Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2016:012.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL B_____

SECTIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 32/R

Ședința publică din 26 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE C______ V___

Judecător M_____ L______

Judecător G______ Ș________

Grefier I____ I____

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B_____, împotriva sentinței civile nr. 1514/sind din 14.10.2015 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului B_____.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 19 ianuarie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi. Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 26 ianuarie 2016.

C U R T E A

Asupra apelului de fata :

Prin sentința civila nr. 1514/sind din 14.10.2015 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului B_____, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamata Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____, împotriva pârâților F_________ I___ și P_____ G_______, având ca obiect angajarea răspunderii materiale .

A reținut judecătorul sindic că, potrivit înscrisurilor din dosarul de faliment pârâții a avut calitatea de administrator al debitoarei falite.

Societatea a funcționat într-un spațiu închiriat de la ____________________ spațiu care, conform procesului - verbal de intervenție întocmit la data de 15.03.2014 de ISU B_____ a fost distrus într-un incendiu.

Din înscrisurile depuse la doar rezultă că bunurile societății, evidențiate în ultimul bilanț contabil depus de societate la data de 31.12.2013, au fost cele afectate desfășurării activității societății și au fost, de asemenea, distruse în incendiu.

Urmare a acestui eveniment societatea nu a mai putut continua perioada de reorganizare.

Creditoarea contestatoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____ a votat pentru confirmarea planului de reorganizare.

Implementarea planului de reorganizare a avut în vedere situațiile financiare de la data confirmări planului de reorganizare, astfel că datele menționate în bilanțul contabil avut în vedere de reclamantă nu mai sunt de actualitate la data deschiderii falimentului.

În cauză nu s-a făcut dovada că pârâții au folosit în interes personal folosirea în interes personal veniturilor societății, că nu au recuperat în mod culpabil creanțelor de la partenerii de afaceri și că au folosit în interes personal sumele datorate către bugetul de stat, și contribuțiile personale a ale salariaților.

Pentru angajarea răspunderii potrivit art. 138 alin. 1 din lege, în sarcina fotului administrator, trebuie îndeplinite condițiile generale privind existența unui prejudiciu, o faptă ilicită, existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită a persoanei și prejudiciu, comiterea faptei cu vinovăție.

Prin urmare, nu este suficient să se dovedească că prin activitatea desfășurată de societatea s-a ajuns la starea de insolvență, acesta fiind situația tuturor societăților care au ajuns să fie supuse procedurii de insolvență, ci este necesar să se dovedească care sunt activitățile desfășurate de pârâți care au dus la starea de insolvență.

Atât în cazul încălcării obligației de ținere a contabilității în conformitate cu legea, cât și în privința celorlalte cazuri expres prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 forma de vinovăție impusă de lege este intenția, fiind necesar să se dovedească că aceste nereguli au fost provocate, au fost săvârșite cu intenție .

Rezultă că în cazurile prevăzute de art. 138 din lege forma de vinovăție nu este prezumată ci ea trebuie dovedită.

Neținerea contabilității, ținerea unei contabilități fictive sau dispariția unor documente contabile nu sunt activități direct producătoare de prejudicii însă pot ocaziona starea de insolvabilitate dacă sunt asociate cu ascunderea unor părți din active, însușirea de fonduri bănești sau dacă sunt puse în legătură cu creanțele neînregistrate în contabilitate și care nu au fost achitate.

În cauză, prin raportul final s-a evidenția că, după incendiu, societatea nu deține active în patrimoniu.

Prezumția invocată de reclamantă, respectiv că nepredarea actelor contabile este o cauză a falimentului poate să fie reținută numai dacă se coroborează cu lipsa activelor societății.

Conform art.138 din Legea nr. 85/2006 în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art.59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

- au ascuns sau au deturnat o parte din activul persoanei juridice;

- au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile

Lipsa actelor contabile poate fi considerată o cauză prezumată a stării de insolvență doar dacă este coroborată cu lipsa activelor societății.

Or, în cauză nu s-a dovedit că societatea a avut active a căror nepredare pârâții nu pot să o justifice cu acte contabile.

Pasivul debitoarei cuprinde toate datoriile care se regăsesc în patrimoniul societății, fiind egal cu totalitatea capitalurilor de care dispune societatea, indiferent de originea acestora și care se găsesc înscrise în posturile pasivului bilanțier.

