Anulare proces verbal de contravenţie - Decizia 1273/2015 din 16 septembrie 2015 dată de Tribunalul CONSTANŢA

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul CONSTANŢA

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie

Număr hotarâre:
1273/2015 din 16 septembrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C________

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă Nr. 1273

Ședința publică de la 16 Septembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I____-L____ O______-D__

JUDECĂTOR: E________ C______

GREFIER: E______ D_____

Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție R14 xxxxxxx, formulat de apelanta intimată C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, cu sediul în București, ___________________. 401A, sector 6, București, în contradictoriu cu intimatul petent L___ N______, cu domiciliul în C________, __________________, nr. 92, _____________________________, jud. C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 274/19.01.2015, pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 Cod pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.

Totodată se constată că la dosarul cauzei prin serviciul registratură intimatul a depus întâmpinare ce a fost comunicată apelantei, după care;

Instanța constată că nu au fost solicitate probe noi în apel.

Instanța, reținând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în raport de prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, constată încheiată cercetarea judecătorească în temeiul art. 244 NCPC și rămâne în pronunțare asupra apelului.

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de fata, constata urmatoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C________ în data de 23.09.2014 cu nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul L___ N______ a chemat în judecată pe intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea Procesului verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/03.09.2014 și exonerarea de la plata amenzii stabilie.

În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că în data de 30.11.2013 a încheiat cu persoana fizică Ionascu S____ L_____ un contract de vânzare – cumpărare care a avut ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra autoturismului marca Audi cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX.

Petentul a arătat că autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX nu mai este proprietatea sa încă de la data de 30.11.2013.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001.

În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat cererii, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: procesul verbal _________ nr. xxxxxxx/03.09.2014 (f. 8), contract de vânzare – cumpărare pentru un vehicul folosit (f. 9), declarație pentru scoaterea din evidență a mijlocului de transport (f. 10), certificat de atestare fiscală (f. 11), proces verbal de scoatere din evidență a mijloacelor de transport (f. 12), pașaport (f. 13), dovada comunicării (f. 14-15).

Prin întâmpinarea depusă în data de 16.10.2014, intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.

În motivarea în fapt, intimata a arătat că procesul-verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002 coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control al Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R., iar contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Intimata a mai arătat că procesul-verbal conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator R________ R____ G_____, cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.

Prin întâmpinare a fost precizată și împrejurarea că înscrisul, contract de vânzare cumpărare nu îi este opozabil intimatei, CNADNR nu are obligația de a solicita informații cu privire la persoana utilizatorului autoturismului surprins în trafic fără rovinietă.

Intimata a precizat că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare. În baza de date a Ministerului Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apărea menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform O.G. nr. 2/2001 și O.G. nr. 15/2002.

În drept, au fost invocate dispozițiile 0.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I. NR. 769/2010.

În probațiune, intimata a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat întâmpinării următoarele înscrisuri, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul: dovada comunicării procesului verbal (f. 23-25), certificat calificat pentru semnătura electronică (f. 26) și proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR (f. 27-28).

La termenul de judecată din data de 9 ianuarie 2015, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, considerând că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.

Prin sentinta civila nr. 274/19.01.2015, pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, a fost admisa plângerea contravențională formulată de petentul L___ N______, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., a fost anulat procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/03.09.2014 si exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a retinut urmatoarele:

„Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ nr. xxxxxxx/03.09.2014 (f. 8), întocmit de către agentul constatator R____ G_____ R________, angajat al COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CESTRIN, petentul a fost sancționat în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.

În fapt, s-a reținut că vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului L___ N______ a circulat în data de 03.06.2014 ora 17:31, locul DN 15 km 12 + 300 m, Luna, fără a deține rovinietă valabilă.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată, în primul rând că petentul nu a formulat critici de nelegalitate, iar în al doilea rând că acesta a fost întocmit de către agentul constatator competent potrivit art. 9 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 15/2002, fiind îndeplinite toate cerințele impuse de art. 17 raportat la art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul-verbal atacat conține mențiuni cu privire la numele petentului, domiciliul acestuia, cuprinde o descriere suficientă a faptei săvârșite, precum și data și locul comiterii acesteia.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța apreciază că motivele invocate de petent sunt întemeiate, pentru următoarele motive:

Petentul a invocat prin plângerea depusă faptul că sancțiunea a fost aplicată în mod greșit, întrucât acesta a transferat dreptul de proprietate asupra autovehiculului în favoarea numitului Ionascu S____ - L_____, așa cum rezultă din Contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit (f. 9).

Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, invocat prin plângerea contravențională, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.

Potrivit art. 8 alin. 5 din O.G. nr.15/2002, amenda contravențională li se aplică utilizatorilor. În același sens sunt și prevederile art. 7 din O.G. nr. 15/2002, conform cărora responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români. Utilizatorii sunt definiți de art. 1 alin. 1 lit. b din același act normativ ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.

