă doar pentru intervalul 5.07.1979 – 1.02.1984 este incorectă întrucât a lucrat în condiții de muncă deosebit de grele în toată perioada de angajare, inclusiv în intervalul în care a desfășurat activitate de laborant.
Instanța constată în primul rând că reclamanta lucra cea mai mare parte din timp în toată secția de porțelan respectiv în sectoarele de preparare a ceramicii, de turnătorie, la mori, la decor, locuri de muncă la care era recunoscută grupa a II tuturor angajaților.
Astfel, martora L_____ M_______ a declarat că: „Eu am fost colegă de serviciu cu reclamanta în perioada 1980 – 2003. eu am lucrat în Sectorul de ardere. Acesta era o încăpere separată de Laboratorul de ceramică, unde se făceau verificări ale produselor finite. Eu am aceeași pregătire ca și reclamanta cu școală specială în acest sens. Eu am lucrat la cuptorul electric. Reclamanta nu își desfășura activitatea numai în laborator ci era nevoită să lucreze și în alte locuri pe fluxul fabricării produselor, pentru că de exemplu – de acolo ridica probele, respectiv verifica pasta de glazură, coloranții sau dozarea materiilor. După părerea mea, din timpul total de lucru de 8 ore, reclamanta împreună cu celelalte ceramiste de la laborator stăteau vreo 6 ore în afara laboratorului iar restul în celelalte puncte de lucru, de unde adunau probele pentru laborator. Și în laborator noxele erau într-un nivel ridicat, asemănător celor din întreaga unitate, fiind aceeași incintă și verificându-se coloranții și alte substanțe nocive. Reclamantele erau nevoite să petreacă mult timp și în turnătorie, la mori, la decor unde se foloseau aur industrial foarte nociv, toate aceste sectoare de activitate fiind cu condiții deosebite de muncă.
Mai fac precizarea că în laborator existau atât noxele din exterior cât și cele rezultate din reacțiile chimice care aveau loc în timpul determinării caracteristicilor produselor și a verificării corespondenței cu rețele de fabricare. Pastele ceramice rămâneau pulberi foarte toxice, nisip de cuarț, caolin, siliciu și altele iar acestea erau inhalate și de reclamantă pentru că se ridicau din tot procesul tehnologic. Toate sectoarele de activitate în care reclamanta se afla pentru ridicarea probelor aveau recunoscută grupa a II a de muncă. De fapt, acestea aveau condiții mai grele de muncă, decât ceilalți salariați întrucât pe lângă noxele din secție erau supuse și celor din propriul laborator”.
Martorul B_______ V_____ a arătat: „ Eu am avut relații de colaborare în serviciu cu reclamanta din anul 1985 până în 2000, după care am fost în șomaj tehnic și apoi m-am pensionat. Eu am lucrat în secția de preparare – fasonare iar reclamanta venea de câteva ori pe zi în sectorul nostru de activitate de unde prevala probe din pasta ceramică pe care le ducea la laborator și verifica dacă este respectată rețeta de fabricație. Aceasta mai recolta probe din sectoarele de glazură, de fasonare, de la turnătorie, determinând umiditatea produselor și alte caracteristici ale acestora. Apreciez că reclamanta lucra în laborator vreo 2 ore, restul timpului și-l petrecea în celelalte sectoare de activitate de unde ridica probele. În laboratorul de ceramică lucrau vreo 8 salariate. Acestea ridicau probele, însă prin rotație. De fapt, salariații de la laborator lucrau prin rotație în privința ridicării probelor din celelalte sectoare. Astfel, într-una din zile reclamanta putea să stătea numai în laborator la determinări, iar în altă zi să lucreze mai mult în alte sectoare ridicând probe. Eu am fost maistru la prepararea ceramicii. Știu că toți ceramiștii au beneficiat de grupa a II a de muncă, fiind doar o categorie cu grupa I, respectiv șamotorii. Toate sectoarele în care reclamanta se deplasa pentru ridicarea probelor, aveau recunoscută grupa a II de muncă. Laboratorul în care lucra reclamanta se afla într-o încăpere distinctă, cu pereți, însă în aceeași incintă, respectiv în cadrul secției porțelan. Și în acest laborator era un nivel ridicat de noxe atât din exterior cât și din analizele chimice care se făceau asupra produselor verificate. Erau analizați coloranții, tot felul de paste nocive iar procesele chimice care rezultau din analize erau nocive. De asemenea, la laborator se lucra cu materie primă foarte fină și exista riscul ca aceasta să se ridice sub formă de pulberi. Se lucra cu pulberi de cuarț și siliciu. În masa ceramică erau folosite aproape 14 materii prime care erau dăunătoare sănătății. Exista risc de îmbolnăvire de silicoză”.
