ROMÂNIA

Tribunalul A___ operator - 3207/2504

Secția de contencios administrativ și fiscal

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 399 A

Ședința publică din data de 28 aprilie 2015

Președinte I___ D____

Judecător L____ J___

Grefier D____ B______

S-a luat în examinare apelul declarat petentul B_____ M_____ L____ A________ împotriva Sentinței civile nr. 897 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria L_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Apelul este legal timbrat cu suma de 20 lei conform art.19 din OG 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei după care, verificând din oficiu competența potrivit art. 482 coroborat cu art. 131 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul constată că aceasta îi aparține conform art. 95 alin. 1 pct. 2 Noul Cod de procedură civilă.

Se constată că la data de 22.04.2015 prin serviciul registratură al instanței, prin fax dar și prin e-mail, petentul apelant a depus la dosar un înscris intitulat memoriu solicitând în probațiune emiterea unei adrese către intimatul I____________ de Poliție Județean A___ să facă dovada comunicării procesului verbal atacat către I PJ Sibiu în vederea comunicării prin agent procedural către petent și admiterea probei testimoniale cu martorii S____ V_____ și Radunea M_____.

Se constată că la data de 27.04.2015 prin serviciul registratură al instanței prin e-mail dar și prin fax, la dosar a parvenit un înscris din partea petentului apelant care solicită judecarea cauzei în lipsă.

Instanța, în baza art. 255 din Noul Cod de procedură civilă respinge cererile de probațiune formulate de petentul apelant, acestea nefiind de natură să conducă la soluționarea cauzei .

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 223 din Noul Cod de Procedură Civilă coroborat cu art. 482 din același Nou cod, instanța reține apelul spre soluționare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 897 din 16 decembrie 2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria L_____ a respins plângerea formulată de petentul B_____ M_____-L____-A________ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/05.07.2014 emis de intimat, în principal pentru constatarea prescrierii executării sancțiunii principale și a sancțiunii complementare, în secundar pentru anulare proces-verbal ca fiind necomunicat în termen.

A menținut procesul-verbal de contravenție și a respins excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale invocată de către petent.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/05.07.2014 emis de intimat, petentul B_____ M_____-L____-A________ a fost sancționat contravențional, în baza art.121 alin. 1 din HG 1391/2006 cu suma de 810 lei amendă contravențională și sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce pe 90 de zile pe următoarele considerente: la data de 05.07.2014, orele 17:38 pe DN 7 în localitatea Bârzava, petentul a condus autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, cu viteza de 110 km/h (+60 km) înregistrată de aparatul radar montat pe autoturismul MAI xxxxx.

S-a constat că procesul-verbal de contravenție conține condițiile de fond și formă prevăzute de art. 16 alin. 1, 7 și art. 17 din OG 2/200, în cauză nefiind incidente motive de nulitate a procesului – verbal de contravenție.

Prima instanță a reținut că intimatul IPJ A___ a dovedit prin imagini printate și înregistrarea video săvârșirea contravenției privind depășirea limitei de viteză de către petent, context în care procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumțiile de autenticitate și veridicitate până la proba contrară a înscrierii în fals, iar petentul nu a făcut dovada contrarie.

A respins cererea formulată de petentul B_____ M_____-L____-A________ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/05.07.2014 întocmit de intimat pentru constatarea prescrierii executării sancțiunii principale și a sancțiunii complementare cu motivarea că procesul-verbal de contravenție a fost comunicat prin afișare în termenul de o lună de la data aplicării sancțiunii 05.07.2014, respectiv la data de 02.08.2014.

Această modalitate de comunicare este subsidiară, potrivit Deciziei nr. 10/2013 a ÎCCJ și a fost precedată de o comunicare prin poștă, cu aviz de primire, iar petentul, deși avizat nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței ori a refuzat primirea corespondenței.

În această ipoteză, intervenirea prescripției executării sancțiunii contravenționale se verifică în raport cu data primirii efective a procesului-verbal de constatare a contravenției și a înștiințării de plată.

Atunci când o atare comunicare nu s-a putut realiza, aplicarea prescripției executării sancțiunii se raportează la momentul comunicării prin afișare.

