Operator de date cu caracter personal nr.3727

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G______

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 329/2014

Ședința publică de la 02 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE I__ C_____-M____

Judecător M______ M________ B_______

Judecător G_______ T________

Grefier I_____ G__________

Pe rol judecarea recursului C_________ administrativ și fiscal privind pe recurent I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE G______ și pe intimat R__ I____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP xxxxxxx .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul R__ I____, lipsă fiind recurentul I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE G______.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că pricina este la primul termen de judecată , procedura îndeplinită, recursul motivat, s-a solicitat judecarea în lipsă, după care .

Nemaifiind cererii de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Intimatul R__ I____ având cuvântul solicită respingerea recursului .

INSTANȚA

Asupra recursului civil de față ;

Prin sentința civilă nr.7464/30.10.2013 Judecătoria G______ a admis plângerea contravențională formulată de petentul R__ I____ în contradictoriu cu I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN G______ și a anulat procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx/29.12.2012.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că:

Petentul R__ I____ conducea la data de 29 decembrie 2012, în jurul orelor 14.00, autoturismul marca Ford Escort cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ____________________________ G______. În mașină se mai afla martorul M________ P____.

După intersecția cu ________________________ petentul a fost oprit de un echipaj al poliției rutiere care i-a reproșat petentului că a traversat intersecția pe culoarea roșie a semaforului. Pentru acest motiv i-a fost încheiat procesul verbal ________ nr.xxxxxxxxx.12.2012,fiindu-i aplicate 4 puncte-amendă.

Cu titlu preliminar, instanța cu privire la aspectele de ordin procedural, întrucât pe de o parte, la data de 15 februarie 2013 a intrat în vigoare Noul Cod de Procedură Civilă și, pe de altă parte, că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 09 ianuarie 2013, instanța a făcut aplicarea legii în timp. În acest sens, potrivit art.25 alin.(1) din Noul Cod de procedură Civilă, „Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămând supuse acelei legi.”

Așadar, referitor la regulile de procedură aplicabile prezentei cauze, instanța reține că sunt aplicabile prevederile Codului de Procedură Civilă de la 1865.

Art.52 alin.(1) din Regulamentul la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1391/2006 prevede: „Semnalul de culoare roșie interzice trecerea.”.

Potrivit art.53 alin.(1) din actul normativ susmenționat „Când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecție nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2), cu excepția situației în care, la apariția semnalului, se află atât de aproape de acele locuri încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiții de siguranță.”.

În temeiul art.100 alin.(3) lit.d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice: „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:...d) nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului.”

Art.98 alin.(4) din actul normativ susmenționat: „Clasele de sancțiuni sunt următoarele: a) clasa a II-a – 4 sau 5 puncte-amendă;..., iar potrivit alin.(2) al aceluiași articol „Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.”

Potrivit art.17 din actul normativ susmenționat: „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

Art.21.alin.(3) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 prevede: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”.

În temeiul art.34 din actul normativ susmenționat: „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.”.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal instanța a arătat reținut că la data de 29 decembrie 2012, în jurul orelor 14.00, petentul împreună cu martorul M________ P____ se deplasau cu mașina marca Ford Escort având numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ____________________________ G______.

Această situație de fapt a reieșit atât din procesul-verbal, cât și din declarația petentului coroborată cu declarația martorului. Instanța nu va lua în considerare declarația petentului privind numărul persoanelor care se aflau în mașină („Precizez că eram în mașină mai multe persoane, respectiv M________ P____, soția acestuia și cei doi copii ai săi”), deoarece nu se coroborează cu niciuna din probele administrate.

