Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA G_____

SECȚIE CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4675/2015

Ședința publică de la 24 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A___ M____ M____

Grefier E____ B_______

Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei Civil privind pe petent B__ C______ C_____, creditor __________________________ DCS SRL și pe terț poprit ADMINISTRAȚIA F_______ PENTRU MEDIU, debitor ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G_____, având ca obiect validare poprire

Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 10.04.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17.04.2015 si la data de 24.04.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.01.2015, BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC (B__) C______ C_____ și creditoarea __________________________ DCS SRL, în contradictoriu cu debitoarea ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____ (AJFP) și cu terțul poprit ADMINISTRAȚIA F_______ PENTRU MEDIU (AFM), a solicitat validarea popririi înființate de B__ C______ C_____ în dosarul execuțional nr. 333/2014. Totodată au solicitat cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, executorul judecătoresc și creditoarea au arătat că au fost emise acte de executare prin poprire de B.E.J. C______ C_____, în dosarul execuțional nr. 333/2014, pentru recuperarea sumei de 7660,20 lei, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 1763/25.05.2013 pronunțată de Tribunalul G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă prin Decizia nr. 4216/05.05.2014, pronunțată de Curtea de Apel G_____, către terțul poprit AFM.

Au mai precizat cei care au formulat acțiunea, că deși terțul poprit a primit adresa de înființare a popririi la data de 11.12.2014, acesta nu și-a îndeplinit obligațiile motivând că nu înțelege să onoreze poprirea, motivat de faptul că art. XV din OUG nr. 8/2014, publicată în Monitorul Oficial la data de 28.02.2014, dispune în alin.(1), (4) și (7) suspendarea executărilor silite și achitarea sumelor de bani în mod eșalonat pe o perioadă de 5 ani, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

În opinia B__ și a creditorului, dispozițiile art. XV OUG nr. 8/2014 nu sunt aplicabile în cauză, fiind contrare legislației europene și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, ce trebuie aplicate cu prioritate.

S-a mai menționat prin acțiune că potrivit jurisprudenței CEDO (Ruianu c României, Pini s.a. c României, S_____ c României, V. I______ c României, S____ P______ c României), statul și instituțiile publice au îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie hotărârile judecătorești de condamnare a lor, termenul rezonabil prev. de art.6 din Convenție fiind aplicabil și în faza executării silite iar refuzul de a aloca sume necesare plății, când statul are calitatea de debitor, constituie o atingere adusă art.1 din Protocolul nr. I la Convenție.

Au subliniat creditorul și B__ că a se pretinde, pentru realizarea creanței, îndeplinirea unei noi proceduri, formularea unor noi cereri sau acțiuni, ulterioare pronunțării hotărârii instanței de judecată în mod definitiv și irevocabil, dar anterioare executării silite, reprezintă o sarcină oneroasă pentru partea care deja a stabilit dreptul său pe cale judecătorească.

A mai arătat creditorul că, potrivit Hotărârii din 18.04.2013 a C.J.U.E. în cauza C-565/11, procedura instituită de OUG nr. 8/2014 este discriminatorie, fiind o procedură în urma căreia este înlăturată egalitatea de tratament care presupune că un creditor, al unei creanțe asupra statului, trebuie să beneficieze de aceleași proceduri și dispoziții legale, precum cele de care beneficiază A.J.F.P. în raporturile în care are calitatea de debitor.

În drept, cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art. 780 și urm. C.proc.civ., art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), art.1 din Protocolul nr. I CEDO.

În susținerea acțiunii, a depus la dosar înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul și practică judiciară (filele 8-12).

Legal informată asupra cererii de chemare în judecată și citată, debitoarea AJFP G_____ a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității formulării cererii și a solicitat respingerea cererii de validare poprire, motivat de faptul că executorul judecătoresc a ignorat prevederile art. XV din OUG nr.8/26.02.2014 potrivit cărora executările silite se suspendă de drept iar plata creanțelor creditorilor se face eșalonat pe o perioadă de 5 ani.

În drept, au fost invocate prevederile OUG nr. 8/2014.

Terțul poprit ADMINISTRAȚIA F_______ PENTRU MEDIU nu a formulat întâmpinare și nu a fost reprezentat în instanță.

Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei (fila 15), în baza art. 27 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Instanța este competentă să soluționeze cauza, în baza art. 789 coroborat cu art. 650 C.proc.civ.

La data de 02.04.2015, înaintea primului termen de judecată, debitoarea AJFP G_____ a completat întâmpinarea, invocând excepția tardivității formulării acțiunii, ca urmare a faptului că adresa de înființare poprire a fost primită de terțul poprit la data de 11.12.2014 iar cererea de validare poprire nu a fost formulată în termenul de o lună, ci abia la data de 19.01.2015.

