Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel – plângere contravențională -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 1497

Ședința publică din 21 octombrie 2015.

Președinte: B_____ I___ D___

Judecător: B____ C_________

Grefier: V_________ O___

Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul I____________ Județean de Poliție Suceava, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 1077 din 26.11.2014 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind Z_______ V_____ cu domiciliul în mun. Hunedoara, _____________________, _____________, jud. Hunedoara.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 07 octombrie 2015, susținerile părților fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi 21 octombrie 2015.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 1077 din 26.11.2014 Judecătoria Vatra Dornei a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul Z_______ V_____, domiciliat în mun. Hunedoara,_____________________, ___________, jud. Hunedoara, în contradictoriu cu intimata I____________ Județean de Poliție Suceava, cu sediul în mun. Suceava,_____________.9, jud. Suceava, și în consecință a înlocuit sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 680 lei aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/28.06.2014 cu avertisment și a menținut în rest procesul verbal de contravenție.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 28.06.2014 agentul constatator a aplicat petentului o amendă contravențională în cuantum de 680 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 49 al.1 din OUG nr.195/2002 iar conform art.108 al.1 lit. c pct.3 din OUG nr.195/2002 i s-au aplicat și 4 puncte de penalizare.

S-a reținut de către agentul constatator că la data de 28 iunie 2014, în jurul orei 13.26, petentul a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, în interiorul localității Vatra Dornei cu viteza de 83 km/h în localitate, abaterea fiind înregistrată cu aparatul radar ROM 447 montat pe auto MAI xxxxx.

Agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională în baza art. 108 al.1 lit.c pct.3 din OUG nr.195/2002, iar procesul verbal a fost semnat de către petent.

Instanța este competentă conform art. 32 alin.2 din O.G. nr.2/2001, locul săvârșirii faptei fiind D.N.17, localitatea Vatra Dornei iar plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile, respectiv la data de 12 iulie 2014 (data poștei) față de 28.06.2014 – data întocmirii procesului verbal de contravenție.

Analizând actul de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța constată ca procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale imperative referitoare la formă si conținut, prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001.

Față de caracterul imperativ-limitativ al cazurilor prevăzute de art.17, toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, atrag sancțiunea nulității numai dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. Astfel încât prin lipsa posibilității de a formula obiecțiuni, petentul nu a demonstrat că a suferit vreo vătămare, cu atât mai mult cu cât prin intermediul plângerii contravenționale formulate are posibilitatea de a invoca toate neregulile referitoare cu privire la existența faptei contravenționale ori a existenței vinovăției celui sancționat.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța reține că procesul verbal este temeinic.

Instanța constată existența faptei așa cum este reținută în procesul verbal de contravenție întrucât din planșele fotografice depuse de intimată la dosar rezultă clar că la data de la data de 28 iunie 2014, ora 13.26 conducătorul autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare XXXXXXX a condus în localitate cu viteza de 83 KM/h.

Instanța reține conform jurisprudenței instanței de control european, în materie penală, problema administrării probelor trebuie analizată conform principiul prezumției de nevinovăție, potrivit căruia revine în sarcina autorităților statului să dovedească existența faptei imputate contravenientului. De asemenea instanța are în vedere și Decizia I___ P__ c. României în care Curtea EDO a statuat că trebuie să existe un echilibrul între prezumția de nevinovăție specifică noțiunii autonome de „acuzație penală” și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, existentă în dreptul național.

Instanțele naționale trebuie să ofere petentului cadrul necesar pentru ca petentul să își expună cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale, stabilind că simpla contestare a procesului verbal de contravenție nu poate determina anularea procesului verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii întocmit în baza unor cercetări temeinice efectuate de organele de specialitate și susținut prin probe depuse la dosar.

Așadar, analizând echitabilitatea procedurii în întregul ei, instanța constată că procedura contravențională i-a oferit petentului posibilitatea de a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedural.

Prin probele administrate în cauză, intimata a făcut dovada faptului că în constatarea contravenției comise de către petent au fost respectate toate dispozițiile legale incidente în cauză. În acest sens, instanța a stabilit că abaterea a fost înregistrată cu aparatul radar montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx, aparat radar care a fost verificat metrologic, conform copiei după verificarea metrologică a aparatului radar iar operatorul radar a fost atestat.

Raportat la sancțiunea principală, sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra comportamentului pe care trebuie să îl aibă în calitate de participant la trafic. Aprecierea instanței are ca bază, pe de o parte, dispozițiile art.5, alin.5 din O.G. nr.2/2001 potrivit căruia sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptei săvârșite și art.21, alin.3 conform căruia, la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de „împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului”, precum și art.7, alin.3, prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.

În concret, instanța are în vedere antecedența contravențională a petentului rezultată din fișa de cazier auto, fila nr. 34 dosar, specificul poțiunii de drum unde a fost săvârșită fapta precum și atitudinea sinceră a petentului.

Împotriva aceste sentințe a declarat apel pârâtul IPJ Suceava, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu precizarea că fără probe, instanța a reținut circumstanțe atenuante cu privire la împrejurările comiterii faptei, înlocuind amenda aplicată cu avertisment și mai mult, petentul nu a făcut dovada unor circumstanțe de natură să reindividualizeze în acest mod sancțiunea contravențională.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond și respingerea plângerii contravenționale.

Prin întâmpinare (f. 9), intimatul Z_______ V_____ a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, Tribunalul expune următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 28.06.2014 agentul constatator a aplicat petentului o amendă contravențională în cuantum de 680 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 49 al.1 din OUG nr.195/2002 iar conform art.108 al.1 lit. c pct.3 din OUG nr.195/2002 i s-au aplicat și 4 puncte de penalizare.

S-a reținut de către agentul constatator că la data de 28 iunie 2014, în jurul orei 13.26, petentul a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, în interiorul localității Vatra Dornei cu viteza de 83 km/h în localitate, abaterea fiind înregistrată cu aparatul radar ROM 447 montat pe auto MAI xxxxx.

Fapta petentului așa cum a fost reținută în procesul-verbal contestat, întrunește elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționat.

Potrivit art.21 alin. 3 din O.G.nr. 2 / 2001, ” Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”.

În speța de față, tribunalul apreciază ca și prima instanță că scopul preventiv al sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea sancțiunii ” avertisment ”, având în vedere numărul mic de pachete de țigări, precum și faptul că petentul se află la prima abatere contravențională.

În speța de față, tribunalul ca și prima instanță apreciază că scopul preventiv al sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea sancțiunii ” avertisment ”, având în vedere faptul că petentul se află la prima abatere contravențională și a recunoscut săvârșirea faptei nemaicriticând sentința menționată.

Față de aceste considerente tribunalul consideră că hotărârea apelată, este temeinică și legală, motiv pentru care, în temeiul art. 480 C.pr.civilă, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul I____________ Județean de Poliție Suceava, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 1077 din 26.11.2014 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind Z_______ V_____ cu domiciliul în mun. Hunedoara, _____________________, _____________, jud. Hunedoara.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 octombrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

B_____ I___ D___ B____ C_________ V_________ O___

Red. B_____ I___ D___

Judecător fond: U________ C_______

Tehnored. V_________ O___ 4 ex./02.11.2015