Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - recurs – plângere contravențională –

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 649

Ședința publică din 24 septembrie 2014.

Președinte: H_______ L______

Judecător: P_______ I____

Judecător: Z______ C_____ M______

Grefier: Vințilă C______ B_____

Pe rol, judecarea recursului declarat de petentul Bulină C_________ M_____ cu domiciliul în Suceava, _________________. 34, ______________, ____________________, împotriva sentinței civile nr. 2917 din 24.04.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.

Procedura este legal îndeplinită.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată se constată lipsa părților.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constatând probatoriul epuizat și recursul în stare de judecată, îl reține pentru soluționare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 2917 din 24.04.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea contravențională formulată de către petentul Bulină C_________ M_____, cu domiciliul în mun. Suceava, ____________________. 34, ______________, ____________________, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 23.01.2013, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 07.02.2013, sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXX, petentul Bulină C_________ M_____, a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 23.01.2013 emis de intimatul IPJ Suceava, prin care a solicitat anularea procesului verbal sus menționat.

În motivare, petentul a arătat că în ziua de 03.01.2013, a pătruns în intersecția din ___________________________ vira la dreapta, unde semaforul indică permanent culoarea verde intermitent. A dat prioritate tuturor vehiculelor ce se aflau în intersecție, dar echipajul de poliție a interpretat eronat că se va deplasa pe sensul înainte, cu toate că nu era în mișcare, așteptând să treacă autovehiculele cu prioritate și urmând să vireze dreapta.

Petentul nu și-a întemeiat cererea, în drept.

Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale întrucât este nefondată, să se mențină procesul verbal de contravenție și implicit sancțiunea aplicată.

În motivare, intimatul a arătat că petentul în cauză a fost depistat la data de 23.01.2013, orele 12,45 conducând autovehiculul marca Dacia L____ cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX pe _______________ mun. Suceava, din direcția policlinica Suceava spre I.P.J. Suceava, a pătruns în intersecție cu ________________________________ roșie a semaforului electric în timp ce, în intersecție, de pe ________________ Poliția Municipiului Suceava, cu viraj la stânga, pătrundea pe culoarea verde autospeciala poliției rutiere cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX condusă de agentul constatator F____ M_____. Contravenția privind nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului electric încălcată de petent este prevăzută de art. 52 alin. 2 din H.G. 1391/2006 sancționată de art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. 195/2002 republicată cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni 4 sau 5 puncte amendă și măsura complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, pe timp de 30 de zile, pentru această contravenție petentul fiind sancționat cu amendă în valoare de 280 lei.

În drept, intimatul a invocat prevederile art. 115 – 118 C.p.c., O.U.G. nr. 195/2002, O.G. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului unității.

La termenul de judecată din data de 20.03.2013, instanța în baza art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, a procedat la ascultarea petentului, care a arătat că la data sancționării sale contravenționale a pătruns în intersecția de pe ___________________________________ Suceava pentru a vira la dreapta, având la semafor culoarea verde intermitent. A acordat prioritate tuturor autovehiculelor ce se aflau în intersecție, după care a fost oprit de agenții de poliție și i s-a întocmit procesul verbal de contravenție pentru că a trecut pe culoarea roșie a semaforului. A apreciat că procesul verbal de contravenție a fost încheiat în mod abuziv și intimatul trebuie să depună probe în dovedirea celor consemnate în procesul verbal de contravenție. A mai arătat că este manager zonal și parcurge zilnic distanțe foarte mari, precizând că a mai fost sancționat contravențional pentru depășirea vitezei.

Instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 23.01.2013 întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, petentul Bulină C_________ a fost sancționat contravențional cu 4 puncte – amendă în sumă de 280 lei, aplicându-i-se totodată și măsura complementară de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, în baza art. 100 alin. 3 lit. „d”, constatându-se că, în data de 23.01.2013, orele 12,45 conducând autovehiculul marca Dacia L____ cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX pe _______________ mun. Suceava, din direcția policlinica Suceava spre I.P.J. Suceava, petentul a pătruns în intersecție cu ______________________________ roșie a semaforului electric în timp ce în intersecție, de pe ________________ Poliția Municipiului Suceava, iar cu viraj la stânga pătrundea pe culoarea verde autospeciala poliției rutiere cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX condusă de agentul constatator F____ M_____, faptă prevăzută de art. 52 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006.

Procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 23.01.2013 a fost semnat de către petent, acesta menționând că va contesta decizia agentului constatator.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului Bulină Contantin M_____ a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

De asemenea, instanța de fond a amintit că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Astfel, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

În drept, instanța de fond a reținut că potrivit art. 52 din HG nr. 1391/2006, „ (1) Semnalul de culoare roșie interzice trecerea.

(2) La semnalul de culoare roșie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecției, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părții carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.

(3) Atunci când semnalul de culoare roșie funcționează concomitent cu cel de culoare galbenă, acesta anunță apariția semnalului de culoare verde..”

Totodată, conform art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002, „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:: … nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului”.

În fapt, în cauza dedusă judecății, instanța de fond a constatat că petentul Bulină M_____ nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, prin actul sancționator reținându-se că, în data de 23.01.2013, orele 12,45 conducând autovehiculul marca Dacia L____ cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX pe _______________ mun. Suceava, din direcția policlinica Suceava spre I.P.J. Suceava, a pătruns în intersecție cu ______________________________ roșie a semaforului electric în timp ce în intersecție, de pe ________________ Poliția Municipiului Suceava, cu viraj la stânga pătrundea pe culoarea verde autospeciala poliției rutiere cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX condusă de agentul constatator F____ M_____, faptă prevăzută de art. 52 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, situație de fapt reținută și prin raportul agentului constatator întocmit în cauză (fila 14).

Prima instanță a mai reținut că petentului i-a fost oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina petentului responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale, limitându-se în a contesta doar temeinicia procesului verbal fără a propune probe în dovedire, înafara înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

În acest sens apare și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza I___ P__ contra României în care Curtea a apreciat ca fiind esențial faptul că instanțele naționale i-au oferit petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, Curtea a constat că singurele probe pe baza cărora instanțele naționale puteau pronunța o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator, reclamantului dându-i-se pe tot parcursul procesului posibilitatea de a-și dovedi afirmațiile.

Astfel, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unor situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

În consecință, în raport de prevederile legale mai sus arătat și de situația de fapt reținută în cauză, instanța de fond a considerat că petentul nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 1169 din Codul civil și ale art. 129 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța a apreciat că petentul Bulină C_________ M_____ se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, prima instanță a apreciat că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului.

Opinia instanței s-a fundamentat, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanța de fond a reținut că pericolul social al faptelor săvârșite de petent este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind desfășurarea circulației rutiere, menite a asigura protejarea populației.

În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a amenzii cu avertisment, având în vedere atitudinea petentului Bulină C_________ M_____ care în niciun moment nu a învederat că i-ar fi părut rău pentru nerespectarea regulilor privind circulația pe drumurile publice, instanța a considerat că scopul educativ, dar și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.

Prima instanță a mai apreciat că aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce se impune pentru ca petentul să înțeleagă regulile de circulație pe drumurile publice, necesitatea nu numai legală, dar și morală și de bun simț de a respecta aceste reguli și de a nu fi un pericol cel puțin pentru ceilalți participanți la trafic.

Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond a respins plângerea contravențională formulată de petentul Bulină C_________ M_____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 23.01.2013, în contradictoriu cu I____________ de Poliție Județean Suceava, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul Bulină C_________ M_____, în motivarea scrisă depusă la dosar arătând că i-au fost încălcate grav drepturile și consideră că soluția data favorizează crearea unor precedente. Pe lângă faptul ca ofițerul de politie i-a suspendat permisul pe motivul ca a pătruns in intersecție pe culoarea roșie, acesta nu a observat ca la respectivul semafor funcționa indicatorul verde intermitent pentru cei ce doreau efectuarea manevrei spre dreapta, abuzând practic de autoritatea sa. Mai mult, petentului i s-a cerut sa aducă probe în susținerea celor afirmate, probe care el in calitate de șofer nu poate să le aibă deoarece, nu crede ca este nevoie ca pentru a-și păstra permisul, pe langă șofat sa efectueze și alte activități ce se practică în televiziune, deoarece aceste lucruri i-ar distrage atenția. In același timp, ofițerul de poliție era la volanul unui vehicul Dacia L____ MCV iar acestea sunt dotate cu cameră de luat vederi. Consideră că imaginile care i-au fost cerute sunt ascunse în mod abuziv sau nu sunt prezentate de pârât și instanța ar trebui să ceară dovezi IPJ Suceava în calitate de acuzatori și nu petentului, în calitate de șofer.

Intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava a formulat întâmpinare arătând că, în fapt, la data de 23.01.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 280 lei și suspendare a dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, conform 52, alin. t din H.G. 1391/2006 precum și art. 100, alin. 3, lit. d din O.U.G. nr. 195/2002 întrucât în aceeași dată, orele 12.45, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, pe _______________ mun. Suceava, pe direcția Policlinică-Spital a pătruns în intersecția cu ______________________________ roșie a semaforului electric.

Întrucât motivele de recurs nu i-au fost comunicate până în prezent, nu are ce combate, cu toate acestea sentința atacată este legală și temeinică, instanța de fond a analizat și s a pronunțat motivat în fapt și în drept, în baza probatoriului administrat, inclusiv practica CEDO în materie contravențională, fapta fiind constatată în mod direct și nemijlocit de către agentul de poliție.

În cauză fiind vorba de o constatare directă și nemijlocită a agentului constatator, funcționar învestit cu exercitarea puterii statului, fapta constatată și consemnată în procesul verbal este conformă cu realitatea, de unde rezultă și prezumția de temeinicie și legalitate care nu pot fi răsturnate decât prin probe pertinente, utile și concludente, ori în cauza probele administrate nu sunt de natură să răstoarne această prezumție de temeinicie a procesului verbal.

Actul de constatare în cauză beneficiază de o prezumție simplă de legalitate și temeinicie, este un mijloc de probă suficient, sarcina probei contrare revenind petentului, care prin orice mijloc de probă, inclusiv alte prezumții să facă dovada că cele constatate de agentul instrumentator nu corespund adevăratei situații de fapt.

Pe cele de consecință s-a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile ca temeinică și legală și implicit procesul verbal de contravenție, cu sancțiunile aplicate.

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă conform art. 242 alin 2 C.proc. civ.

Examinand recursul in raport de motivele invocate, dar si de prev. art. 304¹ C__, Tribunalul retine ca acesta este neintemeiat pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare.

În mod judicios instanța de fond, verificând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor legale de formă și de fond și că situația de fapt consemnată corespunde realității.

Recurentul –petent nu a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură actul constatator, deși a avut la dispoziție cadrul procesual necesar.

În cererea de recurs, recurentul –petent face referire la înregistrarea video, solicitând ca aceasta să fie cerută de către instanța de judecată.

De remarcat că instanța de fond, la cererea petentului, a dispus efectuarea unei adrese către Primăria municipiului Suceava ( f. 20 dosar fond) în acest sens.

Dar, din răspunsul comunicat rezultă că înregistrarea nu mai există, perioada de păstrare fiind de 30 de zile.

Procesele verbale de contravenție, fiind înscrisuri întocmite de reprezentanți ai autorității statului, se bucură de prezumția de temeinicie.

A conferi forță probatorie unui astfel de înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție a contravenientului, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorității statului, făcând foarte dificilă sancționarea unor fapte antisociale.

În cauza dedusă judecății, recurentul-petent nu a înlăturat prezumția de legalitate și temeincie.

Este real că autorul contravenției nu poate întotdeauna să producă probe care să înlăture situația de fapt consemnată de agentul constatator sau să creeze un dubiu în favoarea sa.

Dar, totodată, agentul constatator acționează ca un reprezentant al autorității statului.

În lipsa unor probe sau a unor explicații raționale care să atragă îndoiala instanței de judecată asupra veridicității consemnărilor efectuate, nu poate fi înlăturată prezumția de temeinicie a actului constatator prin simpla nerecunoaștere a contraveninetului.

Pentru considerentele arătate, in temeiul art. 312 alin. 1 C__, Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul Bulină C_________ M_____ cu domiciliul în Suceava, _________________. 34, ______________, ____________________, împotriva sentinței civile nr. 2917 din 24.04.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24 septembrie 2014.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier, H_______ L______ P_______ I____ Z______ C_____ M______ Vințilă C______

Red. Z.C.M.

Judecător fond: F______ S.

Tehnored. V.C. 2 ex./20.10.2014.