Dosar nr.XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr.491

Ședința publică din data de 10 iunie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - C_____ E____ M_________

JUDECĂTOR - C_____ D___ I_____

GREFIER - L_____ M____

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de I____________ de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în Municipiul Târgoviște, ____________________ nr.64, județul Dâmbovița, împotriva sentinței nr.1531 pronunțată de Judecătoria Găești, la data de 03.11.2014, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul - petiționar M________ G_______, CNP xxxxxxxxxx777, cu domiciliul în comuna Cobia, ________________________ Dâmbovița.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic N____ E___ pentru apelantul intimat IPJ Dâmbovița, lipsă fiind intimatul –petiționar Mîndrican G_______.

Procedura de citare îndeplinită.

Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând că este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință arătând care este obiectul pricinii, stadiul judecății cauzei și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Tribunalul, din oficiu, după verificare, potrivit art. 131 alin. 1 NCPC rap. la art. 95 alin 2 NCPC, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece pricina.

Reprezentantul apelantului – intimat declară că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, solicitând judecata cauzei.

Tribunalul, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și că nu s-au solicitat probe noi, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la cererea de apel.

Consilier juridic N____ E___ pentru apelantul – intimat IPJ Dâmbovița, susține pe scurt motivele de apel, arătând că petiționarul a fost sancționat întrucât a fost depistat transportând material lemnos fără a deține aviz de însoțire a acestuia prevăzut de art.19 alin.1 lit.b din legea nr.171/2010.

Consideră că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică întrucât, motivarea acesteia cu privire la necesitatea reindividualizării sancțiunii contravenționale, este una generică fără arătarea în concret a motivelor ce justifică înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul.

In al doilea rând, susține că petiționarul nu a făcut dovada faptului că materialul lemnos transportat aparține acestuia, în sensul că ar deține pădure de stejar și că lemnele transportate sunt din pădurea proprie, petiționarul încercând să ducă în eroare instanța de fond arătând faptul că a transportat lemn de salcâm când acesta, în realitate, a transportat lemn de stejar.

Totodată, susține că instanța de fond nu a ținut cont că petiționarul a solicitat în principal, anularea procesului verbal de contravenție ,iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

Consideră că, față de atitudinea petiționarului , acesta neregretând fapta comisă, că încearcă să inducă în eroare instanța, consideră că fapta acestuia are un grad de pericol social ridicat, fapt pentru care instanța de fond a apreciat în mod greșit pericolul social al faptei.

Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.

Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 394 NCPC, declară dezbaterile închise, învederează părții prezente că după închiderea dezbaterilor nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă, și rămâne în deliberare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1531, Judecătoria Găești a admis în parte plângerea formulată de petentul Mîndrican G_______, în contradictoriu cu intimatul I____________ de P______ al Judetului Dambovita, și a redozat sancțiunea aplicată prin procesul verbal de contravenție silvică PA nr.xxxxxxx, încheiat la data de 13.01.2014, în sensul că a aplicat avertisment.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut ca, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 2000 lei si confiscarea a 0,5 m³ de material lemnos, deoarece la data de 13.11.2014, in jurul orelor 17.10, a transportat material lemnos, cu atelajul propriu, pe direcția Satului F_____ Deal, catre satul Cobiuta, fără a prezenta documente justificative.

In ceea ce privește temeinicia procesului verbal atacat, instanta a coroborat acest act, cu raportul agentului constatator, dovada comunicare, declarație martori, proces verbal de custodie, si a apreciat ca petentul se face vinovat de cele retinute in sarcina sa.

Cu toate acestea, în temeiul dispozițiilor art.34 alin.1 din O.G.nr.2/2001 care permit instanței să aprecieze sancțiunea ce se impune a fi aplicată, coroborate cu dispozițiile art.21 alin.3 și art.7 alin.3 din același act normativ, instanța de fond a considerat că avertismentul este suficient pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce îi revin în materie silvică, a căror încălcare este sancționată de Legea nr.171/2010.

În aprecierea sancțiunii aplicate, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social redus al faptei, împrejurările în care a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia precum și urmarea produsă.

Față de aceste considerente, instanța de fond a admis în parte plângerea formulată de petentul Mîndrican G_______ și a sanctiunea aplicata, din amenda, in avertisment.

Impotriva acestei sentințe a declarat apel in termen legal intimatul I.P.J. Dâmbovița, solicitind admiterea acestuia, schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului-verbal contestat ca fiind legal și temeinic.

Arata ca reclamantul a fost sancționat întrucât, a fost depistat transportind cu atelajul hipo, material lemnos în cantitate de 0,5 m³, pe direcția satului F_____ Deal către satul Cobiuța, fară a deține aviz de însoțirea materialului lemnos, prevăzut de normele privind circulația materialelor lemnoase în vigoare, fapte prevăzute și sancționate de dispozițiile art.19, alin.1, lit.b, din Legea 171/2010.