În ce privește capătul de cerere subsidiar, având ca obiect anularea procesului - verbal de contravenție pe motiv că nu a fost comunicat în termen, având în vedere considerentele sus-prezentate instanța de fond a reținut că a fost comunicat în termen, că este temeinic și legal.

În ce privește sancțiunea aplicată a reținut că este proporțională cu gradul social de pericol social al faptei săvârșite, aducându-se o atingere majoră valorilor sociale ocrotite de lege, fapta săvârșită de petent fiind de o gravitate ridicată în condițiile în care petentul a depășit viteza legală în localitate cu 60 km/h,

Prin urmare, a menținut procesul-verbal antemenționat și a respins excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale invocată de către petent ca fiind nefondată, văzând că procesul-verbal de contravenție a fost comunicat prin afișare în termenul de o lună prevăzut de dispozițiile art. 14 alin.1 și 25 alin.2 din OG 2/2001 de la data aplicării sancțiunii.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul B_____ M_____-L____-A________ solicitând în principal admiterea apelului, anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe în vederea administrării de noi probe.

În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate și admiterea acțiunii introductive de instanță.

În motivarea apelului a reiterat apărările formulate în fața primei instanțe cu privire la incidența prescripției aplicării sancțiunilor contravenționale susținând că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției i-a fost comunicat la data de 20.08.2014 orele 15:35 conform mențiunii agentului procedural, astfel că nu pot fi primite apărările pârâtului care susține că data comunicării acestuia a fost data de 02.08.2014.

Prin întâmpinarea depusă, intimatul I____________ de Poliție Județean A___ a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe, pe care o consideră temeinică și legală.

În motivare a arătat că procesul verbal întrunește toate condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității absolute prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, apelantului petent nefiindu-i pricinuită nicio vătămare care să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

A apreciat că nu este întemeiată critica apelantului petent cu privire la nerespectarea unor condiții impuse de NML 021-05, deoarece aparatul radar cu care a fost înregistrată abaterea este verificat metrologic, fapt ce rezultă din buletinul de verificare metrologică care se regăsește la dosarul cauzei.

S-a mai precizat de către intimat faptul că din întreaga a probațiune administrată în cauză instanța de fond, în mod temeinic și legal a reținut că petentul se face vinovat de contravenția reținută în sarcina, motivele de apel formulate de către apelant nefiind susținute de către dovezi care să conducă la o altă stare de fapt decât cea reținută prin procesul verbal.

În drept a invocat prevederile art. 201, 205 și art. 471 alin. 5 din Noul Cod de procedură civilă.

Prin memoriul depus, petentul apelant a arătat că prima instanță nu a făcut o analiză temeinică a probațiunii administrate în cauză, în speță nu a luat în considerare data la care i s-a comunicat procesul verbal.

Examinând apelul de față prin prisma efectului devolutiv, conform prevederilor art. 476 alin. 1, ale art. 477 și ale art. 479 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, dar și ale art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor care prevede obligația judecătorului de a examina legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, precum și legalitatea sancțiunii aplicate, văzând că nu sunt incidente motive de ordine publică, tribunalul constată următoarele:

Apelul este nefondat.

Hotărârea primei instanțe este temeinică și legală sub aspectul soluționării excepției prescripției executării sancțiunii contravenționale.

Potrivit prevederilor art.14 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (1) Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

În speța de față intimatul I____________ de Poliție Județean A___ a făcut dovada comunicării actului de sancționare în cele două modalități prevăzute de lege: prin poștă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de 28.07.2014 potrivit ștampilei aplicată de Oficiul poștal A___ pe plicul de corespondență de la f.25 verso fond, dar și în modalitatea subsidiară, prin afișare pe ușa principală a clădirii în care locuiește petentul de către agentul de poliție R_______ M_____ angajat al I____________ de Poliție Județean Sibiu la data de 20.08.2014.

