ROMÂNIA

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 951

Ședința publică din: 28.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C______ G_______

JUDECĂTOR: D_____ M_____

GREFIER: M________ R_____

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta petentă ________________, cu sediul în Târgoviște, ___________________________. 86, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 674/16.02.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, cu sediul în _____________________. 401 A, sector 6, ,având ca obiect „anulare proces-verbal de contravenție”.

Cererea de apel este timbrată cu suma de 20 lei conform chitanței fiscale nr. xxxxxxx/02.04.2015 ( fila 5 dosar)

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele: învederându-se instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare și faptul că, prezenta cauză se află la primul termen de judecată, în apel;

Tribunalul, din oficiu, după verificarea efectuată potrivit art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 95 alin. 2 Cod procedură civilă, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece pricina, iar în temeiul art. 238 Cod procedură civilă, estimează că prezenta cauză va fi soluționată la acest termen de judecată.

Tribunalul, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat și văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, potrivit disp. art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă și că nu s-au solicitat probe noi, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului de față :

Prin sentința civilă nr. 674/16.02.2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Târgoviște a respins plângerea formulată de formulată de petenta ________________, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, dispunându-se menținerea procesului verbal ca legal și temeinic.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele :

Prin procesul verbal _________ nr. xxxxxxx a fost sancționată petenta, deoarece, la data de 22.09.2014, autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX , a fost surprins pe DN 65 km 15 + 550 m , fără a deține rovinietă valabilă .

Fapta a fost încadrată în dispozițiile art. 8 alin 1 din OG 15/2002 , procesul verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului , întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere , gestiune , monitorizare și control al rovinietei prin verificarea ulterioară a înregistrărilor.

Petenta în motivarea plângerii nu face vorbire de faptul dacă a circulat sau nu fără rovinietă la data menționată în procesul verbal , ci menționează că, lipsa semnăturii olografe a agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal .

Petenta mai face referire și la lipsa mențiunilor referitoare la datele de identificare ale contravenientei persoanei juridice prevăzute de art. 16 alin 6 din OG nr. 2/2001 și anume , numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal precum și date de identificare ale persoanei care o reprezintă însă instanța reține că , potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 numai lipsa mențiunilor privind denumirea și sediul persoanei juridice atrage nulitatea procesului verbal de contravenție.

Dacă petenta consideră că, prin lipsa mențiunilor cu privire la numărul de înmatriculare în Registrul comerțului și al codului fiscal i-a produs vreo vătămare, trebuia să accentueze care este aceasta și să producă dovezi.

Cu privire la lipsa semnăturii agentului constatator de pe procesul verbal întocmit în cazul de față , acesta conține mențiunea că a fost generat și semnat electronic conform Legii nr. 455/20o1 și HG nr. 1259/2001 de către agentul constatator V_____ C______ R_____ posesor al certificatului calificat aflat la fila 6.

Instanța apreciază că procesul verbal contestat îndeplinește cerința existenței semnăturii agentului constatator, întrucât art. 17 din OG nr. 2/2001, nu prevede că această semnătură trebuie să fie olografă.

Potrivit art. 4.4 din Legea nr. 455/20o1, semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții : este legată în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar este legată de datele în forma electronică la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

De asemenea, art. 7 din Legea nr. 445/2001 prevede că, în cazurile în care în forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat o semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de crearea semnăturii.

Procesul verbal din are natura juridică a unui act administrativ, ceea ce nu înseamnă încă că acestuia nu îi poate fi atașată o semnătură generată electronic , art. 17 din OG nr. 2/2001, nu prevede că această semnătură trebuie să fie olografă.

Procesul verbal de constatare a contravenției este un act administrativ deci autentic dar, spre deosebire de alte acte autentice, acesta nu face dovada până la înscrierea în fals cu privire la constatările personale ale celui care l-a întocmit, așa cum prevăd disp. art. 270 Cod procedura civila, ci doar până la proba contrară ca și înscrisul sub semnătură privată potrivit art. 273 alin 1 Cod procedura civila .

Potrivit art. 1 alin 1 lit. j din OG nr. 15/ 2002, rovinieta reprezintă documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale, obligația de a achita tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale, revine fie proprietarilor înscriși în certificatul de înmatriculare, fie altor persoane înscrise în certificatul de înmatriculare, care pot folosii în baza unui drept legal vehicule înmatriculate in România.

Fapta reținută în sarcina petentei este prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002, iar fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.

Încadrarea juridică a faptei reținută în procesul verbal este corectă, iar sancțiunea aplicată este în limitele prevăzute de lege, considerente față de care, instanța a respins plângerea ca neîntemeiată și a menținut procesul verbal ca legal și temeinic.

Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal, petiționara _______________ declarat apel, în temeiul dispozițiilor art. 34 din OG nr.2/2001 modificată și completată, art.471 și urm. N.C.P.C.

Prin motivele de apel, depuse în scris la dosarul cauzei, apelanta petentă, învederează faptul că, instanța de fond avea obligația prin raportare la dispozițiile art.34 din OG nr.2/2001 modificată și completată, să analizeze sub toate aspectele legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției.