Instanța de fond a reținut faptul că în aprecierea sancțiunii ce urmează a fi aplicată a avut în vedere gradul de pericol social redus al faptei, împrejurările în care a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia și urmarea produsă.

Consideră această sentință este nelegală si netemeinică pentru următoarele considerente:

In primul rând, arată faptul că motivarea instanței cu privire la necesitatea reindividualizării sancțiunii contravenționale este una generică fără arătarea în concret a motivelor ce justifica înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul.

In al doilea rând, reclamantul nu a făcut dovada faptului că materialul lemnos transportat aparține acestuia, în sensul că acesta deține pădure de stejar și că lemnele transportate sunt din pădurea acestuia. Acesta a încercat să inducă în eroare instanța de fond arătând faptul că a transportat lemn de salcâm când acesta, în realitate, a transportat lemn de stejar.

In al treilea rând, instanța de fond nu a ținut cont faptul că reclamantul a solicitat, în principal, anularea procesului verbal de contravenție (pe care a susținut-o, în cererea de chemare în judecată) și, doar în subsidiar, a cerut înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentul.

Din atitudinea reclamantului pe parcursul procesului civil, reiese că aceasta nu regretă fapta comisă și că intenționează numai să inducă în eroare instanța în scopul exonerării de răspunderea contravențională. în aceste condiții, este evident că scopul preventiv și educativ urmărit de legiuitor nu ar fi atins, în schimb i s-ar crea convingerea că poate încălca legea fără a primi sancțiuni ce o pot afecta în mod real.

Câtă vreme reclamantul nu și-a recunoscut fapta, consideră că nu se justifică înlocuirea amenzii contravenționale a reclamantului cu sancțiunea avertismentului.

In al patrulea rând, având în vedere situația pădurilor din România datorată tăierilor neautorizate și furturilor, consideră că fapta contravențională a reclamantului are un grad de pericol social ridicat, fapt pentru care consideră că instanța a apreciat în mod greșit pericolul social al faptei.

Datorită defrișărilor masive s-au intensificat procesele de erodare a solului, producându-se tot mai multe alunecări de teren ce produc grave pagube materiale.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea apelului astfel formulat, schimbarea sentinței apelate în sensul respingerii în fond a plângerii contravenționale și menținerii procesului-verbal ca fiind legal și temeinic.

Solicităm aplicarea prevederilor art. 223, alin, 3 din Codul de procedură civilă.

In drept, dispozițiile art.466 Cod procedura civila.

Legal citat, petentul nu a formulat întâmpinare.

Analizând sentinta, in raport de criticile formulate si avind in vedere probele administrate si textele de lege incidente, tribunalul apreciaza ca apelul este intemeiat si il va admite, va schimba in tot sentinta, in sensul ca va respinge plingerea.

Pentru a pronunta aceasta solutie, s-a avut in vedere faptul ca din probe, rezulta fara dubiu ca petentul intimat a savirsit fapta retinuta in procesul verbal.

A sustinut petentul – fara insa a demonstra acest lucru – ca transporta material lemnos de esenta salcim, la solicitarea lui M_______ M_______.

M_______ M_______, sustine in declaratia sa, o alta imprejurare fata de cea mentionata de petentul intimat, anume ca el a luat caruta petentului, fara a realiza ca-i poate crea probleme si a transportat materialul lemnos.

In acest context, se apreciaza ca petentul este de rea credinta, ca incearca sa induca in eroare instanta de judecata, motiv pentru care, redozarea aplicata de instanta de fond, este o sanctiune usoara, care nici pe departe nu are rolul de a reeduca petentul si a-l impiedica ca pe viitor sa nu mai comita astfel de fapte.

Instanta de fond gresit a apreciat ca fapta este de un pericol social redus, si nu a avut in vedere situația actuala a pădurilor din România, situatie datorată tăierilor neautorizate și furturilor, ca datorită defrișărilor masive s-au intensificat procesele de erodare a solului, producându-se tot mai multe alunecări de teren ce produc grave pagube materiale.

Prin urmare, fapta reclamantului are un grad de pericol social ridicat si avind in vedere si împrejurările în care a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia și urmarea produsă, apelul va fi admis, iar pe cale de consecinta, va respinge plingerea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de I____________ de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în Municipiul Târgoviște, ____________________ nr.64, județul Dâmbovița, împotriva sentinței nr.1531 pronunțată de Judecătoria Găești, la data de 03.11.2014, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul - petiționar M________ G_______, CNP xxxxxxxxxx777, cu domiciliul în comuna Cobia, ________________________ Dâmbovița.

Schimbă în tot sentința, în sensul că respinge plângerea petiționarului Mîndrican G_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10.06.2015.

P_________, Judecator,

C_____ E____ M_________ C_____ I_____ D___

Grefier,

L_____ M____

Judecătoria Găești

Dosar nr.XXXXXXXXXXXX

j.f. P______ M______

red.CID

Tehnored.VM.

5 ex/03.07.2015