Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA a II a CIVILĂ DE

C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr.62

Ședința publică din data de 21.01.2015

Instanța constituită din:

Președinte - C_____ I_____ D___

Judecător - C_____ E____ M_________

Grefier - R_____ M________

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de intimatul I____________ de Poliție al Județului Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ____________________, nr.64, județul Dâmbovița,împotriva sentinței civile nr.1869/14.05.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent T____ D____, domiciliat în Târgoviște, ___________________, nr.65, ____________, ________________________.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, învederându-se instanței stadiul pricinii și modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Tribunalul, în conformitate cu prevederile art.131, raportat la art.95, alin.2, din noul cod de procedura civila, stabilește că instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, după care, socotindu-se lămurit, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare, având în vedere că s-a solicitat soluționarea cauzei în lipsă în baza dispozițiilor art.223, alin.3, Cod procedură civilă.

T R I B U N A LU L

Deliberând asupra apelului de față :

Prin sentința civilă nr.1869/14.05.2014, Judecătoria Târgoviște, a respins excepția tardivității si pe fond a admis în parte plângerea formulata de petentul Talos D____, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Dâmbovița, a fost constatată prescrisa executarea sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor ________ nr.xxxxxxx/22.07.2011 întocmit de intimat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, ca petentul a fost sanctionat cu amenda în suma de 500 lei, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 32 lit. a din OG nr. 34/2008 privind organizarea si funcționarea Sistemului national unic pentru apeluri de urgență.

S-a reținut în actul de sanctionare ca la data de 22.07.2011, în jurul orelor 14:40, petentul a apelat în mod nejustificat serviciul de urgență 112, motivând ca un conducator auto a plecat cu masina avand în interior rucsacul său.

Intimatul a invocat exceptia tardivitatii formularii plângerii contravenționale.

Examinând cu prioritate excepția invocată, instanța de fond a reținut ca operațiunea de comunicare a procesului verbal, întocmit la 22.07.2011, s-a realizat prin afisarea acestuia la domiciliul petentului.

Prin decizia nr.10/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.31 alin.1 din OG nr.2/2001 și a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.

Prin urmare, instanța a respins excepția tardivității invocată de intimat prin întâmpinare, apreciind că, față de împrejurarea că s-a efectuat comunicarea prin afișare la domiciliul petentului fără a se face dovada că, în prealabil, procesul-verbal a fost comunicat prin poștă, cu aviz de primire, procedura de comunicare nu a fost îndeplinită în mod legal și, prin urmare, petentul se afla în termenul de 15 zile stabilit pentru depunerea plângerii contravenționale la momentul sesizării instanței.

In ceea ce priveste legalitatea procesului verbal, instanța a constatat ca acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor prevăzute de art.16 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Astfel, procesul verbal conține data și locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost sãvârșitã, indicarea actului normativ incident, termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea. De asemenea, au fost respectate dispozitiile art.19 din acelasi act normativ, fiind semnat de agentul constatator .

Conform art.32 alin.1 lit.a din OG nr.34/2008, constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează: a) apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgență 112, cu amendă de 500 de lei la 1000 de lei.

Situatia de fapt expusa în procesul verbal este probată prin constatarile personale ale agentilor de politie, care au întocmit acte ce se refera la incident si care au stabilit pe baza declaratiilor luate partilor implicate modul în care s-a desfasurat incidentul.

Atat petentul, cat si numitul C____ I__ confirma ca a avut loc transportul petentului cu masina, ca acesta si-a lasat în masina rucsacul, fiecare dintre acestia prezentand însa o situatie diferita a împrejurarii în care bunul a ramas în autovehicul.

Relevant însa în cauza nu este motivul pentru care bunul a iesit din posesia petentului, ci caracterizarea evenimentului ca fiind sau nu de natura a justifica interventia agențiilor specializate.

Instanța a constatat însa ca petentul avea la îndemana contactarea soferului autovehiculului sau formularea unei plângeri împotriva acestuia pentru recuperarea bunului, si nu apelarea unui serviciu destinat rezolvarii situațiilor de urgență.