În temeiul art.138 din lege, partea din pasiv la suportarea cărora pot fi obligați conducătorii societății este egală cu valoarea prejudiciului produs prin faptele culpabile ale acestora

Întrucât acțiunea nu este întemeiată deoarece nu au fost dovedite fapte care să fie puse în legătură de cauzalitatea cu prejudiciul creat creditorilor, s-a dispus în raport de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 respingerea acesteia.

Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta – creditoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____.

În motivarea recursului reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____ arată că instanța de fond a făcut o greșita aplicare a dispozițiilor art. 138 alin 1 lit. a-g iar împrejurarea că lichidatorul judiciar nu a apreciat ca debitoarea nu deține în patrimoniu bunuri urmăribile, respectiv ca nu deține creanțe de recuperat sunt contrazise de descrierea generala a principalelor active ale societății la data deschiderii procedurii insolventei, imobilizări corporale, respectiv mijloace fixe 41.603, 27 lei, și care nu se mai regăsesc în bilanțul contabil întocmit la dat de 31.12.2013, stocuri materiale direct productive 142.037 lei, și creanțe în cuantum de 9126, 90 lei. Se continuă că prejudiciul este în suma de 112.054 lei, sumă care reprezintă pasivul societății, astfel cum a fost înscris în tabelul definitiv al creanțelor și care reprezintă obligații neachitate la bugetul consolidat al statului. Se mai arata ca lipsa activelor nu a fost justificata și sunt întrunite condițiile atragerii răspunderii personale a administratorilor, lipsa activelor și a activelor societății nefiind justificata în raport de incendiul petrecut la 15.03.2014 .

În întâmpinarea formulata pârâții solicită respingerea apelului și menținerea ca temeinica și legala a sentinței apelate întrucât motivul real care a condus debitoarea în faliment este unul de forța majora, împrejurare dovedită cu certificatul constatator. Se mai arata ca s-a dovedit ca societatea își desfășoara activitatea în spațiul distrus, iar stocurile a căror inexistenta o reclama creditoarea reprezintă bunuri fungibile, bilanțul contabil din 2013 arătând că valoare stocurilor era de 6.501 lei, iar în anul 2012 singura creanța nerecuperata era în cuantum de 9.196 lei. Se continua , în sensul ca răspunderea în condițiile art. 138 nu se prezuma, iar sarcina probei revine creditoarei Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____, care a și promovat cererea.

Analizând hotărârea recurată în raport cu motivele de recurs și actele dosarului, în baza art. 3041 Cod procedură civilă se arată că recursul este parțial întemeiat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006 antrenarea răspunderii foștilor administratori presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: prejudiciul creditorilor, fapta ilicită prevăzută de dispozițiile art. 138 alin.1 lit. a-g, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența fondurilor bănești și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită. În speță, fostul administrator al debitoarei nu a predat actele contabile ale societății și nici bunurile ce au fost evidențiate în patrimoniul societății prin bilanțul contabil din 31.12.2011, starea patrimoniala a debitoarei, în raport de care instanța apreciază asupra aplicabilității art. 138 alin 1 lit. a, c, d și e fiind cea anterioara momentului la care s-a constatat insolvabilitatea debitoarei, respectiv, respectiv 16.11.2012, când s-a deschis procedura generala a insolventei .

Procesul verbal de intervenție nr. 37 din 15.03.2014 retine ca au fost distruse bunuri în valoare de 2.400.000 lei, aflate insa, în proprietatea ARISTON CONEX, reprezentata de către administrator Hadmagy Z_______, incendiul este ulterior intrării în insolvență, neavând relevanta în stabilirea răspunderii administratorului în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 motivul de forța majora care a condus debitoarea în faliment. Nu se contesta existenta contractului de închiriere încheiat cu ARISTON CONEX, insa Procesul verbal de intervenție nr. 37 din 15.03.2014 nu face dovada faptului ca documentele contabile ale debitoarei _____________, respectiv ca activele circulante în cuantum de 6513 lei și activele imobilizate în suma de 4304 lei - ( Bilanț prescurtat la 31.12.2011 ) - au fost distruse în incendiu

În principiu, dispariția unor documente contabile nu reprezintă o activitate direct producătoare de prejudiciu, însă poate favoriza starea de insolvență prin ascunderea activelor și neplata creanțelor care au generat dobânzi și penalități. La momentul încetării plăților, societatea debitoare dispunea de activele circulante în cuantum de 6513 lei ,activele imobilizate în suma de 4304 lei și disponibilități bănești în suma de 49 lei. Ascunderea bunurilor societății accentuează starea de insolvență și prejudiciază în mod direct creditorii care sunt puși în imposibilitate de a-și realiza creanțele.