In acest sens, se va observa că dincolo de aspectele învederate în plângerea contravențională, referitoare la lipsa mențiunilor privitoare la datele de identificare ale contravenientului, judecătorul fondului era obligat să analizeze atent, respectarea în speța de față a dispozițiilor art.17 din OG nr.2/2001 ; acest fapt fiind consemnat de instanța de fond, însă explicațiile și mai ales motivarea soluției oferite, sub aspectul respectării dispozițiilor art. 17 și 19 din OG nr.2/2001, sunt neconvingătoare și inapte să justifice tratamentul juridic oferit - astfel, conform articolului invocat, lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție.

De asemenea, procesul verbal de contravenție poartă mențiunea, documentul a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și HG nr.1259/2001 de deținător al unui certificat emis de CERTSIGN SA - furnizor acreditat de servicii acreditat conform legii".

Prin raportare la dispozițiile Legii nr.455/2001 care definesc semnătura electronică (există aici 4 definiții - n.s.) și cu referire directă la prevederile art.4 (4), art.5 și art.7, că reglementarea nu conține nicio prevedere pentru înscrisurile pe suport hârtie.

Din interpretarea prevederilor art.5 din Legea nr. 455/2001, rezultă că înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele, înscrisurilor sub semnătură privată.

Potrivit Codului Civil, înscrisul sub semnătură privată este cel "întocmit și semnat de părți, tară intervenția vreunui organ de stat".

Fiind semnat de un organ al statului, PVCC de rovinietă nu poate fi considerat înscris sub semnătură privată, ori conceptul de înscris în formă electronică, utilizat de CNADNR, se aplică doar primului.

Apelanta – petentă precizează că, la o cercetare atentă a sentinței apelate, judecătorul fondului a neglijat acest aspect, oferind o motivare care nu concordă cu realitatea textelor invocate.

Intre actul sub semnătură privată și actul autentic există însă diferențe, acesta din urmă fiind acel act care s-a tăcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public competent. In timp ce, actul sub semnătura privată este actul întocmit de persoane în raporturile civile dintre aceștia, iar nu de un funcționar abilitat de lege cu încheierea unor acte de constatare și de sancționare a contravențiilor.

Procesul-verbal are natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, si totodată este un act autentic, fiind emis de un agent constatator în exercitarea atribuțiilor sale, astfel ca nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455/2001 referitoare la semnătura electronică.

Nicio dispoziție a Legii nr. 455/2001 și nicio altă lege specială nu prevăd posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții sau a unui alt act autentic.

In plus, așa cum se poate observa, procesul verbal de contravenție comunicat, reprezintă un înscris pe hârtie, destinat a fi citit în mod nemijlocit, fără un program informatic.

Astfel că, deși procesul verbal contestat reprezintă transpunerea pe hârtie a unui document generat electronic, autenticitatea și concordanța datelor de pe suportul hârtie cu cele stocate prin mijloace electronice nu pot fi verificate în absența semnăturii agentului instrumentator.

Ca atare, dacă procesul verbal de contravenție ar fi fost adus la cunoștința prin intermediul unui program informatic, ce ar fi permis citirea datelor digitalizate din semnătura electronică, ar fi putut conchide că aceasta face dovada deplină a semnării actului de sancționare de agentul instrumentator deținător al unui certificat nerevocat (relevante fiind în acest sens, dispozițiile art.4 din Legea nr.455/2001 - n.s). Or, în speța de față, s-a realizat transpunerea pe hârtie a procesului verbal de contravenție și agentului constatator îi revenea obligația semnării actului sancționator, cerință de validitate impusă expres de art.17 din OG nr.2/2001 și care trebuia verificată prin prisma acestor argumente de instanța ce a judecat fondul.

Mai mult, în lipsa posibilității verificării concordanței între datele digitalizate și constatările ex propriis sensibus ale agentului constatator, este imposibil de verificat, dacă cele cuprinse în copia actului sancționator au fost și sunt însușite de reprezentantul CNADNR, aceasta fiind în final, rațiunea pentru care PVCC-ul trebuie semnat de dresorul actului.

Prin prisma acestui argument, legiuitorul din 2001 a impus necesitatea semnării actului sancționator stabilind și modalitatea de comunicare a acestuia, către contravenient, printr-un înscris material (suport hârtie ce conține semnătura olografa a dresorului PVCC — fapt ce atesta însușirea celor descrise în actul de control - n.s.) și nu prin transpunerea pe hârtie a unui document generat și semnat electronic.

Judecătorul fondului a neglijat și un alt aspect, asupra căruia instanța de control judiciar va trebui să se aplece cu mai multă atenție. De asemenea, a arătat că nici constatarea nu este făcută ex propriis sensibus de către agentul constatator, devreme ce acesta folosește, un instrument optoelectronic de captură a unor imagini cu parametrii metrologici neatestați decât de către producătorul acestuia, pe care apoi le interpretează și pe baza cărora constată săvârșirea unei contravenții.