Probele administrate în cauza dovedesc existența faptei contravenționale și vinovăția petentului, acesta neproband existenta unei situatii de fapt contrare celei retinute în procesul verbal, care sa conducă la exonerarea de răspunderea contraventionala. S-a retinut totodată ca sancțiunea este corect individualizată și stabilită în limitele prevăzute de lege, fiind aplicată proporțional cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de comitere a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Sub aspectul prescripției executării sancțiunii contravenționale la care a facut referire petentul prin plângerea formulata, instanța a reținut că, potrivit art.14 din OG nr.2/2001, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Potrivit art.26 alin.3 din OG nr.2/2001, in cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii, iar art.27 din același act normativ reglementează modalitățile de comunicare, respectiv prin poștă cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Prin decizia în interesul Legii nr.10/2013 Inalta Curte de Casatie si Justitie a considerat că modalitatea de comunicare a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară celei de comunicare prin poștă, cu aviz de primire. Inalta Curte a considerat ca numai în ipoteza în care se consideră că îndeplinirea procedurii de comunicare prin afișarea actului se află într-un raport de subsidiaritate față de comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, se poate afirma că sunt respectate garanțiile procedurale, ca petentului trebuie să i se dea posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și formula apărările (plângerea contravențională, excepția prescripției aplicării sancțiunii contravenționale).

Decizia nr.1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale confirmă ipoteza susținută, statuând că rațiunea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, constă în aducerea la cunoștința persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate [...]. Rezultă că această modalitate de comunicare a procesului-verbal este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate.

Astfel, Inalta Curte a retinut ca procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.

Instanța a mai reținut ca procesul-verbal contestat în cauză nu a fost semnat de către petent la data întocmirii sale, respectiv 22.07.2011, întrucât acesta nu a fost de față la întocmirea procesului verbal. Din procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare comunicat de către intimat rezultă că actul constatator a fost afisat la domiciliul petentului, fara a-i fi comunicat în prealabil prin posta, astfel că se poate constata că procesul-verbal nu a fost comunicat și adus la cunoștința petentului. Prin urmare, în termen de o lună de la data întocmirii acestuia, executarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei s-a prescris, în conformitate cu art.14 din OG nr.2/2001.

Pentru aceste considerente, constatând pe de o parte ca plangerea este formulata în termenul prevazut de lege, dar si faptul că există un impediment la executarea sancțiunii aplicate prin procesul-verbal contestat, legal și temeinic întocmit, instanța de fond a respins excepția tardivitatii, a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul Talos D____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Dambovita și a constatat prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată prin procesul-verbal contestat.

Împotriva sentinței instanței de fond, la data de 09.09.2014, intimata I____________ de Poliție Județean Dâmbovița – reprezentată legal, a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin motivele de apel, depuse în scris la dosarul cauzei, apelanta intimată învederează faptul că, instanța de fond a admis în parte plângerea contravenționala, a constatat temeinicia procesului verbal de contravenție, a respins excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecata si a constatat prescrisa executarea sancțiunii contravenționale.

De asemenea, pentru a se ajunge la concluzia ca a intervenit prescripția executării sancțiunii contravenționale, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor Deciziei I.C.C.J. nr.10/2013, ceea ce implicit a condus si la respingerea excepției tardivității introducerii plângerii contravenționale.

Se consideră ca instanța de fond nu putea face aplicarea Deciziei I.C.C.J. nr.10/2013, deoarece, procesul verbal de contravenție a fost încheiat la data de 22.07.2011, si, întrucât contravenientul nu a fost de față la întocmirea actului sancționator (plecând în timp ce se întocmea procesul verbal de contravenție, motivând ca se grăbește), procesul verbal a fost afișat la aceeași data, la domiciliul contravenientului, în prezenta unui martor asistent, cu respectarea întocmai a procedurii stipulate de art.27 din OG nr.2/2001.

Se mai precizează că, reclamantul a formulat plângerea contravenționala la data de 11.11.2013, arătând ca a primit procesul verbal de contravenție dupa mai mult de doi ani de la data încheierii de la Serviciul taxe si impozite din cadrul Primăriei Targoviste.

Întrucât, procesul verbal de contravenție a fost afișat cu respectarea procedurii impuse de art.27 din OG nr.2/2001, iar plângerea contravențională a fost depusă după 2 ani, s-a invocat excepția tardivității plângerii contravenționale .

Decizia nr.10 a fost pronunțata de I.C.C.J. la data de 10.06.2013, în temeiul art.517 si art.514 Cod procedura civila.

Potrivit dispozițiilor art.517 alin.4 Cod procedura civila, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cum decizia în speța a fost publicata în Monitorul Oficial nr.450, la 23.07.2013, instanța de fond nu putea face aplicarea deciziei decât în situația în care comunicarea procesului verbal de contravenție ar trebui să se realizeze după data de 23.07.2013, or la data comunicării procesului verbal prin afișare nu era în vigoare Decizia nr.10/2013 a I.C.C.J.