La intersecția cu ____________________________ a traversat intersecția, cu toate că la acel moment nu mai era culoarea verde a semaforului în funcțiune. Pentru a ajunge la această concluzie, instanța are în vedere obiecțiunile formulate de petent în cuprinsul procesului-verbal („Am trecut pe galben”) coroborate cu declarația dată în fața instanței de judecată („Precizez că îmi amintesc că i-am spus agentului constatator că în cel mai rău caz m-a surprins culoarea galben la jumătatea intersecției, dar în niciun caz nu am trecut pe roșu.”). Instanța a notat că aceste susțineri nu se coroborează cu afirmațiile petentului din aceeași declarație, potrivit cărora „am trecut de semafor care avea culoarea verde. Arăt faptul că după ce mine au mai trecut în jur de 2 mașini.”, deoarece dacă petentul acceptă faptul că este posibil să fi traversat intersecția pe culoarea galbenă, înseamnă că mașinile aflate în spatele său au trecut intersecția pornind pe culoarea roșie a semaforului, fapt ce nu apare ca fiind credibil în contextul descris. De asemenea, instanța arată că petentul se contrazice în declarații, deoarece astfel cum reiese din procesul verbal obiecțiunile formulate (al căror conținut nu a fost contestat de petent în cursul procesului) au fost în sensul afirmației că a trecut pe culoarea galbenă a semaforului și nu pe culoarea roșie, astfel cum a fost consemnat, iar din această declarația dată în fața instanței, a rezultat nuanța că ar fi fost surprins în timpul traversării intersecției de culoarea galbenă, altfel spus că ar fi pornit pe culoarea verde, dar în timpul traversării intersecției culoarea verde s-ar fi transformat în culoarea galbenă. Instanța observă că dacă această afirmație ar fi reală, ar însemna că petentul nu ar fi fost surprins nici măcar o clipă de culoarea roșie a semaforului, până la încheierea traversării intersecției, deoarece este neplauzibilă ipoteza în care un șofer pornește de la semafor pe culoarea verde a semaforului, este surprins în intersecție de culoarea galbenă și până la încheierea traversării intersecției culoarea semaforului se transformă în culoarea roșie, întrucât într-o astfel de succesiune a timpilor de schimbare a culorilor semaforului, nu s-ar putea realiza scopul pentru care au fost instituite intersecțiile semaforizate, respectiv de a fluidiza traficul.

Instanța a înlăturat în acest contex și declarația martorului M________ P____, ca fiind necredibilă, prin prisma argumentelor susmenționate, considerând că a fost dată pro causa, cu atât mai mult cu cât nu explică circumstanțele în care a reținut cu precizie un fapt banal de trafic al mașinilor, respectiv culoarea semaforului la traversarea unei intersecții de către un șofer („Arăt că fiind în mașină cu petentul am văzut în mod clar că în momentul în care a trecut de semafor acesta era verde”), în condițiile în care între momentul producerii evenimentului și data declarației au trecut în jur de 6 luni.

Cu acest prilej, instanța a precizat că acceptând ipoteza că petentul ar fi trecut pe culoarea galbenă a semaforului și aceasta reprezintă o încălcare a regulilor de circulație, deoarece potrivit art.53 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.1391/2006 (suscitat) este interzisă pătrunderea în intersecție pe culoarea galbenă a semaforului cu excepția unor situații, pe care petentul din prezenta cauză nu le-a dovedit.

Așadar, instanța a arătat că petentul nu a reușit să demonstreze prin probe o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul-verbal.

Cu privire la legalitatea procesului verbal

Instanța a notat că petentul a invocat prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului sub aspect probatoriu, referitor la procesul-verbal.

În aceste condiții, instanța a arătat că se impun câteva precizări referitoare la regulile în materie de probațiune în domeniul contravențional, garanțiile oferite de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) în materie contravențională, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO):

În jurisprudența CEDO, s-a stabilit că în domeniul contravențional, procesul-verbal de constatare a contravenției reprezintă o „acuzație în materie penală”, sintagmă care comportă un înțeles autonom în viziunea CEDO.

Fiind în discuție o acuzație în materie penală, se declanșează o garanție specifică, instituită de art.6 paragraf 2 din Convenție, respectiv prezumția de nevinovăție, care, din perspectiva CEDO, nu privește doar procesul penal în sens strict, având o aplicație mai largă, declanșându-se ori de câte ori fapta imputată unei persoane are conotație penală; în acest sens, în jurisprudența CEDO s-a decis că prezumția de nevinovăție este aplicabilă în cadrul procedurii contravenționale.

Respectarea prezumției de nevinovăție presupune, în esență două aspecte: pe de o parte aducerea la cunoștința celui căruia i se impută respectiva faptă a acuzației, iar pe de altă parte, presupune că sarcina probei revine celui ce formulează acuzația.

De asemenea, viziunea CEDO asupra modului în care funcționează prezumțiile (inclusiv prezumția de nevinovăție), este în sensul că prezumțiile bazate pe fapte/legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku contra Franței). Astfel, din perspectiva CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele reproșate, nu reprezintă un drept absolut.

Pe de altă parte, forța probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblul său, atunci când administrează și apreciază probele (cauza Bosoni contra Franței).

Instanța a arătat că în sistemul de drept românesc actual, procesul-verbal de constatare a contravenției reprezintă un act autentic. În lumina jurisprudenței CEDO stabilită prin cauza A_____ contra României, s-a stabilit că prezumția de nevinovăție nu este încălcată, cât timp forța probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției ca înscris autentic nu este indestructibilă, astfel permițându-se persoanei sancționate să răstoarne prin probe prezumția de legalitate și temeinicie atribuită prin lege oricărui act autentic.

