ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR.XXXXXXXXXX

S E N T I N Ț A nr.136

Ședința publică din data de 3 iunie 2015

Președinte – L______ F______ A______

Grefier – M_______ D____

Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamanții P______ O___, cu domiciliul în comuna Tisău, ____________________________ și P______ V_____, cu domiciliul în ____________________________, _____________________________. 55, județul B____, în contradictoriu cu pârâții O__ P_____ SA, cu sediul în municipiul București, ______________________________, nr.22, sector 1 și M_________ E________, Comerțului și Turismului, cu sediul în municipiul București, Calea Victoriei, nr.152, sector 1.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 27 mai 2015, fiind consemnate în ședința de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 3 iunie 2015, dând următoarea sentință:

C U R T E A

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. XXXXXXXXXX reclamanții P______ O___ și P______ V_____, în contradictoriu cu pârâții O__ P_____ SA și M_________ E________, Comerțului și Mediului de Afaceri, au solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate _________ nr. xxxxx/9.12.2010 și MO3 nr. xxxxx/29.07.2011, emise în favoarea O__ P_____ SA, obligarea pârâtei să le restituie bunurile trecute abuziv în proprietatea societății, cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că dețin în coproprietate pe raza teritorial-administrativa a satului Grajdana, ____________________________, suprafața de 2,96 ha teren agricol.

_______________________ din putinele comune care au reușit să scape de procesul colectivizării, astfel ca terenurile respective nu au făcut obiectul prevederilor legilor de constituire si reconstituire a dreptului de proprietate apărute după anul 1990. Aceste terenuri s-au aflat continuu în proprietatea reclamanților, folosindu-le si plătind anual impozitele si taxele aferente.

Se arată în continuare că înainte de anul 1989 această suprafața de teren a fost micșorată în mod abuziv prin amplasarea a doua sonde, numerotate 13 si 374 Bărbuncești, de către M_________ Petrolului, actuala societate O__ P_____ SA.

Instituția care le-a amplasat și instituțiile de stat care au acceptat ca în mod abuziv aceste sonde să fie amplasate pe terenuri nu au ținut cont de faptul că reclamanții erau proprietari, iar aceste terenuri nu aparțineau domeniului statului, C.A.P.-urilor sau I.A.S.-ului.

Mai arată reclamanții că, începând cu anul 1990, în repetate rânduri au încercat să-și recupereze aceste terenuri sau măcar să primească o chirie pentru că erau ocupate ilegal cu instalații petroliere, adresându-se societății pârâte.

La una dintre solicitările formulate reprezentanții societății au răspuns în sensul că terenurile pe care sunt amplasate sondele 13
și 374 Bărbuncești se află în proprietatea O__ P_____ SA, conform certificatelor contestate - _________, numerele xxxxx, respectiv xxxxx, fără a comunica
documentele care au stat la baza eliberării acestora.

Reclamanții menționează că au solicitat aceste documente, deoarece nimeni nu a semnat vreodată vreun act prin care aceste terenuri să treacă în proprietatea societății pârâte.

Consideră reclamanții că susținerea pârâtei în sensul că a intrat în posesia acestor terenuri în baza Decretului de expropriere nr. 338/1958 nu poate fi primită, întrucât la acea dată sondele respective nu erau amplasate pe teren, terenul fiind cultivat.

Conform evidențelor și martorilor sonda 13 Bărbuncești a fost forată și amplasată pe teren în anul 1969, adică la peste 10 ani de la apariția Decretului 338/1958, iar sonda 374 Bărbuncești a fost amplasată, tot abuziv, în anul 1972.

Refuzul și ostilitatea prin care O__ P_____ SA s-a eschivat să pună la dispoziție actele solicitate nu a făcut decât să confirme faptul că terenurile respective sunt ocupate ilegal și că aceste terenuri nu puteau să facă obiectul Decretului 338/1958.

Reclamanții solicită, totodată, să se aibă în vedere că pârâta a indus în eroare organele locale în vederea obținerii acestor certificate, chiar dacă aceste terenuri nu fac obiectul art.1 din HG 834/1991; "terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societățile comerciale înființate prin hotărâre a Guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului de resort, iar pentru societățile comerciale înființate prin decizia organului administrației locale de stat de către autoritatea publică județeană", terenurile aflându-se, însă, in proprietatea reclamanților.