Intimații - pârâți nu au prezentat actele contabile și nici nu a pus la dispoziția lichidatorului judiciar activele societății, astfel încât au săvârșit fapta prevăzută de art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 privind dispariția documentelor contabile și fapta prevăzută de art. 138 lit. e din Legea nr. 85/2006 privind ascunderea unei părți din activul societății, astfel încât în mod greșit judecătorul-sindic a reținut că aceste fapte nu au fost individualizate. Concluziile lichidatorului judiciar cuprinse în rapoartele întocmite sunt eronate iar criticile din recurs puteau fi combătute de intimații - pârâți prin prezentarea actelor contabile și a bunurilor societății, însă aceștia nu au depus dovezile necesare .

Prejudiciul generat de faptele prevăzute în sarcina intimaților - pârâți se regăsește în patrimoniul creditorilor societății debitoare prin imposibilitatea acestora de a-și realiza creanțele scadente din lipsa fondurilor bănești. Legătura de cauzalitate dintre faptele reținute în sarcina pârâtei și starea de insolvență a societății rezultă din imposibilitatea acoperirii creanțelor creditoarei față de deturnarea bunurilor societății. Întinderea prejudiciului și antrenarea răspunderii fostului administrator nu poate depăși pasivul societății, astfel încât acesta urmează a fi stabilit la valoare activelor lipsa, respectiv 10.866 lei.

Vinovăția pârâților derivă din încălcarea obligațiilor legale privind ținerea contabilității prevăzute de art. 5 din Legea nr. 82/1991 cât și din răspunderea prevăzută de art. 73 din Legea nr. 31/1990 privind corecta ținere a registrelor societății. De asemenea, vinovăția pentru lipsa bunurilor din patrimoniul societății decurge din încălcarea obligațiilor legale prevăzute de art. 72 din legea 31/ 1990 și art. 7 din Legea nr. 82/ 1991.

Cu privire la fapta de nerecuperare a creanțelor, în mod corect judecătorul sindic a arătat că aceasta nu se încadrează în fapta prevăzută de art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006 în condițiile în care aceste creanțe se constituie în active circulante corect înregistrate în contabilitate, împrejurare necontestata de către creditoarea recurenta .

Dezinteresul manifestat de pârâți în sensul nerecuperării creanțelor și a neachitării datoriilor societății nu echivalează nici cu fapta prevăzută de textul de lege al art. 138 lit. c din Legea insolvenței cu privire la continuarea unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetare de plăți întrucât în cauză activitatea societății nu a continuat, chiar debitoarea fiind cea care a formulat cerere de deschiderea a procedurii generale a insolventei. D___ constatarea faptului că debitorul avea înregistrate în contabilitate anumite debite nu conduce automat la incidența art.138 al.1 lit. c din lege, fiind necesar să se probeze în concret care creanțe nu au fost recuperate și cine a beneficiat de aceste sume de bani. Nu s-a exhibat o lista a debitorilor _____________ conform art.35 alin.1 din Legea nr. 85/2006 astfel încât nu s-a demonstrat legătura de cauzalitate între nerecuperarea creanțelor și de starea de insolvență a societății

Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 138 alin.1 lit. d și e din Legea nr. 85/2006 urmează a admite în parte recursul, a modifica hotărârea instanței de fond în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâților, să suporte parte din pasivul societății debitoare în sumă de 10.866 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite în parte recursul declarat de reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____ împotriva sentinței civile nr. 1514/S/2015 pronunțată de Tribunalul B_____ - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX, pe care o modifica în parte, în sensul că:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____ în calitate de creditor al _____________ în contradictoriu cu pârâții F_________ I___ și P_____ G_______, și-n consecința :

Obliga pe pârâții F_________ I___ și P_____ G_______ să suporte din averea personala suma de 10.866 lei, parte a pasivului debitoarei _____________.

Irevocabila

Pronunțată în ședința publica, astăzi, 26.01.2016.

Președinte, C______ V___	Judecător, M_____ L______	Judecător, G______ Ș________
	Grefier, I____ I____

Red. C.V___/28.01.2016

Dact. I.I____/28.01.2016

Jud. fond : S.C___