R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA a II a CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR.2854

Ședința publică din data de 04 Noiembrie 2014

Instanța constituită din:

P_________: G______ M_____

JUDECATORI : B______ A______ M________

P______ C_____ M______

GREFIER: T______ L______

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A– Centrul De Studii Tehnice Rutiere Și Informatică - CESTRIN, cu sediul în București, _____________________. 401A, sectorul 6 împotriva sentinței civile nr. 4020/21.03.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata S.S.I. I_____-Export S.R.L., cu sediul în București, ______________________. 123, ________________, apartament 6, sector 5, .

La apelul nominal făcut in ședința publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,care învederează instanței că recursul este motivat.

Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, raportat la actele și lucrările dosarului, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare pe cererea de recurs.

TRIBUNALUL

Prin plângerea contravențională introdusă pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 04.05.2012, înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul S.S.I. I_____-Export S.R.L. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 10.04.2012, prin agent constatator de către intimatul C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În motivarea plângerii, petentul a învederat instanței că a fost sancționat contravențional prin procesul verbal de constatare a contravenției _________, nr. xxxxxxx/10.04.2012, reținându-se că în data 07.11.2011, ora 23:14, pe DN1, Românești, jud. Prahova, a fost identificat vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX fără a deține rovinietă valabilă.

Petenta a arătat că nu poate avea calitatea de contravenient deoarece la data la care agentul constatator a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției nu mai era proprietarul sau utilizatorul autovehiculului, acesta din urmă fiind vândut la data de 07.12.2010 numitului S___ M_____.

În drept, petentul a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001 și O.G. nr. 15/2002.

În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar, procesul-verbal de constatare a contravenției (f. 4), dovada de comunicare (f. 5) factura fiscală seria XXXXXX, nr. 0134 din data de 07.12.2010 (f. 8), chitanța nr. 27 din 07.12.2010 (f. 9), copie C.I. (f. 10), certificat atestare fiscală (f. 11).

Petentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În temeiul art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 și art. 1 alin. 2 din O.G. 32/1995, cererea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.

Intimata, deși legal citată, nu a depus întâmpinare, dar a depus la dosar la data de 14.01.2014, în copie, prin Serviciul Registratură, certificat calificat și planșe foto obținută cu sistemul SIEGMCR.

Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 167 alin. 1 Cod procedură civilă, a încuviințat proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.

Prin sentința civilă nr. 4020/21.03.2014 Judecătoria Ploiești a admis plângerea formulată de către petenta S.S.I. I_____-Export S.R.L., cu sediul în București, ______________________. 123, ________________, apartament 6, sector 5, în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. S.A-CESTRIN și a anulat procesul verbal de constatare a contravenției atacat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

" Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________, nr. xxxxxxx întocmit la data de 10.04.2012 de către un agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. – CESTRIN, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei și obligat la plata unui tarif de despăgubire în cuantum de 28 euro, reținându-se că în data de 07.11.2011, ora 23:14, pe DN 1, Românești, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă, contravenție prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.

Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, a procedat la analizarea temeiniciei și legalității procesului-verbal.

În procedeul verificării legalității procesului-verbal de contravenție, instanța nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel invocate și constatate de instanță din oficiu.

Instanța, analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției _________, nr. xxxxxxx/10.04.2012, constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.

Conform art. 13 alin. 1 și alin. 2 din O.G. nr. 2//2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, în cazul contravențiilor continue acest termen curgând de la data constatării faptei. Totodată, potrivit art. 13 alin. 4 din O.G. nr. 2/2001, prin legi speciale pot fi prevăzute și alte termene de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale.

Instanța reține că la data săvârșirii faptei contravenționale ce face obiectul procesului verbal contestat O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România – rovinieta, nu prevedea un termen de prescriție al aplicării sancțiunii contravenționale diferit de cel prevăzut de art. 13 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, acesta fiind așadar termenul general de 6 luni de la data constatării faptei.

Conform art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 144/2012, procesul verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 (fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă).

Instanța va avea în vedere prevederile art. 15 alin. 2 din Constituție, care consacră o excepție de la principiul neretroactivității legii și potrivit cărora “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.

Cu toate că art. 12 din O.G. nr. 2/2001 se referă la situațiile în care printr-un nou act normativ fapta nu mai este considerată contravenție sau sancțiunea prevăzută este mai ușoară, însă această normă specială nu poate deroga de la norma constituțională, care consacră principiul retroactivității legii contravenționale mai favorabile lato sensu.

Potrivit doctrinei, suntem în prezența unui caz de aplicare a legii mai favorabile atunci când legea nouă modifică modul de sancționare a faptei, domeniul de incidență al normei de incriminare, condițiile de tragere la răspundere, regimul executării sancțiunilor etc. Un caz particular de modificare a condițiilor de executare a sancțiunilor îl reprezintă modificarea termenului de prescripție a executării sancțiunii.

Pentru aceste considerente, instanța constată că, în cazul de față, între momentul constatării faptei contravenționale și momentul în care procesul verbal poate fi pus în executare, a intervenit o succesiune de legi, dintre care cea de a doua este mai favorabilă sub aspectul termenului de prescripție în care poate fi aplicată sancțiunea contravențională.

Având în vedere cele expuse mai sus, instanța reține că legea contravențională mai favorabilă sub acest aspect retroactivează, procesele verbale încheiate anterior intrării sale în vigoare fiind supuse condiției de legalitate de a fi întocmite și comunicate în termen de 30 de zile de la data constatării faptei.