O__ P_____ SA s-a folosit abuziv de dispozițiile HG 834/1991, fără a respecta prevederile art. 19 si 20 din Legea nr. 15/1990.

La data apariției acesteia terenurile respective nu figurau în patrimoniul societății, astfel încât reclamanții consideră că au fost emise ilegal cele doua certificate.

M_________ E________, Comerțului si Mediului de Afaceri a interpretat eronat prevederile HG 834/1991, hotărâre emisă în vederea aplicării prevederilor art. 19 și art. 20 din Legea 15/1990.

Concluzionând, reclamanții solicită să se constate nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate _________ nr. xxxxx pentru suprafața de 1948,31 m.p., emis la data de 9 decembrie 2010, a actelor emise ulterior acestuia, încheierii de carte funciară nr.477/07.01.2011, a intabulării și anularii numărului cadastral, nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate _________ nr. xxxxx pentru suprafața de 2162 m.p., emis la data de 29 iulie 2011, a actelor emise ulterior acestuia, încheierii de carte funciara nr. xxxxx/11.08.2011, a intabulării si anularii nr. cadastral și obligarea pârâtei să restituie bunurile trecute în proprietatea sa.

În cauză a formulat întâmpinare pârâtul M_________ E________, Comerțului si Turismului prin care, pe cale de excepție, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului E________, Comerțului si Turismului, excepția de prematuritate a cererii de chemare în judecată și excepția de tardivitate a cererii de chemare în judecată.

Pârâtul arată, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului E________, Comerțului si Turismului, că, potrivit jurisprudenței, calitatea procesuală a tuturor părților trebuie dovedită de cel care sesizează instanța cu o cerere.

Excepția invocată este întemeiată având în vedere ca O__ P_____ SA se număra în prezent printre societățile naționale și societățile pentru care M_________ Energiei, Întreprinderilor M___ și Mijlocii și Mediului de Afaceri îndeplinește atribuțiile de instituție publică implicată în domeniul privatizării, precum și pentru regiile autonome aflate sub autoritatea Ministerului Energiei, Întreprinderilor M___ și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

Conform art.3 alin. 1 din OUG nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative se înființează M_________ Energiei, Întreprinderilor M___ și Mijlocii și Mediului de Afaceri, prin preluarea activităților și a structurilor de la Departamentul pentru Energie și de la Departamentul pentru Întreprinderi M___ și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism, exclusiv cele din domeniul turismului.

M_________ Energiei, Întreprinderilor M___ și Mijlocii și Mediului de Afaceri se organizează și funcționează, conform art.1 alin. 1 din HG 42/2015, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia și programul de guvernare în domeniile energetic și resurselor energetice, întreprinderilor mici și mijlocii, cooperației și mediului de afaceri, în concordanță cu cerințele economiei de piață și pentru stimularea inițiativei operatorilor economici.

Printre funcțiile îndeplinite de M_________ Energiei, Întreprinderilor M___ și Mijlocii și Mediului de Afaceri se regăsește și cea prevăzută de art. 2 alin. 1 lit. c din actul normativ mai sus-menționat, respectiv de reprezentare, prin care se asigură, în condițiile legii, în numele statului român și al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern și extern în domeniile sale de activitate, precum si de administrare a proprietății publice din domeniul producției, distribuției și furnizării energiei electrice și termice, precum și din domeniul exploatării, prelucrării și valorificării resurselor minerale energetice.

Potrivit art. 8 alin. 2 din HG 42/2015 ministrul reprezintă și angajează ministerul în raporturile cu celelalte autorități publice, precum și cu alte persoane fizice și juridice din țară sau din străinătate, precum și în justiție și în raporturile cu celelalte organe jurisdicționale. În acest scop, ministrul poate da mandat de reprezentare persoanelor din subordine.

