Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXPlângere contravențională
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA RĂDĂUȚI
Sentința civilă Nr. 310/2016
Ședința publică de la 2 februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE U_______ M______
GREFIER N_____ T_____
Pe rol judecarea plângerii formulată de către petenta ÎF F_____ D__ I_____ cu în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă Suceava, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxx din 14.10.2015 încheiat de către agent constatator H______ S_____ in cadrul intimatului.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 20 ianuarie 2016, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Din lipsă de timp pentru a delibera, instanța a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față , constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți, la data de 22 octombrie 2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petenta ÎF F_____ D__ I_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ SUCEAVA, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx din 14.10.2015 încheiat de către agent constatator H______ S_____ in cadrul intimatului, solicitând în principal înlocuirea sancțiunii constând în amendă cu sancțiunea constând în avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că procesul verbal a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art 16 alin.1 din Legea nr. 53/2003 , acestea fiind sancționate de art. 260 alin.1 lit. 3 din Legea nr. 53/2003.
Desi transmiterea prin Revisal a contractului individual de munca a fost făcuta cu întârziere, nu a existat din partea sa rea-credinta ori intenția de a prejudicii statului sau salariatul in vreun fel.
A mai arătat că la aplicarea sancțiunii contravenționale nu s-au avut in vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea contravențională aplicata, respectiv amenda in cuantum de 10.000 lei este prea drastica in raport de circumstanțele in care s-a săvârșit fapta contravenționala (petenta a primit la munca o persoana, fara a incheia contract de munca, care sa fie transmis in evidenta salariaților), sancțiunea avertismentului fiind mai aproape de pericolul social scăzut al faptei contravenționale.
Referitor la modul si mijloacele de săvârșire a faptei, acestea nu sunt de natura sa imprime faptei un pericol social ridicat, dovada in acest sens fiind faptul ca nu s-a creat nici un prejudiciu prin săvârșirea contravenției, având in vedere ca petenta a primit la munca o singura persoana, membra a întreprinderii familiale din 02.10.2015 si nicidecum o străina, pe o perioada foarte scurta de timp, de câteva zile, fără a încheia contract de munca (a se vedea ca nici in procesul verbal nu este reținut vreun prejudiciu).
Față de scopul urmărit ,în niciun caz nu a vrut să eludeze legile incidente, este la prima abatere de acest gen, iar sancțiunile contravenționale ar trebui sa fie aplicate in mod progresiv, ținându-se cont și de cazierul contravențional pe care îl deține si de sancțiunea în cuantum de 10.000 lei care, pe fondul actualei crize economice, în mod sigur ar crea un blocaj financiar.
In drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. art.5 alin.5, art. 7, art. 21, art. 34 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Petenta a depus în susținerea plângerii înscrisuri în copie (filele 9-15).
Petenta a depus chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, cf. art. 19 din OUG 80/2013.
Intimatul, I____________ T_________ de Muncă Suceava, a formulat întâmpinare prin care a arătat că în urma controlului efectuat de itm Suceava, în data de 12.10.2015, ora 10.15, la magazinul second hand al petentei situat în mun. Rădăuți, _______________________. 53b, jud. Suceava s-a constatat că a primit la muncă pe numita Ehurov L______, CNP xxxxxxxxxxxxx, începând cu data de 01.10.2015, fără a-i întocmi contract individual de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute și sancționate de art. 260 alin.1 lit.e raportat la art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003, republicată.
S-a menționat că petenta nu contestă legalitatea și temeinicia procesului verbal dresat, în cauză, recunoscând săvârșirea faptei contravenționale reținute în sarcina sa, solicitând instanței reindividualizarea sancțiunii amenzii în sensul înlocuirii cu sancțiunea avertisment, pe considerentul că, pe de o parte, ar fi întocmit salariatei Ehurov L______ contract individual de munca, în formă scrisă, începând cu 01.10.2015 și l-ar fi transmis în REVISAL, iar pe de altă parte, începând cu 02.10.2015, aceasta a devenit membru al întreprinderii Familiale, cu o cotă de 1%.
S-a susținut că apărările petentei privind întocmirea contractului individual de muncă al salariatei Ehurov L______ și transmiterea acestuia în REVISAL, nu sunt adevărate, acest înscris nefiind întocmit și transmis în registru nici până în prezent.
Față de acest aspect, ținând cont de dispozițiile art.254 alin.1 din NCPC conform cărora probele se depun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant, prin cererea de chemare în judecată, nedepunerea contractului de muncă al salariatei Ehurov L______, în acest moment al procesului, atrage decăderea petentei din dreptul de a-l mai propune.