Așa cum dispune OG nr.15/2002 modificată și completată, constatarea contravențiilor se poate face cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate". Omologarea nu e totuna cu verificarea metrologică, după cum distinge chiar legea (OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice). CNADNR depune la dosar o adresă emisă de Biroul de Metrologie Legală ce atestă că SIEGMR nu se supune unui astfel de control metrologic, fapt ce nu are însă nici o legătură cu obligativitatea omologării.

Declarațiile de calitate și conformitate sunt una, omologarea întregului sistem folosit, cameră, calculatoare, rețea de servere, este altceva.

Față de cele învederate, se apreciază că nu este corectă soluția calificării PVCC ca fiind legal și corect întocmit, în condițiile în care s-au neglijat aspecte relevante în ceea ce privește: nulitatea absolută a actului sancționator și absența omologării camerelor și sistemului informatic utilizat la constatarea faptei imputate.

Pentru considerentele expuse, se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul admiterii plângerii, anularea procesului verbal contestat, cu consecința exonerării de la plata amenzii și a tarifului de despăgubire, reținând că actul sancționator nu cuprinde semnătura agentului constatator, și nu există omologare pentru sistemul informatic și optoelectronic folosit la constatarea și sancționarea faptei imputate, lipsa acestor elemente atrăgând nulitatea absolută a actului contestat.

În drept, au fost invocate art. 223, art.471 Cod proc. civ, art. 17 și 34 din OG nr. 2/2001 modificată și completată, Legea nr. 455/2001, Legea nr. 144/2012.

A fost depusă la dosar – practică judiciară.

Prin întâmpinarea formulată, intimata C.N.A.D.N.R. SA CESTRIN, solicită respingerea apelului, menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.

În continuare, se precizează de către intimată că, instanța de fond a respins plângerea contravențională, iar pe cale de consecință a dispus menținerea dispozițiilor procesului verbal contestat.

De asemenea, susținerile apelantului sunt nefondate, invocând dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 - fapta de a circula fară rovignietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

În baza de date a Ministerului Administrației si Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, apelantul apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravenționala îi revine conform O.G. nr. 2/2001 și O.G. nr. 15/2002.

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau a altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.

În plus, OG nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătura se aplică pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și C.N.A.D.N.R. SA.

Autovehiculul apelantului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu rovigniete valabile si s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acesteia nu există înregistrată rovignietă.

În drept, au fost invocate art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă, OG nr. 15/2002, OG nr. 2/2001; solicitând judecarea cauzei în lipsă.

Examinând apelul, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, având în vedere jurisprudența constantă a Tribunalului Dâmbovița în litigii similare, jurisprudență confirmată și prin Decizia nr. 6/2015 pronunțată de ICCJ în recurs în interesul legii, tribunalul constată că acesta este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Prin Decizia nr. 6/16.02.2015 dată de Î.C.C.J. în recurs în interesul legii, decizie obligatorie potrivit disp. art. 517, alin. 4 din C.pr.civ., s-a statuat că ”În interpretarea si aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, republicata, procesele-verbale de constatare si sancționare a contravențiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta”.

Anterior pronunțării acestei decizii, Tribunalul Dâmbovița a avut o practică unitară în a considera că procesul verbal de contravenție întocmit în condițiile speței, respectiv pe suport de hârtie, dar cu semnătură electronică aplicată de agentul constatator în virtutea disp. art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, este lovit de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, nulitate atrasă de prev. art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Tribunalul constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond are obligația de a verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, prin prisma elementelor de conținut obligatorii, rezultate din corecta aplicare a prevederilor art. 16 și 17 din ordonanța citată.

Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal, nulitate ce se constată și din oficiu.

Instanța de fond a considerat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, apreciind eronat că prin aplicarea semnăturii electronice este îndeplinită cerința legii, constând în semnarea procesului verbal de către agentul constatator.

În raport de considerentele expuse anterior, având în vedere caracterul devolutiv al apelului ce presupune o nouă judecată asupra fondului în limitele stabilite de către apelant prin motivele de apel, conform art. 476 – 477 Cod procedură civilă, tribunalul constată că sentința primei instanțe este dată cu aplicarea greșită a legii la situația de fapt dedusă judecății, motiv pentru care va admite apelul, în baza art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, va schimba sentința atacată, în sensul că pe fond, admite plângerea formulată de petenta ________________, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/22.09.2014 , ca fiind întemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta petentă ________________, cu sediul în Târgoviște, ___________________________. 86, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 674/16.02.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, cu sediul în _____________________. 401 A, sector 6, ,având ca obiect „anulare proces-verbal de contravenție” și în consecință :

Schimbă sentința atacată, în sensul că pe fond, admite, ca fiind întemeiată, plângerea formulată de petenta ________________ și anulează procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/22.09.2014, întocmit de intimată..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

G_______ CIOCOIUMONICA D_____

GREFIER,

R_____ M________

Judecător fond F______ A_________

Judecătoria Târgoviște

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Red.- C.Gh./ȘEM

5 ex./10.11.2015