În drept au fost invocate prevederile art. 789 C.proc.civ.

Prin încheierea de ședință din 10.04.2014, înainte de _____________________________, instanța a respins ca neîntemeiată excepția tardivității invocată prin întâmpinare de debitoarea intimată, dat fiind faptul că deși a primit adresa de înființare a popririi la data de 11.12.2014, terțul poprit a comunicat abia la data de 30.12.2014 creditorului prin B__ C______ C_____, refuzul înființării respectivei popriri.

În cauză, a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar și la solicitarea instanței a fost atașat dosarul execuțional nr. 333/2014 al B__ C______ C_____ (filele 22-44, 53-76).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin Sentința civilă nr. 1763/24.05.2013, pronunțată de Tribunalul G_____ – Secția C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 3219/01.04.2014, pronunțată de Curtea de Apel G_____ - Secția C_________ Administrativ și Fiscal (filele 27-29), pârâta A.J.F.P. G_____ a fost obligată, către numitul P______ M_____ I_____, la plata sumei de 4305 lei reprezentând taxă poluare și la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data de 21.12.2012 până la rambursarea efectivă a sumei.

Prin contractul de cesiune nr. 64/12.09.2014 numitul P______ M_____ I_____ a cedat creanța deținută față de AJFP G_____, creditoarei cesionare __________________________ DCS SRL (filele 24-25).

Prin Încheierea nr. 333/16.09. 2014, B__ C______ C_____ a admis cererea de executare formulată de creditoarei cesionare și a deschis dosarul de executare nr. 333/2014 (fila 22).

Prin încheierea nr. 7116/03.10.2014 a Judecătoriei G_____ s-a încuviințat executarea silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. 333/2014 (fila 32).

La data de 13.11.2014, B.E.J. C______ C_____ a emis Încheierea nr. 333/2014 prin care a stabilit cheltuieli de executare în sumă de 2147,81 lei și Somația de plată pentru suma de 4974,27 lei (filele33-34) și a emis adresă de înființare a popririi pentru suma totală de 7122,08 lei, adresă comunicată terțului poprit la data de 11.12.2014 (filele 35, 36).

Prin adresa nr. 4685/30.12.2014 (filele 43-44), terțul poprit Administrația F_______ pentru Mediu a comunicat executorului faptul că nu poate onora poprirea deoarece, potrivit art. XV din OUG nr. 8/2014, orice executare este suspendată de drept iar plata creanțelor se face o perioadă de 5 ani, în cuantum de 20% pentru fiecare an.

În drept, potrivit art.789 C.pro.civ., dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.

Analizând cererea de validare a popririi, instanța reține că terțul poprit Administrația F_______ pentru Mediu a refuzat liberarea sumelor datorate către debitoarea ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____.

Instanța reține că, deși nu se neagă puterea executorie a titlurilor deținute de creditori, sumele de bani datorate, în temeiul acestor titluri, nu au fost eliberate creditorilor deoarece au intervenit dispozițiile legale prevăzute de art. XV din OUG nr.8/2014, urmând ca sumele de bani să fie restituite eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, în cuantum de 20%.

Se impune ca instanța să analizeze concordanța, în circumstanțele concrete ale cauzei, a dispozițiilor legale menționate cu prevederile art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, astfel cum acestea au fost interpretate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 martie 2005, în cauza Ș_____ c. României, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1048 din 25.11.2005, Curtea Europeană a reținut că a fost încălcat dreptul reclamantei la un proces echitabil, prin neexecutarea unei hotărâri judecătorești.

Prin această hotărâre, Curtea a statuat că executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de instanța care o pronunță, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces", în sensul art. 6 alin.(1) din Convenție, iar dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți (par. 23-25).

Totodată, Curtea a reținut că dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile art.6, de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești, își pierd orice rațiune de a fi.

S-a mai reținut că nu este oportun să se ceară unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obținut o creanță împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție.

Pe de altă parte, prin Hotărârea Secției a II-a a Curții Europene a Drepturilor Omului din 25 octombrie 2001, definitivă la 25 iunie 2002, pronunțată în cauza Saggio contra Italiei, Curtea a stabilit că "în principiu un sistem de suspendare temporară a plății creanțelor unei întreprinderi comerciale în criză, autorizată să continue activitatea sa productivă în interesul economiei naționale, nu este criticabilă în sine, având în vedere marja de apreciere autorizată de alineatul al doilea al art. 1 [al Protocolului nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale].

Totuși, un astfel de sistem implică riscul de a impune creditorilor o sarcină excesivă în ceea ce privește posibilitatea de a recupera bunurile lor și trebuie, deci, prevăzute anumite garanții de procedură pentru a veghea ca această aplicare a sistemului și a incidenței sale asupra dreptului de proprietate al particularilor să nu fie nici arbitrare, nici imprevizibile".