De asemenea, M_________ Energiei, Întreprinderilor M___ si Mijlocii si Mediului de Afaceri este cel care, conform prevederilor art. 3 alin. 1 pct. 6 din actul mai sus-menționat, îndeplinește atribuțiile privind exercitarea calității de acționar al statului privind administrarea, restructurarea, privatizarea, reorganizarea și, după caz, lichidarea societăților naționale, companiilor naționale și a altor societăți din domeniul producției, distribuției și furnizării energiei electrice și termice, precum și din domeniul exploatării, prelucrării și valorificării resurselor minerale energetice: cărbune, uraniu, petrol, țiței și gaze naturale, precum și a filialelor acestora.

În concluzie, având în vedere ca raportul juridic dedus judecații deriva din activitatea desfășurata de structurile existente în cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor M___ si Mijlocii si Mediului de Afaceri, iar activitățile au fost preluate așa cum rezultă din actele normative menționate, pârâtul solicită ca în cauza sa fie citat M_________ Energiei, Întreprinderilor M___ si Mijlocii si Mediului de Afaceri.

Cu privire la excepția de prematuritate a acțiunii pârâtul solicită să se rețină că din înscrisurile comunicate nu reiese că reclamanții au îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ pentru actele administrative cum este cazul certificatului de atestare a dreptului de proprietate _________ nr. xxxxx din 09.12.2010 si MO3 nr.xxxxx/29.07.2011 emise de M_________ E________, Comerțului si Mediului de Afaceri. Solicitările reclamantilor au fost adresate societății naționale O__ P_____ SA si nu Ministerului E________, Comerțului și Mediului de Afaceri, actualmente M_________ E________, Comerțului și Turismului.

Astfel, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămata într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau in parte, a acestuia.

Potrivit art. 109 pct. (2) 1 Cod de procedură civilă, în cazurile anume prevăzute de lege sesizarea instanței competente se face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecata.

Având în vedere dispozițiile legale mai sus enunțate se solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca prematur formulată, ca inadmisibilă.

Referitor la excepția de tardivitate a acțiunii, pârâtul arată că acțiunea a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de art. 11 alin. (1) si alin. (2) din Legea 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, întrucât a fost formulată cu depășirea termenului de 6 luni, respectiv de un an de la data emiterii actului.

Instituția termenelor procedurale impune îndeplinirea actelor de procedură în conformitate cu dispozițiile legale și contribuie la asigurarea disciplinei procedurale, având menirea de a stimula activitatea părților, prin sancțiunea instituită prin nerespectarea lor, iar toate termenele legale imperative sunt prezumate a fi statornicite sub sancțiunea decăderii. Derogările de la aceasta regulă trebuie sa fie expres prevăzute într-o dispoziție a legii.

Actele administrative vizate de cererea de chemare în judecată au fost emise în anul 2010, respectiv 2011, iar acțiunea în anulare a certificatelor a fost introdusă la instanța de judecată în anul 2015, cu depășirea termenului de decădere de 6 luni, respectiv de un an de la data emiterii actului.

Data la care reclamanții au luat cunoștința de conținutul certificatului de atestare a dreptului la proprietate este data înscrierii în cartea funciara a dreptului de proprietate atestat prin acest act administrativ si anume pentru certificatul _________ nr. xxxxx - încheierea de carte funciara nr. 477 din 07.11.2011, iar pentru certificatul _________ nr. xxxxx - încheierea de carte funciara nr. xxxxx din data de 11.08.2011.

În considerarea efectelor erga omnes ale înscrierilor in cartea funciara, data efectuării acestei înscrieri este data la care reclamanții au luat cunoștință de existenta actelor administrative a căror anulare o solicita.

Consideră pârâtul că a intervenit decăderea din dreptul material la acțiune a reclamanților în ceea ce privește anularea actelor administrative contestate.

Pentru aceste motive solicită admiterea excepției invocate și respingerea cererii de anulare ca tardiv introdusă.

Pe fondul cauzei pârâtul arată că aceste certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului nu reprezintă titlu de proprietate, ci atestă o anumită situație patrimonială existentă Ia un moment dat, respectiv atestă dreptul de proprietate asupra terenului din patrimoniul societății comerciale la data înființării acesteia prin hotărâre de Guvern.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 834/1991, ministerul de resort atestă prin certificat dreptul de proprietate asupra terenurilor deținute în patrimoniu de către societatea comercială la data înființării acesteia prin hotărâre de Guvern, pe baza documentațiilor întocmite de comisia constituită la nivelul societății comerciale și avizată de organele teritoriale de specialitate, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (fost O.C.O.T.) și D.U.A.T., teren necesar desfășurării activității, potrivit obiectului de activitate al societății comerciale.