Cu alte cuvinte, respectând cerințele unei proceduri echitabile, persoana sancționată are dreptul se utilizeze în cadrul unei proceduri judiciare orice mijloace de probă și să invoce orice argumente de fapt și de drept pentru dovedirea împrejurărilor că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde cu modul de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței este să respecte limita proporționalității între scopul urmărit de autorități (să nu rămână nesancționate faptele antisociale) și respectarea dreptului la apărare a persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ contra României).

Astfel, în aprecierea legalității și temeiniciei procesului verbal contestat, instanța nu a dat prevalență procesului-verbal ipso fapto, considerând că acesta are o forță probantă superioară, ci va acorda petentului ocazia să demonstreze prin probe convingătoare nelegalitatea și netemeinicia procesului-verbal atacat, cu consecința anulării acestuia.

Însă, instanța a atras atenția că aceasta nu presupune o atitudine complet pasivă a petentului, doar intimatul (instituția din care face parte agentul constatator) trebuind să dovedească realitatea celor consemnate în procesul-verbal, ci procesul-verbal își păstrează prezumția de autenticitate și veridicitate a celor consemnate, cu mențiunea că această prezumție este relativă, petentul, prin probe contrare (și nu doar prin simple susțineri), putând să răstoarne această prezumție instituită de lege.

În aceste condiții, cu referire la cauza dedusă prezentei judecății, având în vedere că petentul nu a reușit să probeze realitatea celor susținute, instanța a considerat că procesul-verbal contestat a fost încheiat în condiții de temeinicie, fapta petrecându-se potrivit celor consemnate în acest act administrativ. De asemenea, instanța a notat că fapta reținută prin procesul-verbal nu a fost înregistrată cu mijloace video, ci a fost percepută prin propriile simțuri ale agentului constatator (f.13 și f.24), aspect care nu este de natură să afecteze puterea doveditoare, de act autentic, pe care o are procesul-verbal.

Totodată, verificând în temeiul art.34 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, legalitatea procesului-verbal contestat în prezenta cauză, sub aspectul mențiunilor obligatorii prevăzute de art.17 din același act normativ, instanța a constatat că acesta a fost legal încheiat, neexistând motive care să impună anularea din oficiu a acestuia.

Cu privire la individualizarea sancțiunii instanța a reținut că, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002, pentru fapta reținută în sarcina petentului, se pot aplica 4 sau 5 puncte-amendă și, în mod obligatoriu, măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile.

Instanța a arătat, cu această ocazie, că traversarea intersecțiilor semaforizate pe culoarea roșie a semaforului, constituie o faptă ce prezintă pericol social abstract ridicat, nerespectarea regulilor de circulație în acest sens conducând la posibilitatea producerii de accidente rutiere grave, cu victime omenești.

Instanța a constatat că în cauza dedusă prezentei judecăți, agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională orientând-o spre minimul acesteia, respectiv 4 puncte-amendă, în valoare de 280 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile.

Astfel, luând în considerare gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările specifice din prezenta cauză (petentul a traversat intersecția pe o altă culoare decât culoarea verde, fără a justifica vreo situație deosebită care ar fi putut justifica o astfel de faptă), faptul că nu s-a produs vreo urmare concretă, instanța constată că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată.

Pentru motivele prezentate, constatând că fapta contravențională imputată a avut loc, în condițiile descrise în procesul verbal ________ nr.xxxxxxx/29.12.2012 și, pe de altă parte că procesul verbal susmenționat este legal întocmit, instanța a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată, pe cale de consecință, a menținut dispozițiile procesului verbal susmenționat.

Împotriva sentinței civile nr.7464/30.10.2013 pronunțată de Judecătoria G______ a formulat recurs recurenta IPJ G______ criticând-o pentru nelegalitate și temeinicie pentru următoarele motive: conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 procesul - verbal de constatare ; contravenției este supus controlului de legalitate si temeinicie al instanței de judecata; sub aspectul legalității, procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 si 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității;

Sub aspectul temeiniciei, a arătat că faptele au fost descrise în amănunt, rezultând cu certitudine contravenția comisa.

Instanța, luând in considerare gradul de pericol social al faptei săvârșite împrejurările specific din prezenta cauza, a constatat că sancțiunea aplicata a fost corect individualizata, urmând sa respingă plângerea contravenționala ca neîntemeiata, insa in finalul sentinței, posibil din eroare, instanța a admis plângerea.