De asemenea, în cauza Bourdov c. Rusiei, Curtea a stabilit că o autoritate a statului nu ar putea invoca lipsa resurselor financiare pentru a onora o datorie rezultată dintr-o hotărâre judecătorească.

Reclamantul nu trebuie să fie în imposibilitate de a beneficia de rezultatul favorabil al unei proceduri care să afecteze însăși substanța dreptului, din cauza dificultăților financiare ale statului.

În concret, instanța reține că obligația de plată față de creditorul din prezenta cauză îi era cunoscută debitorului și terțului poprit câtă vreme aceasta a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească într-un proces în care debitorul și terțul au fost parte și care a fost comunicată părților.

În ciuda acestei situații și a faptului că hotărârea judecătorească ce constituie titlul executoriu a rămas definitivă, deci executorie, la data introducerii prezentei acțiuni, terțul poprit și debitorul nu achitaseră încă datoria avută față de creditor.

Așa cum rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța reține faptul că statul și instituțiile publice au obligația de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie hotărârea judecătorească, prin care au fost condamnați în calitate de debitori.

Totodată, instanța reține că dispozițiile derogatorii ale OUG nr. 8/2014 favorizează statul în raporturile de drept privat, deși statul ar trebui să se afle pe poziții de egalitate cu orice persoană fizică sau juridică care, în calitate de debitor al unei obligații, nu ar putea invoca niciodată lipsa fondurilor, putând fi urmărită asupra tuturor bunurilor sale până la satisfacerea creanței.

Deși instanța admite totuși că Statul beneficiază de o marjă de apreciere care i-ar fi permis, o anumită perioadă de timp, să amâne executarea obligațiilor ce-i incumbă în considerarea unor situații speciale, în cauza concretă, perioada nu poate fi luată în considerare, iar termenele de plată fiind incerte și fără vreo identificare a resurselor financiare din care acestea vor fi plătite.

Analizând art. XV din OUG nr.8/2014, demersurile pe care Statul trebuie să le îndeplinească nu sunt stabilite, creând dubiul alegerii lor la întâmplare, întrunind pe deplin condițiile arbitrariului și imprevizibilității, menționate în Hotărârea Saggio c. Italiei, ce au aplicabilitate mutatis mutandis în cauza de față.

Astfel, instanța reține că toate titlurile executorii emise până la data de 31 decembrie 2015 sunt suspendate de drept în privința executării lor, fie benevol, fie silit, potrivit alin.(4), cel puțin până la data de 31.12.2015, deși titlurile executorii emană de la puterea judecătorească și sunt executorii, fără a fi necesară nicio o altă procedură ulterioară.

Prin art. XV din OUG nr.8/2014 nu se prevede, în concret, metoda de stabilire a duratei de 5 ani, în care în fiecare an se va restitui suma de 20% din valoarea creanței.

Titlurile executorii se supun, pe cale de consecință și Ordinului nr.XXXXXXXXXXXX potrivit căruia creditorul, deși deține o hotărâre judecătorească, titlu executoriu, este nevoit să facă o cerere către autoritatea administrativă și, în temeiul acestei cereri, va primi o decizie de impunere sau o decizie de restituire, după caz, potrivit Anexa nr. I la Ordin.

În baza hotărârii autorității administrative se va stabili și durata de 5 ani în care se vor restitui cei 20% din creanță. Fără a exista o prevedere concretă, rezultă că primul an de la care începe restituirea este lăsat la latitudinea autorității administrative, potrivit Ordinului Ministerului căruia i se supune și care poate fi modificat de către acesta din urmă.

Instanța mai reține că art. XV din OUG nr.8/2014 prevede și durata de 5 ani, care prin sine este o durată lungă de timp, încadrându-se ca termen juridic, potrivit dispozițiilor legale bugetare unui termen mediu spre lung. Așadar, în opinia instanței, simpla durată mare a termenului, fără a fi justificată ar fi fost suficientă pentru a constata încălcarea jurisprudenței CEDO.

Instanța mai constată că se impune restituirea sumei de 20% din creanță pe o perioadă de 1 (un) an, urmând ca în următorul an calendaristic (sau în următorul an în care se face noua achitare) să se achite o nouă tranșă de 20% din creanță, deși taxa a fost achitată integral. Are loc astfel ”sfărâmarea” în componente foarte mici a creanței, făcând-o indezirabilă. Pe de altă parte, câtimea însăși de 20% este acordată pe o perioadă mare de timp 1 (un) an calendaristic, creditorul fiind lipsit de beneficiul său, deși a fost și anterior lipsit, potrivit procedurilor legale de recuperare a sumei.