Dreptul de proprietate al societății comerciale a fost dobândit prin efectul legii (art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990) și nu prin actul administrativ a cărui anulare se solicită.

În calitate de minister de resort, M_________ E________, Comerțului si Turismului (in baza HG 834/1991) eliberează certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate in patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora prin hotărâre a guvernului, numai pe baza documentației topografice avizata de organele Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Departamentului de Urbanism si Amenajare a Teritoriului (potrivit criteriilor nr. 2665/1992 ale Ministerului Finanțelor Publice, art. 15).

Astfel, răspunderea întocmirii documentației topografice în vederea emiterii certificatului nu revine ministerului de resort, iar conformitatea înscrierilor în cartea funciară pentru suprafețele de teren ale societăților pentru care au fost emise certificate de atestare a dreptului de proprietate nu intră în atribuțiile acestuia.

Din analiza documentației se poate constata că atât pe planșe, cât si pe procesele verbale de vecinătate, apare ca vecin numai Primăria Tisău, care a si semnat procesul-verbal de vecinătate (la certificatul pentru sonda 13, MO3 nr. xxxxx/2010), iar la celalalt certificat, cu _________ nr. xxxxx/2011 pentru sonda 374 apare mențiunea „proprietari particulari neidentificați", mențiune însușita de organele avizatoare, O.C.P.I. si D.U.A.T., care au semnat anexa 2, procesul verbal fiind semnat tot de Primăria Tisău.

În concluzie, pârâtul solicită admiterea excepțiilor invocate și respingerea cererea de anulare a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor menționate, emise de M_________ E________, Comerțului si Turismului ca neîntemeiată.

Pârâta O__ P_____ SA a achiesat la întâmpinarea celuilalt pârât, reiterând aceleași excepții și apărări.

Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_________ E________, Comerțului și Turismului, întrucât acesta a emis certificatele de proprietate în litigiu, fără a verifica documentația tehnică.

Cu privire la excepția de prematuritate a acțiunii reclamanții au arătat că au îndeplinit procedura prealabilă, adresându-se societății O__ P_____ SA.

Referitor la excepția de tardivitate a acțiunii au solicitat să se aibă în vedere că au luat cunoștință de certificate în trimestrul III al anului 2014.

Pe fond reclamanții au menținut argumentele invocate în cererea de chemare în judecată, solicitând admiterea acțiunii.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând excepțiile invocate de pârâți, în temeiul dispozițiilor art. 248 Cod de procedură civilă , Curtea reține următoarele:

Analizând mai întâi excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_________ E________, Comerțului și Turismului în acțiunea în constatarea nulitații certificatelor de atestare a dreptului de proprietate _________ nr. xxxxx/9.12.2010 și M03 nr. xxxxx/29.07.2011, Curtea constată că aceste certificate au fost emise de M_________ E________, Comerțului și Mediului de Afaceri în favoarea O__ P_____ SA (filele 16, 17), al cărui succesor în drepturi și obligații este pârâtul M_________ E________, Comerțului și Turismului, conform dispozițiilor art. 2 din OUG nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cum, de altfel, însuși pârâtul menționează în întâmpinare la pct. II (fila 39).

Împrejurarea că a fost înființat M_________ Energiei, Întreprinderilor M___ și Mijlocii și Mediului de Afaceri, care îndeplinește funcțiile și exercită atribuțiile în domeniile energetic și resurselor energetice, precum și în domeniile întreprinderilor mici și mijlocii, cooperației și mediului de afaceri nu conferă, în cauză, calitate procesuală pasivă acestui minister nou înființat, cât timp funcțiile și atribuțiile acestui minister sunt cele reglementate de dispozițiile art. 3 din ordonanță, neexistând dispoziții speciale privind reprezentarea în justiție de către acest minister a fostului Minister al E________, Comerțului și Mediului de Afaceri, în cadrul oricărui tip de litigii. Sub acest aspect, ministerul are funcția de reprezentare pe plan intern și extern numai în domeniile sale de activitate, conform art. 2 alin. 1 lit. c din HG nr. 42/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, Întreprinderilor M___ și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

Curtea mai reține că, potrivit dispozițiilor art. 7, 8 și 13 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, calitate procesuală pasivă în litigiile de contencios administrativ o are autoritatea emitentă a actului pretins vătămător, în speță această calitate revenind emitentului celor două certificate, al cărui continuator este pârâtul M_________ E________, Comerțului și Turismului.