Instanța va mai avea în vedere că într-adevăr, în privința martorilor, angajatorul a recunoscut că activitatea acestora de ceramiști se încadrează în grupa II de muncă, indicând ca temei juridic Ord. 50/90 art. 3 completat cu Ord. 279/1995 Anexa I pct. 5 procent 100%.
Potrivit acestui text de lege „se încadrează în grupa II de muncă activitatea de fabricare de produse și materiale refractare: amestecarea și umezirea materiilor prime, uscarea produselor refractare în vederea calcinării, încărcarea, arderea și descărcarea la cuptoarele camera și circulare. Produse din ceramica brută și fină: turnarea, retusarea, încărcarea, uscarea, arderea și descărcarea cuptoarelor camera și circulare, așezarea, arderea și scoaterea cărămizilor, țiglelor și cahlelor de teracotă la cuptoarele cu foc continuu, desprăfuirea articolelor din ceramica brută și fină după ardere în cuptoare, curățarea vetrei cuptoarelor și scoaterea cenușii. Produse din șamotă, din alte materiale refractare și ceramica, uscate sau după ardere (prelucrarea prin polizare, strunjire, cioplire, găurire). Strunjirea dopurilor și orificiilor de la caldarile de turnare. Deșeuri refractare sau din ceramica (concasare, măcinare și sfărîmare)”.
Totodată, potrivit pct.3 din Ordinul nr.50/1990 ,,Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de munca, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.’’
În concluzie, întrucât reclamanta a lucrat în aceeași secție cu martorii audiați , (respectiv în același mediu toxic, prevalând în permanență probe din fluxul de fabricație a ceramicii și porțelanului), iar acestor martori însuși angajatorul le-a recunoscut încadrarea muncii în grupa II de muncă în proporție de 100%, rezultă că au incidență în speță dispozițiile art.3 din Ordinul 50/1990, referitor la acordarea aceleași grupe de muncă și pentru salariații care desfășoară activitatea în același loc cu cei a căror prestație se încadrează în grupele superioare conform anexelor la ordin.
În plus, instanța va reține că inclusiv activitatea prestată efectiv în cadrul laboratorului de analize se încadrează în grupa a II a de muncă, atât datorită materiilor prime toxice ce se regăseau în pasta ceramică și în produsul finit cât și substanțelor chimice de analiză și reacție, solvenților cu ajutorul cărora se efectua verificările, fiind incident pct. 5 din anexa 2 la Ordinul 50/1990.
De altfel, din buletinul de analiză nr. 19/11 mai 1992 întocmit de Centrul de Medicină Preventivă B_______ rezultă fără echivoc că în atelierul de ardere – laboratorul porțelan exista o concentrație a acidului acetic cu mult peste limită maximă admisă în aer, iar din tabelul cu sporurile acordate, rezultă că angajații din laborator au beneficiat de spor de toxicitate. Totodată, din tabelul cu îmbolnăvirile profesionale la nivelul angajatorului, rezultă că în anii 1998 și 1999 au existat în cadrul laboratorului situații de îmbolnăviri ca urmare a expunerii la solvenții organici.
Prin urmare, pentru aceste motive cât și în baza principiului nediscriminării astfel cum a fost reflectat în hotărârile pronunțate de CEDO în cauzele B____ și D____ împotriva României, instanța va admite acțiunea constatând că reclamanta are dreptul la încadrarea în grupa II a muncii depuse în perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxxxx98 la S.C.S____ S.A.D______.
Deși reclamanta a formulat pretențiile sale și pentru perioada 3.07.1978 -5.07.1979, instanța le va respinge ca nefondate, admițând astfel în parte acțiunea. Aceasta întrucât chiar dacă activitatea de ucenicie se consideră vechime în muncă, cu toate acestea, pentru perioada în discuție reclamanta nu a dovedit că a lucrat ca și ceramist, ori ca laborantă. Ci, din carnetul de muncă rezultă că a fost muncitor necalificat și că în același timp a urmat un curs de calificare. Nu s-a probat însă, care a fost locul de muncă concret al reclamantei și deci, nici condițiile specifice de muncă.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII ,
H O T A R A Ș T E
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta B____ D____ CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliată în D______, ____________________, ____________. 3, ________________________ în contradictoriu cu pârâta S.C. „S____” S.A. D______-prin lichidator MGA INSOLVENCY SPRL Suceava, cu sediul în ______________________, nr. 10, ________________, județul Suceava .
Constată dreptul reclamantei la încadrarea în grupa a II a de muncă,a activității desfășurate în perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxxxx98, în calitate de laborant la S.C. „S____” S.A.D______.
Prezenta hotărâre poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității, la Tribunalul B_______.
Pronunțată în ședință publică din 21.01.2016.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
L______ L_______ P________ E____, C_______ D_____ U___ D___
Cu opinie în același sens
Red. L.L.
Dact. D.U. /Ex. 4/ 18.02.2016