R O M Â N I A

CURTEA DE APEL B_____

SECTIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr.1109/AP Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 28 septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C____ E____ C____ - judecător

Judecător: N_______ G_________

Grefier: N_______ A_______

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta POLIȚIA L_____ F______, împotriva sentinței civile nr.329/MAS din data de 25 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul B_____, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat C______ A______ pentru apelanta reclamantă Poliția L_____ F______, lipsă fiind intimatul pârât S____ C_________.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Reprezentanta apelantei reclamante declară că nu are alte cereri prealabile de formulat, probe de solicitat.

Nemaifiind alte cereri formulate, incidente de soluționat, în baza art.392 Cod de procedura civilă, instanța declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentanta apelantei reclamante solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.

În susținerea apelului se arată faptul că există înscrisuri care atestă obligația apelantei reclamante de a emite decizia de impunere pentru recuperarea sumelor achitate intimatului pârât cu titlu de sporuri, având în vedere că acesta nu mai era funcționar public la momentul promovării acțiunii, astfel încât pentru a putea fi emisă decizia de impunere a fost necesară promovarea unei astfel de acțiuni în instanță.

Referitor la excepția lipsei de interes, arată că s-a respins acțiunea la fond constatându-se lipsa de interes a reclamantei, însă solicită a se observa că, având în vedere intervenția celor două legi de exonerare de la plată se justifică interesul în promovarea acestei acțiuni.

În baza art.394 Cod de procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile.

C U R T E A :

Constată că prin sentința civilă nr.329/MAS/25 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul B_____ în dosar nr.XXXXXXXXXXXX s-a admis excepția lisei de interes invocată din oficiu și, în consecință:

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta POLIȚIA L_____ F______, în contradictoriu cu pârâtul S____ C_________, ca fiind lipsită de interes.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:

În urma unor controale ale Curții de Conturi B_____ efectuate la instituția reclamantă al căror rezultat este cuprins în Deciziile nr. 6/07.02.2012 și nr. 65/25.07.2014 s-a constatat acordarea unor adaosuri salariale fără bază legală funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul acesteia în anii 2008-2012 și în continuare, respectiv sporul de dispozitiv, sporul de confidențialitate, sume compensatorii, sporul de condiții vătămătoare. S-a dispus în consecință ca ordonatorul principal de credite să ia măsuri pentru stabilirea în condițiile legii a prejudiciului și pentru recuperarea sa. Decizia nr. 6/07.02.2012 a fost atacată în instanță, acțiunea fiind respinsă în mod irevocabil.

Pârâtul S____ C_________ a făcut parte din personalul contractual angajat al reclamantei și se află printre angajații ce au beneficiat de sporuri acordate de către angajatoarea UAT F______ în perioada 2009-2010.

Astfel cum s-a indicat și prin acțiunea introductivă în petitul subsidiar, în cauză își găsesc aplicabilitatea dispozițiile Legii nr. 84/2012 și ale Legii nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice.

Or, așa cum și reclamanta arată, dispozițiile art. 2 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice potrivit cărora „Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condițiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.

(2) Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzute la alin. (1), nu se restituie.”, sunt de natură a împiedica orice punere în executare a unui eventual titlu executoriu obținut ca urmare a unui astfel de demers, debitorii fiind remiși de datorie prin efectul legii.

De asemenea, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 124/2014, se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii.

Pârâtul beneficiază de aceste prevederi, astfel că este exonerată de restituirea sumelor încasate pe nedrept, astfel cum s-a reținut prin deciziile organului de control. Nu se limitează în timp aplicarea Legii nr. 124/2014, astfel că exonerarea intervine cu privire la toate debitele constatate prin decizii ale Curții de Conturi, chiar dacă ele au fost produse în anii anteriori. În situația unde a dorit limitarea aplicării dispozițiilor acestei legi, legiuitorul a specificat expres, cum este cazul tichetelor cadou aferente doar anilor 2008, 2009 sau indemnizații pentru concedii medicale nerecuperate până la sfârșitul lunii decembrie 2013, astfel cum se indică în alineatele 2 și 3 ale aceluiași articol.

În consecință, exonerarea pârâtului de la plata debitelor reținute este integrală și vizează întreaga perioadă dedusă acțiunii.

În condițiile aplicării actului normativ menționat se impune analiza interesului urmărit de reclamantă prin promovarea prezentei acțiuni.

Conform art. 32 alin. 1 lit. d C.pr.civ., una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile, o constituie justificarea unui interes, art. 33 C.pr.civ. stabilind că interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Interesul este folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă și a cărui realizare o urmărește prin promovarea acesteia. Or, în prezența actului normativ de amnistie fiscală nu mai poate fi dispusă obligarea pârâtului la restituirea sumei încasate pe nedrept, astfel că acțiunea este lipsită de folosul practic urmărit. Chiar dacă s-a încercat justificarea interesului prin necesitatea de a se îndeplini obligația de identificare a prejudiciului creat, această operațiune a fost deja realizată de către reclamantă anterior introducerii acțiunii, petitul în realizare, și nu cel în constatarea debitului fiind cel care poate justifica interesul promovării unei acțiuni. Or, în aceste condiții folosul urmărit nu este unul practic, întrucât pârâtul nu poate fi obligată la plata sumei încasate pe nedrept cât timp a intervenit amnistierea sa.