Pentru considerentele mai sus arătate, a solicitat admiterea recursului; analizarea cauzei sub toate aspectele, modificarea în tot a sentinței recurate, iar pe fondul cauzei, rejudecând, să se dispună casarea seminței civile nr. 7464/ 30.10.2013 a Judecătoriei G______, si pe cale de consecință, să se mențină integrală ca legal și temeinic a procesului verbal ________ nr.xxxxxxx/29.12.2012 întocmit de IPJ G______.

În drept au fost invocate disp. O.G. nr.2/2001, OUG 195/2002, HG 1391/2006, Codul de procedură civilă

Intimatul R__ I____ intimat a formulat întâmpinare împotriva recursului declarat.

Prin această întâmpinare a solicitat instanței de judecată respingerea recursului declarat de I____________ Județean de Poliție ca fiind nefondat și menținerea Sentinței Civ. 7464/2013 , sentință pronunțată de Judecătoria G______.

Așa cum a arătat instanței de fond nu a trecut prin intersecție pe culoarea roșu a semaforului fapt dovedit prin probe, martorul adus relatând întocmai cele întâmplate. Faptele menționate de către agentul constatator nu au fost conforme cu realitatea.

Pentru susținerea celor arătate în contestația sa la instanța de fond a solicitat să se fie audiați doi martori și anume pe M________ P____ și pe soția acestuia care la momentul opririi sale in trafic de către organele de poliție erau in autoturism cu mine. Instanța a dispus audierea unui singur martor, anume pe M________ P____, spunând că este suficientă proba cu un martor.

M________ P____ a declarat în mod clar faptul că „ arăt că fiind în mașină cu petentul a văzut în mod clar că în momentul în care a trecut de semafor acesta era verde, ceea ce întărește și afirmația sa că la momentul când a ajuns la trecerea de pietoni aflată la ieșire din intersecție se putea ca semaforul să arate culoarea galbenă. Toate acestea se coroborează și demonstrează nevinovăția sa iar instanța de fond deși a exclus unele probe, arată în mod corect și bine analizat, că dreptatea este de partea sa, admițând plângerea formulată de către intimat. Motiv pentru care a solicitat respingerea recursului formulat de I.P.J. G______.

In situația în care instanța de recurs nu se putea edifica cu privire la amănunte cu privire la desfășurarea dinamicii săvârșirii acțiunii, a solicitat în subsidiar, casarea cu trimitere la instanța de fond pentru completarea probatoriului și administrarea probei cu cel de al doilea martor.

In drept și-a întemeiat cererea pe disp. O.G. 2/2001, disp. O.U.G. 195/2002 .

Analizând motivele de recurs, probele administrate în cauză și apărările intimatului Tribunalul constată următoarele:

Reține Tribunalul că potrivit disp.art.33 alin1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, pentru soluționarea plângerii contravenționale judecătorul va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

În acest sens, în raport de probele solicitate de către intimatul-petent și de susținerile acestuia potrivit cărora în autoturismul său la momentul aplicării sancțiunii contravenționale se mai afla pe lângă martorul M________ P____ și soția celui din urmă, instanța de fond pentru aflarea adevărului trebuia să procedeze la identificarea și audierea respectivei persoane.

În consecință, Tribunalul apreciază că se impune audierea martorei, probă incompatibilă cu calea de atac a recursului și pentru aceste considerente, în baza art. 312 C. pr. civilă va admite recursul declarat de recurentul I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE G______ împotriva sentinței civile nr. 7464 pronunțată la data de 30.10.2013 de Judecătoria G______ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX, pe care o va casa în totalitate și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării instanța de fond va avea în vedere administrarea oricăror probe necesare pentru aflarea adevărului precum și modalități tehnice de redactare și cosemnare a considerentelor și dispozitivului hotărârilor judecătorești în concordanță cu minuta sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 312 C. pr. civilă admite recursul declarat de recurentul I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE G______, cu sediul în G______, ________________, județul G______ în contradictoriu cu intimatul R__ I____, domiciliat în comuna Letca Nouă, _________________________ G______ împotriva sentinței civile nr. 7464 pronunțată la data de 30.10.2013 de Judecătoria G______ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX, pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din data de 02.04.2014.

Președinte, I__ C_____-M____	Judecător, M______ M________ B_______	Judecător, G_______ T________
	Grefier, I_____ G__________

Red.T.Gh.

2ex/jud.fond A.S___

14.07.2014