Instanța mai reține și că Preambulul OUG nr.8/2014 referitor la măsurile din art. XV, potrivit căruia „luând în considerare dificultățile întâmpinate până în prezent în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea contravalorii taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, având în vedere influența negativă pe care o are executarea silită a titlurilor executorii, în condițiile dreptului comun, atât asupra bugetului Administrației F_______ pentru Mediu, cât și asupra bugetului general consolidat, având în atenție necesitatea instituirii unor reglementări speciale, cu aplicabilitate limitată în timp, privind executarea silită a hotărârilor judecătorești prin care au fost acordate contravalorile taxei pe poluare pentru autovehicule și taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Întrucât lipsa acestor prevederi ar avea drept consecință imposibilitatea menținerii echilibrelor bugetare și, în mod implicit, atât nerespectarea angajamentelor interne asumate de Administrația F_______ pentru Mediu, cât și neîndeplinirea obligațiilor, în domeniul protecției mediului, pe care România le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, prin care s-au arăta rațiunile instituirii măsurilor, nu conține elemente convingătoare, precum sunt cele impuse prin jurisprudența CEDO, existând numai referiri generale.

Astfel, s-a evitat precizarea rațiunii pentru care s-a adoptat un termen de 5 ani și nu un termen mai scurt, deși legea bugetară previzionează numai pe o durată de 1 an, de ce acest termen trebuie să curgă dintr-un moment aleatoriu, precum este introducerea cererii de către contribuabil, care este motivul pentru care creanța este împărțită în câtimi mici de 20%, și împrejurările care să justifice ca o câtime redusă de 20% să fie restituită pentru o perioadă de 1 an, precum și motivul pentru care nu s-a prevăzut o minimă procedură de restituire, lăsându-se aceasta din urmă, la completa latitudine a unui minister de resort.

În consecință, instanța reține că, prin aplicarea OUG nr. 8/2014 - care prevede un regim diferențiat de executare a obligațiilor în raport cu alți debitori și care stabilește în mod unilateral termene și condiții de plată ale creanțelor, fără acordul creditorilor și cu obligația acestora de a relua o procedură administrativă, deși dețin titluri executorii, în prezenta cauză se încalcă dispozițiile art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și art. 6 din aceeași Convenție, atât sub aspectul nerespectării termenului rezonabil, al principiului egalității armelor în proces cât și sub aspectul nerespectării marjei de apreciere cu privire la stabilirea limitelor dreptului de proprietate asupra creanței al creditorilor.

Așadar, suntem în prezența unui conflict între aplicarea Ordonanței de Guvern ce prevede eșalonări în achitarea unor creanțe, constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile și aplicarea dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretată prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care se soluționează în favoarea acestora din urmă, instanța fiind obligată să aplice prioritar dispozițiile Convenției în conformitate cu dispozițiile art.11 alin.(1) și art.20 din Constituția României.

În concluzie, pentru toate considerentele expuse, instanța va respinge apărarea de fond privind inadmisibilitatea cererii și va admite cererea de validare a popririi, va dispune validarea a popririi înființată în dosarul de executare nr. 333/2014 al B__ C______ C_____ și va obliga terțul poprit să rețină din sumele datorate debitoarei suma de 7660,2 și să o plătească creditoarei, consemnând suma poprită pe seama B.E.J. C______ C_____.

Totodată, ca părți căzute în pretenții, în temeiul art. 453 coroborat cu art. 452 și art. 451 C.proc.civ., instanța va obliga debitoarea și terțul poprit la plata, către creditor, a sumei de 420 lei, reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat achitat prin chitanța nr. 79 din 01.04.2015 și l aplata către B__ C______ a sumei de 496 lei reprezentând onorariu avocat achitat conform chitanței nr. 73/09.04.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea având ca obiect validare poprire formulată de B__ C______ C_____, cu sediul în G_____, _____________________, aferent _____________. 2, jud. G_____ și creditoarea __________________________ DCS SRL, CUI xxxxxxxx, cu sediul în G_____, ______________________ nr. 50, _______________, jud. G_____, în contradictoriu cu debitoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____, cu sediul în G_____, ___________________, jud. G_____, și terțul poprit Administrația F_______ pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, __________________ 6.

Dispune validarea a poprii înființate în dosarul de executare silită nr. 333/2014 al B__ C______ C_____ și obligă terțul poprit Administrația F_______ Pentru Mediu să rețină din sumele datorate debitoarei Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____, suma de 7660,2 lei și să se plătească această sumă creditoarei, consemnând suma poprită pe seama B__ C______ C_____.

Obligă debitoarea și terțul poprit la plata, către creditoare, a sumei de 420 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat.

Obligă debitoarea și terțul poprit la plata, către B__ C______ C_____, a sumei de 496 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Cu apel, care se va depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.04.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A___ M____ ManeaElena B_______

RedAMM /tehored. E.B/6ex/19.06.2015/4ex ___________________________________>