Ca urmare a apariției unei imposibilități legale din partea reclamantei de a proceda la recuperarea sumelor de bani care formează obiectul prezentei judecăți, cererea acesteia privind constatarea debitului pârâtului față de ea și obligarea la plata lui, nu satisface cerințele privind legitimitatea și actualitatea interesului, deoarece constatarea de către instanță a existenței și cuantumului debitului și obligarea la plata lui este lipsită de orice utilitate practică, având în vedere, pe de o parte, împrejurarea că acest debit a fost determinat generic prin Decizia nr. 06 din 07.02.2012 emisă de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi B_____, iar individual de către reclamantă, conform înscrisurilor depuse la dosar (filele 14 – 25), iar pe de altă parte, reclamanta nu mai poate proceda la recuperare, indiferent de cuantumul creanței sale față de pârât.

Față de considerentele expuse, instanța a admis excepția invocată și a respins acțiunea ca fiind lipsită de interes.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta Poliția L_____ F______ solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.

În motivare apelanta a arătat că cererea de chemare în judecată a fost greșit calificată de către prima instanță, în sensul că a solicitat exonerarea pârâtei de la plata sumei solicitate, ca urmare a existenței legilor speciale de exonerare de la plata acestor sume, constatate de către Curtea de Conturi a României, ca fiind nelegale.

Apelanta a susținut că acțiunea formulată este fondată și caracterizată de un interes procesual legitim, în conformitate cu prevederile art. 256 alin. 1 din Codul muncii, care prevede că salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie, iar măsura de control aplicată instituției este de stabilire și recuperare a acestui prejudiciu.

Conform practicii judecătorești a Tribunalului B_____, Secția I Civilă, s-a admis cererea instituției reclamante într-o cauză similară și pârâta a fost obligată la plata sumei solicitate, odată cu exonerarea acesteia de la plata sumei – sentința civilă nr. 158/MAS/2015 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.

Apelanta a precizat că singurele condiții pentru recuperarea acestor sume constau practic în existența unei plăți către salariat și caracterul nedatorat al acestei plăți, fiind irelevantă vinovăția sau nevinovăția salariatului în încasarea sumei.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel invocate și a dispozițiilor art.476 din Noul Cod de procedură civilă, instanța de control judiciar constată că apelul promovat împotriva sentinței civile nr. 329/MAS/25 februarie 2015 a Tribunalului B_____ este nefondat.

Drepturile salariale ce fac obiectul pretențiilor deduse judecății reprezintă contravaloarea sporului de dispozitiv și de confidențialitate, încasat de intimatul pârât în perioada 2009-2010.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 84/2012 și Legii nr. 124/2013 s-a dispus exonerarea de la plată a sumelor reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul din sectorul bugetar urma să le restituie ca urmare a unor decizii de impunere emise de angajator, ca o consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.

Cererea reclamantei de a obliga angajatul la plata unor sume de bani pentru care legiuitorul a prevăzut exonerarea de la plată este neîntemeiată întrucât prin aceasta s-ar încălca aceste dispoziții legale imperative.

De asemenea, este nefondată și cererea formulată în subsidiar prin care s-a solicitat să se constate incidente prevederile Legii nr. 84/2012 și Legii nr.124/2004 și să se dispună exonerarea de la plata sumelor datorate de către pârâți, deoarece constatarea incidenței unor texte de lege nu este admisibilă. Astfel, potrivit art. 35 Cod procedură civilă „cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.

În speță, cererea formulată în principal, de obligare la plata unor sume de bani, care potrivit susținerilor sale au fost plătite necuvenit pârâtei, este una în realizarea acestor drepturi și exclude admisibilitatea cererii în constatarea exonerării de la plata acelorași drepturi bănești, aceste cereri fiind totodată lipsite de interes și contradictorii.

Pentru toate aceste considerente Curtea, constatând că motivele de apel invocate sunt nefondate și că soluția primei instanțe este dată cu respectarea legii, în temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă va respinge apelul declarat de apelanta Unitatea Administrativ Teritorială F______ împotriva sentinței civile nr. 329/MAS/25 februarie 2015 a Tribunalului B_____.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge apelul declarat de apelanta Poliția L_____ F______ împotriva sentinței civile nr.329/MAS/25 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul B_____ - secția I civilă, complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2015.

Președinte, C____ E____ C____		Judecător, N_______ G_________
	Grefier, N_______ A_______

Red.CEC/28.09.2015

Tehnored.N.A. 28 Septembrie 2015- 4 ex.

Jud fond C.R_____