În consecință Curtea va respinge excepția analizată ca neîntemeiată.

Examinând în continuare excepția de prematuritate a acțiunii în anularea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate mai înainte indicate, Curtea reține că aceste certificate sunt acte administrative individuale, contestate de terțe persoane, nu de destinatarul actelor.

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 zile de la comunicare, revocarea acestuia.

Potrivit alin. 3, este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. 7.

Art. 193 alin. 1 Cod de procedură civilă stabilește că, în cazurile în care legea prevede îndeplinirea unei proceduri prealabile, sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea acestei proceduri.

Instanța de contencios administrativ învestită cu o acțiune în anularea unui act administrativ trebuie să verifice dacă persoana vătămată a exprimat autorității publice intenția sa de revocare a actului administrativ contestat.

Instanța constată, în speță, că reclamanții nu au îndeplinit, însă, procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, nesolicitând autorității emitente revocarea actului administrativ.

Sub acest aspect instanța reține că reclamanții P______ O___ și P______ V_____ nu au depus la dosar o atare plângere adresată Ministerului E________, Comerțului și Turismului, iar cererile adresate pârâtei O__ P_____ SA nu sunt de natură a duce la îndeplinirea cerinței legale reglementate de art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, pârâta nefiind emitentul celor două certificate.

Or, pentru a fi îndeplinită condiția procedurii prealabile prevăzută de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 este necesar ca persoana care se consideră vătămată prin actul administrativ individual să solicite autorității publice emitente, în termenul legal, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, revocarea acestuia.

Reclamanții nu se încadrează in categoria persoanelor prevăzute de art. 7 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 si nu este vorba de un act administrativ asimilat.

Procedura prealabila da posibilitatea organului emitent al actului administrativ sau organului ierarhic superior sa reexamineze actul administrativ contestat, neefectuarea ei fiind sancționata cu respingerea acțiunii ca inadmisibila.

Curtea constata ca in speța este incidenta aceasta din urma ipoteza, deoarece reclamanții nu au sesizat paratul – minister - cu o plângere prealabila pentru revocarea actului considerat vatamator.

Cum reclamanții nu au îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 cu privire la certificatele de atestare a dreptului de proprietate emise pentru societatea O__ P_____ SA, având în vedere că efectuarea procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 este obligatorie și constituie o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, în conformitate și cu prevederile art. 193 alin. 1 Cod de procedură civilă, potrivit cărora sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta, Curtea constată că excepția analizată este întemeiată.

Pentru considerentele expuse, in temeiul dispozițiilor art. 193 Cod de procedura civila si art. 14 alin. 1, coroborat cu art. 7 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite excepția prematurității cererii de chemare în judecată si va respinge acțiunea ca inadmisibila, ceea ce face inutila cercetarea celorlalte excepții și a fondului cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul M_________ E________, Comerțului și Turismului ca neîntemeiată.

Admite excepția prematurității cererii de chemare în judecată invocată de același pârât:

Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanții P______ O___, cu domiciliul în comuna Tisău, ____________________________ și P______ V_____, cu domiciliul în ____________________________, _____________________________. 55, județul B____, în contradictoriu cu pârâții O__ P_____ SA, cu sediul în municipiul București, ______________________________, nr.22, sector 1 și M_________ E________, Comerțului și Turismului, cu sediul în municipiul București, Calea Victoriei, nr.152, sector 1.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Curtea de Apel Ploiești.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2015.

Președinte,

L______ F______ A______

Grefier,

M_______ D____

Redactat LFA

Tehnored.LFA/MD

6 ex/10.07.2015