Din interpretarea acestor texte de lege, rezultă cu evidență că obligația achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile incumbă persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, aceste persoane urmând a fi sancționate în cazul în care pun în circulație autovehiculul fără a deține rovinieta valabilă.

Conform art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, persoanele împuternicite să constate contravenția prevăzută de art. 8 din O.G. nr. 15/2002 stabilesc contravenientul, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

În speță, prin Contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit (f. 9), petentul a înstrăinat autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX numitului Ionascu S____ L_____ în data de 30.11.2013.

Ulterior, petentul a solicitat scoaterea din evidențele fiscale în baza Declarației pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport înregistrată la Serviciul public de Impozite și Taxe C________ sub nr. B445/08.01.2014 (f. 10).

Instanța nu poate da efect juridic susținerilor intimatei în sensul că înscrisul încheiat între părți este un înscris sub semnătură privată ce nu poate fi opus terților, deoarece în mod evident Contractul de vânzare cumpărare a căpătat dată certă din ziua înregistrării sale la instituția publică Serviciul public de Impozite și Taxe C________, în data de 08.01.2014 (f. 33), potrivit art. 278 alin. 1 pct. 3 C.p.c..

Din adresa aflată la fila 41 din dosarul cauzei, instanța constată că petentul a solicitat Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C________ efectuarea mențiunii de înstrăinare a autoturismului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX în Registrul Național de Evidență a Vehiculelor Înmatriculate în data de 19.09.2014, mențiunea efectuându-se în data de 20.09.2014.

Cu toate acestea, dispozițiile art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006, prevăd că:

„(1)Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente: a)cererea noului proprietar. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va menționa solicitarea explicită în cerere; b)fișa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, semnată de fostul și noul proprietar, vizată de organele fiscale competente ale autorităților administrației publice locale. În cazul fostului proprietar al vehiculului se poate depune certificatul de atestare fiscală emis de autoritățile administrației publice locale, situație în care nu mai este necesară depunerea fișei de înmatriculare. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane, se va depune și fișa de înmatriculare completată cu datele acesteia; c)cartea de identitate a vehiculului, în original și în copie; d)documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original și în copie; e)actul de identitate al solicitantului, în original și în copie. În situația în care în certificatul de înmatriculare urmează a fi înscrisă și o altă persoană, se va prezenta actul de identitate sau, după caz, documente care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea și sediul, în copie; f)dovada efectuării inspecției tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia; g)copia documentului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulație, în termenul de valabilitate a acesteia; h)dovada plății taxei de înmatriculare; i)certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, în care acesta a înscris transmiterea dreptului de proprietate; j)plăcuțele cu numărul de înmatriculare, dacă noul proprietar are domiciliul, reședința sau sediul pe raza altui județ decât al fostului proprietar; k)dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare; l)dovada plății contravalorii plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, cu excepția cazului în care acestea se păstrează de către noul proprietar; m)certificatul de autenticitate al vehiculului, cu excepția autovehiculelor destinate competițiilor sportive și a vehiculelor istorice, pentru cazurile stabilite de reglementările în vigoare; n)procura specială, după caz. (2)Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se restituie pe loc, după confruntarea copiilor cu acestea. Cartea de identitate a vehiculului se restituie odată cu predarea certificatului de înmatriculare al vehiculului și a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare. (3)Persoana juridică solicitantă a transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul trebuie să depună la serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), și acte care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în copie. (4)Transcrierea dreptului de proprietate asupra vehiculului se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, organului fiscal competent al autorității administrației publice locale”.

Pentru constatarea faptei contravenționale, intimata apelează la sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR, conform art. 9 din O.G. nr. 15/2002, iar utilizatorul autoturismului este identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI-DRPCIV), în baza unui protocol încheiat între instituții.

Instanța constată că inexistența informațiilor necesare în baza de date a M.A.I.-D.R.P.C.I.V. este determinată de împrejurarea că noul proprietar nu a îndeplinit formalitățile de înmatriculare pe numele său a vehiculului.

Astfel, potrivit art. 11 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Nerespectarea acestei obligații legale constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni, respectiv fapta săvârșită de către persoane fizice constând neefectuarea modificărilor și completărilor intervenite în certificatul de înmatriculare ori în cartea de identitate a vehiculului (art. 101 alin. 1 pct. 4 raportat la art. 98 alin. 4 lit. c) din OUG nr. 195/2002).

Instanța apreciază că susținerea intimatei în sensul că singura persoană vinovată de săvârșirea contravenției este cea menționată în certificatul de înmatriculare și care figurează în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor este nefondată cât timp la dosar există dovada că petentul a solicitat efectuarea mențiunii de înstrăinare a autoturismului la Serviciul public de Impozite și Taxe C________ (f. 10).