Din acest considerent, se solicită instanței sa constate ca procesul verbal de contravenție a fost comunicat cu respectarea legii în vigoare la acea data si întrucât contravenientul a formulat plângerea contravenționala dupa doi ani, aceasta trebuie respinsa ca fiind tardiv introdusa.

Pentru considerentele expuse, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii în fond a plângerii contravenționale și menținerii procesului-verbal ca fiind legal și temeinic.

Au fost invocate dispozițiile art.223 alin.3, art.466 Cod procedura civila.

Deși legal citat, petentul T____ D____ nu a formulat întâmpinare.

Analizind sentinta, in raport de criticile formulate si avind in vedere probele administrate si textele de lege incidente, tribunalul apreciaza ca apelul este nefondat si urmeaza a fi respins, motivat de aceea ca, in mod corect, instanta de fond a apreciat ca prin decizia nr.10/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.31 alin.1 din OG nr.2/2001 și a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.

Prin aceasta decizie, ICCJ nu a stabilit o alta modalitate de comunicare a procesului verbal, ci a lamurit un aspect referitor la subsidiaritatea unei proceduri, in raport de cealalta prevazuta de lege.

Prin urmare, instanța a respins excepția tardivității invocată de intimat prin întâmpinare, apreciind că, față de împrejurarea că s-a efectuat comunicarea prin afișare la domiciliul petentului fără a se face dovada că, în prealabil, procesul-verbal a fost comunicat prin poștă, cu aviz de primire, procedura de comunicare nu a fost îndeplinită în mod legal și, prin urmare, petentul se afla în termenul de 15 zile stabilit pentru depunerea plângerii contravenționale la momentul sesizării instanței.

In ceea ce priveste situatia de fapt expusa în procesul verbal, aceasta este probată prin constatarile personale ale agentilor de politie, care au întocmit acte ce se refera la incident si care au stabilit pe baza declaratiilor luate partilor implicate modul în care s-a desfasurat incidentul.

Corect a retinut instanta ca, relevant în cauza nu este motivul pentru care bunul a iesit din posesia petentului, ci caracterizarea evenimentului ca fiind sau nu de natura a justifica interventia agențiilor specializate.

Instanța a constatat însa ca petentul avea la îndemana contactarea soferului autovehiculului sau formularea unei plângeri împotriva acestuia pentru recuperarea bunului, si nu apelarea unui serviciu destinat rezolvarii situațiilor de urgență.

Probele administrate în cauza dovedesc existența faptei contravenționale și vinovăția petentului, acesta neproband existenta unei situatii de fapt contrare celei retinute în procesul verbal, care sa conducă la exonerarea de răspunderea contraventionala.

Sub aspectul prescripției executării sancțiunii contravenționale la care s-a facut referire de catre petentul, instanța a reținut corect că, potrivit art.14 din OG nr.2/2001, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Rațiunea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, constă în aducerea la cunoștința persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate, această modalitate de comunicare a procesului-verbal fiind de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate.

Instanța a mai reținut ca procesul-verbal contestat în cauză nu a fost semnat de către petent la data întocmirii sale, respectiv 22.07.2011, întrucât acesta nu a fost de față la întocmirea procesului verbal, iar din procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare, rezultă că actul constatator a fost afisat la domiciliul petentului, fara a-i fi comunicat în prealabil prin posta, astfel incit, instanta a constatat că acesta nu a fost comunicat și adus la cunoștința petentului, în termen de o lună de la data întocmirii acestuia, situatie fata de care, executarea sancțiunii amenzii în cuantum de 200 lei s-a prescris, în conformitate cu art.14 din OG nr.2/2001.

Pentru aceste considerente, constatând pe de o parte ca plangerea este formulata în termenul prevazut de lege, dar si faptul că există un impediment la executarea sancțiunii aplicate prin procesul-verbal contestat, legal și temeinic întocmit, instanța de fond a respins excepția tardivitatii, a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul Talos D____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Dambovita și a constatat prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată prin procesul-verbal contestat, solutie temeinica si legala, care urmeaza a fi mentinuta de instanta de control, prin respingerea apelului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de intimatul I____________ de Poliție al Județului Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ____________________, nr.64, județul Dâmbovița,împotriva sentinței civile nr.1869/14.05.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent T____ D____, domiciliat în Târgoviște, ___________________, nr.65, ____________, ________________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 ianuarie 2015.

Președinte, Judecător,

C_____ D___ C_____ M_________

Grefier,

R_____ M________

Judecător fond G________ L____

Judecătoria Târgoviște

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

Red.CD/ȘEM

4 ex/19.02.2015