În cauză, nu va putea fi avut în vedere actul adițional la acordul de constituire din 02.10.2015 (anexat la cererea introductivă de instanță), în temeiul căruia numita Ehurov L______ a devenit membru al ÎF F_____ D__ I_____, cu o cotă de participare de 1%, întrucât acest înscris nu exista nici la momentul controlului (12.10.2015) și nici la data întocmirii procesului verbal de contravenție dresat în cauză (14.10.2015), fiind "fabricat" ulterior în scopul inducerii în eroare a instanței.
În speță, s-a apreciat că nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, sancțiunea amenzii fiind aplicată cu respectarea principiului proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei săvârșite consacrat de art.5 alin.5 din OG 2/2001, organul constatator având în vedere criteriile de individualizare cuprinse în art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, acesta aplicând minimul special prevăzut de Legea 53/2003 republicată.
Prin recunoașterea contravenției petenta încearcă sa convingă instanța că ar fi de bună credință solicitând, în schimb, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, or această cerere nu poate fi luată în considerare de către instanță și datorită consecințelor pe care primirea la munca a unei persoane fără încheierea, în prealabil, a unui contract de munca o are asupra salariatului si asupra bugetului statului.
Susținerile contravenientei privind lipsa antecedentelor contravenționale sunt irelevante, în cauză, în condițiile în care, deși funcționează încă din anul 1994 și deține un magazin second hand foarte mare, aceasta nu a avut până în prezent persoane angajate cu contract individual de muncă, concluzia firească fiind că practică „munca la negru", fiind greu de imaginat că cei 2 membrii ai întreprinderii familiale (F_____ D__ I_____ și F_____ P_________) erau în măsură să se ocupe de toată activitatea magazinului, inclusiv de aranjarea mărfurilor, servirea clienților și curățenie.
Petenta nu a depus răspuns la întâmpinare.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx din 14.10.2015 încheiat de către agent constatator H______ S_____ din cadrul Inspectoratului T_________ de Munca Suceava, a fost sancționată petenta ÎF F_____ D__ I_____ cu 10 000 lei amenda contravențională pentru că a fi primit la munca pe Ehurov L______ fără a-i încheia contract individual de muncă încălcând astfel prev.art.16 din Legea 53/2003, fapta prev. de art. art. 260 alin. 1 lit. e rap. la art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003
Reprezentantul petentei a semnat procesul verbal de contravenție, consemnând personal că va formula obiecțiuni în termen legal.
În termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 O.G. 2/2001 contravenientul a formulat plângere contravențională la care a atașat dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 lei, cf. art. 19 din OUG 80/2013.
Fiind învestită, potrivit art.34 alin.1 din același act normativ, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității, instanța reține că actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, prin Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, în examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general a statuat că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG 2/2001.
Potrivit art. 17 din OG 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal , nulitate ce se constată și din oficiu.
Raportat la aceste dispoziții legale, instanța constată legalitatea formală a actului sancționator întocmit de către intimată, acesta conținând toate elementele prevăzute de dispozițiile legale menționate anterior.
În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că petenta a recunoscut fapta reținută în sarcina. De asemenea, din fișa de identificare ( fila 27) rezultă că Ehurov L______ a consemnat personal că din data de 01.10.2015 desfășoară o activitate la ÎF F_____ D__ I_____ , fără a semna contract de muncă.
Instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal nu are un astfel de caracter, prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația în care persoana acuzată de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal.
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate care este permisă de Convenție, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul CEDO.
În lumina celor expuse, instanța a administrat proba cu înscrisuri din care rezultă că fapta există și a fost săvârșită de petentă, iar prezumția potrivit căreia situația de fapt reținută in procesul-verbal corespunde realității, nu a fost răsturnată prin administrarea de probe contrarii și prin urmare, actul constatator reprezintă o dovadă deplină de legalitate și temeinicie.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii amenzii, raportat la dispozițiile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a se atrage atenția petentei asupra obligațiilor care îi revin potrivit reglementărilor Codului muncii.
Această apreciere are la bază analiza criteriilor stabilite în art. 21 alin.3 din O.G. 2/2001, potrivit cărora, la aplicarea sancțiunii se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Raportat la aceste criterii, față de importanța valorii ocrotite, împrejurarea că se recurge frecvent la o astfel de practică păgubitoare pentru angajat care, neavând contract de muncă, nu beneficiază de drepturi conferite de lege, pentru îndreptarea conduitei petentei instanța apreciază că este necesară executarea sancțiunii amenzii aplicate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta ÎF F_____ D__ I_____ cu sediul în mun. Rădăuți, ________________________. 53B, jud. Suceava în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _______________________. Suceava împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxx din 14.10.2015 încheiat de către agent constatator H______ S_____ in cadrul intimatului.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Rădăuți.
Pronunțată în ședință publică la data de 02.02 2016.
Președinte, Grefier,
U_______ MihaelaNegrii T_____
Red.+Tehnored.UM/NT/10.02.2016
Ex.5