Instanța de fond a reținut corect faptul că petentul nu s-a prezentat la poștă pentru a-și ridica corespondența înapoiată expeditorului la data de 24.07.2014 pe motiv că a expirat termenul legal pentru păstrarea ei, ocazie cu care a comunicat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu pentru a proceda la afișarea lui în condițiile prevăzute de art.27 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În fapt, termenul de prescripție de o lună s-a întrerupt la data restituirii către intimat a actului de sancționare întocmit pe seama petentului, 24.07.2014, astfel că de la acest termen curge un nou termen de prescripție de o lună, data afișării actului, data de 20.08.2014 fiind situată înlăuntrul acestui termen.

Pe fond, probele administrate de către intimat, respectiv, planșe foto radar de la f.24 fond confirmă săvârșirea faptei de depășire a vitezei legale admise în localitatea Bârzava cu 60 km/h în localitatea.

În condițiile în care viteza de deplasare de 110 km/h a autovehiculului condus de către petent a fost măsurată cu aparatul radar montat pe autoturismul de serviciu al Inspectoratului de Poliție Județean A___ având nr. de înmatriculare MAI xxxxx, declarat admis cu ocazia verificării lui metrologice apreciem că nu există temeiuri pentru a pune la îndoială legalitatea vitezei măsurate, concluzia fiind că fapta imputată petentului prevăzută de art.121 alin.1 din HG 1391/2006, sancționată de art.102 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 republicată există, a fost săvârșită cu vinovăție, că sancțiunea amenzii contravenționale de 810 lei a fost aplicată legal.

Art.102 alin.3 lit. e din OUG 195/2002, republicată sancționează cu titlu de contravenție cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei de a depăși cu mai mult de 50 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum, speța de față, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Contravenția imputată petentului a fost corect încadrată în drept de către agentul constatator, sancțiunea amenzii contravenționale aplicată și a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule o perioadă de 90 de zile fiind corect individualizate în raport cu criteriile prevăzute de către legiuitor, înscrise în art.21 alin.3 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind apte de a atinge scopul preventiv urmărit de legiuitor și de a înlătura pe viitor starea de pericol social al faptelor de acest tip.

Nu există temeiuri legale pentru înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule o perioadă de 90 de zile care se aplică de drept în cazul săvârșirii unei contravenții rutiere sancționată cu amenda prevăzută în clasa a IV a de sancțiuni în condițiile în care intenția legiuitorului este de a se executa alăturat sancțiunii amenzii aplicate scopul urmărit de legiuitor prin aplicarea sancțiunii complementare fiind de a atrage atenția pe viitor asupra gravității ridicate a faptei și de a descuraja săvârșirea acestor fapte în viitor.

Prin urmare, raportat la exigențele instituite de legiuitor prin articolul de lege care prevede obligativitatea aplicării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule reținem că această sancțiune poate fi înlăturată exclusiv în situația constatării inexistenței contravenției sau a lipsei caracterului contravențional al faptei săvârșite nu și în situația de față în care s-a dovedit săvârșirea faptei imputate.

Pentru considerentele prezentate, în baza art.480 alin.1 din Noul Cod de Procedură Civilă va respinge apelul declarat de petentul B_____ M_____ L____ A________ identificat cu CNP xxxxxxxxxxxxx împotriva Sentinței civile nr. 897 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria L_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX și, în consecință, păstrează hotărârea atacată.

Văzând că nu s-au cerut cheltuieli de judecată de la partea care a pierdut procesul, urmează a nu fi acordate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de petentul B_____ M_____ L____ A________ identificat cu CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Sibiu, ________________________ nr. 1 A, ____________, județul Sibiu și cu domiciliul procesual ales în Sibiu, ____________________, corp B, parter, la SCA B_____ și Asociații, județul Sibiu, împotriva Sentinței civile nr. 897 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria L_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX și, în consecință, păstrează hotărârea atacată.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28.04.2015.

Președinte Judecător Grefier

I___ D____ L____ J___ D____ B______

Red.L.J./Tehnored.L.J.

4 ex./ 05.06.2014

2 ____________________________________>

Prima instanță – P____ P______

Se comunică:

Apelantului B_____ M_____-L____-A________ - Sibiu, ____________________, corp B, parter, la B_____ și Asociații SCA, jud. Sibiu

Intimatului I____________ de Poliție Județean A___ – A___, __________________, nr. 17-21, jud. A___