Având în vedere că fapta care face obiectul procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției _________, nr. xxxxxxx/10.04.2012 a fost constatată la data de 07.11.2011 iar procesul verbal a fost întocmit în data de 10.04.2012, așadar la mai mult de 30 de zile de la data constatării faptei, instanța constată că dreptul de a aplica sancțiunea contravențională s-a prescris."

Împotriva acestei sentințe recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A– Centrul De Studii Tehnice Rutiere Și Informatică - CESTRIN a formulat recurs, înregistrat de rolul Tribunalului Prahova- SECTIA a II a CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL la data de 11.07.2014, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul menținerii procesului verbal de constatatare și sancționare a contravenției.

În motivarea recursului s-a arătat că procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptelor astfel cum prevede art. 13 alin. 1 din OG nr. 15/2001 și a fost comunicat petentului în termen de 1 lună de la data aplicării sancțiunii conform art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

A mai arătat intimata recurentă că din interpretarea prevederilor articolelor rezultă că prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, intenția legiuitorului a fost aceea ca, în intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției, să nu se poată încheia alte procese-verbale, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile și, în nici un caz, art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni.

În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art.304 pct.8 C.proc.civ., art.312 alin.3 C.proc.civ.

Nu s-a solicitat încuviințarea de probe noi în susținerea recursului.

Intimata S.C. S__ I_____ EXPORT SRL, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță.

Analizând actele dosarului tribunalul reține că Legea nr. 144/2012 a modificat termenul de prescripție a aplicării sancțiunii, având caracterul unei legi contravenționale mai favorabile sub acest aspect, care retroactivează.

În fapt, procesul verbal contestat _________ nr. xxxxxxx/10.04.2012 a fost întocmit la peste 30 de zile de la constatarea săvârșirii faptei imputate (fapta este din data de 07.11.2011 și a fost constatată la acea dată prin mijloace electronice, iar procesul verbal a fost dresat în data de 10.04.2012).

Legea nr. 144/2012 modifică OG nr. 15/2002 și, conform modificărilor aduse art. 9 al. 3 din OG nr. 15/2002, procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).

Termenul de 30 de zile de întocmire a procesului verbal prevăzut în această materie reprezintă o regulă derogatorie, specială, prin raportare la art. 13 din OG nr.2/2001. Această regulă derogatorie este ulterioară întocmirii procesului verbal de contravenție contestat și este indubitabil mai favorabilă destinatarilor obligației de a deține rovinietă valabilă (pentru că prevede un termen mai scurt de aplicare a sancțiunii).

În drept, în aceste condiții modificările aduse de legea nr. 144/2012 constituie într-adevăr o lege contravențională mai favorabilă în sancționarea contravenției prevăzute de art. 8 din OG nr. 15/2002, astfel cum a reținut și instanța de fond. Instanța reține aceasta deoarece această lege instituie un regim sancționator mai ușor prin scurtarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale (căci termenul de 30 de zile arătat mai sus are aceeași natură ca termenul de la art. 13 din OG nr. 2/2001).

Așadar în cauza de față procesul verbal contestat a fost întocmit sub imperiul OG nr. 15/2002 în forma sa la data 10.04.2012, iar ulterior a intervenit o nouă lege (care ar împiedica întocmirea unui astfel de act sancționator). Fiind posibilă aplicarea a 2 legi diferite se pune problema aplicării legii în timp.

Cu privire la ceea ce înseamnă încheierea valabilă a unui act juridic (condițiile de valabilitate ale acestuia) este evident că regula constă în aceea că actul juridic rămâne supus pe aceste aspecte legii sub care a fost întocmit, iar nu noii legi (acest principiu de ordin constituțional fiind denumit principiul neretroactivității legii noi tocmai pentru că prin legea nouă nu se pot stabili cerințe de nulitate pentru acte deja încheiate, trecute). Însă de la această regulă art. 15 al. 2 din Constituție prevede 2 excepții, una fiind și legea contravențională mai favorabilă. Deci legea contravențională mai favorabilă se va aplica și pentru trecut cenzurând actele juridice deja încheiate sub aspectul valabilității acestora (adică retroactivează). În acest sens prevede și art. 12 din OG nr. 2/2001.

Rezultă că pentru procesul verbal contestat în cauza de față instanța a făcut aplicarea Legii nr. 144/2012 (chiar dacă procesul verbal a fost întocmit sub o altă lege). Față de prevederile menționate mai sus ale Legii nr. 144/2012 instanța reține că petentul nu poate fi sancționat pentru încălcarea art. 8 din OG nr. 15/2002 după expirarea unui termen de 30 de zile de la constatarea faptei, motiv pentru care în mod corect s-a dispus de către instanța de fond anularea procesului-verbal contestat.

Față de cele expuse, constatând că în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Constituție privind legea contravențională mai favorabilă, tribunalul va respinge recursul formulat de C_____ în contradictoriu cu intimata petentă S.S.I. I_____-Export S.R.L, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A– Centrul De Studii Tehnice Rutiere Și Informatică - CESTRIN, cu sediul în București, _____________________. 401A, sectorul 6 împotriva sentinței civile nr. 4020/21.03.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata S.S.I. I_____-Export S.R.L., cu sediul în București, ______________________. 123, ________________, apartament 6, sector 5 ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 04.11.2014..

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, G______ M_____ B______ A______ P______ C_____

M________ M______

GREFIER,

T______ L______

RED. P.C.M.

2EX/2.12.014

d.f. XXXXXXXXXXXXXX- Jud. Ploiești

j.f. – C______ C_______