În conformitate cu dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege. Așadar, una dintre trăsăturile esențiale ale contravenției este săvârșirea faptei cu vinovăția prevăzută de lege.

Instanța constată că în speță este incident unul din cazurile care înlătură caracterul contravențional al faptei, respectiv lipsa vinovăției. Petentului nu i se poate reține nicio culpă în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, cât timp acesta a solicitat efectuarea mențiunilor corespunzătoare Serviciului public de Impozite și Taxe C________, anterior constatării contravenției.

Astfel cum deja s-a arătat, obligația de a efectua modificările în certificatul de înmatriculare aparținea noului proprietar, Ionascu S____ L_____.

În consecință, pentru motivele arătate, plângerea petentului apare ca fiind întemeiată și, în baza art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 va fi admisă cu consecința anulării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________, nr. xxxxxxx/03.09.2014 întocmit de către C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. și a exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei”.

Intimatul a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria , prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a hotararii apelate, in sensul respingerii plangerii si mentinerii procesului verbal.

In dezvoltarea motivelor de apel, a aratat apelantul ca sentinta pronuntata de instanta de fond este nelegala si netemeinica. Astfel, a aratat ca procesul-verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002 coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control al Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R., iar contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Intimata a mai arătat că procesul-verbal conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator R________ R____ G_____, cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A. A fost precizată și împrejurarea că înscrisul, contract de vânzare cumpărare nu îi este opozabil intimatei, CNADNR nu are obligația de a solicita informații cu privire la persoana utilizatorului autoturismului surprins în trafic fără rovinietă.

Intimata apelanta a precizat că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare. În baza de date a Ministerului Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apărea menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform O.G. nr. 2/2001 și O.G. nr. 15/2002.

Intimatul petent a depus la dosar intampinare, solicitand respingerea apelului ca nefondat.

Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 476 si urm. NCPC, Tribunalul retine ca apelul este nefondat din urmatoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanța reține că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare ”Convenția”). La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 195/2002 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda și sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.

Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N____ c. României, A_____ c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.

Conform jurisprudenței acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie.

Dupa cum a constatat si Curtea (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28; Telfner c. Austriei, no xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, no xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului, cât si asigurarea posibilitatii petentei de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ nr. xxxxxxx/03.09.2014 (f. 8), întocmit de către agentul constatator R____ G_____ R________, angajat al COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CESTRIN, petentul a fost sancționat în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, reținandu-se că vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului L___ N______ a circulat în data de 03.06.2014 ora 17:31, locul DN 15 km 12 + 300 m, Luna, fără a deține rovinietă valabilă.

Referitor la legalitatea procesului-verbal, instanța a constatat, în primul rând că petentul nu a formulat critici de nelegalitate, iar în al doilea rând că acesta a fost întocmit de către agentul constatator competent potrivit art. 9 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 15/2002, fiind îndeplinite toate cerințele impuse de art. 17 raportat la art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul-verbal atacat conține mențiuni cu privire la numele petentului, domiciliul acestuia, cuprinde o descriere suficientă a faptei săvârșite, precum și data și locul comiterii acesteia.

Referitor la temeinicia procesului-verbal, instanța a apreciat că motivele invocate de petent sunt întemeiate, pentru următoarele motive:

Corect s-a retinut ca ulterior, petentul a solicitat scoaterea din evidențele fiscale în baza Declarației pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport înregistrată la Serviciul public de Impozite și Taxe C________ sub nr. B445/08.01.2014 (f. 10).

In mod just instanta de fond nu a putut da efect juridic susținerilor intimatei în sensul că înscrisul încheiat între părți este un înscris sub semnătură privată ce nu poate fi opus terților, deoarece în mod evident Contractul de vânzare cumpărare a căpătat dată certă din ziua înregistrării sale la instituția publică Serviciul public de Impozite și Taxe C________, în data de 08.01.2014 (f. 33), potrivit art. 278 alin. 1 pct. 3 C.p.c..

Din adresa aflată la fila 41 din dosarul cauzei, s-a constatat că petentul a solicitat Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C________ efectuarea mențiunii de înstrăinare a autoturismului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX în Registrul Național de Evidență a Vehiculelor Înmatriculate în data de 19.09.2014, mențiunea efectuându-se în data de 20.09.2014.

Cu toate acestea, dispozițiile art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006, prevăd că:

Inexistența informațiilor necesare în baza de date a M.A.I.-D.R.P.C.I.V. este determinată de împrejurarea că noul proprietar nu a îndeplinit formalitățile de înmatriculare pe numele său a vehiculului.

Corect s-a apreciat că susținerea intimatei în sensul că singura persoană vinovată de săvârșirea contravenției este cea menționată în certificatul de înmatriculare și care figurează în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor este nefondată, cât timp la dosar există dovada că petentul a solicitat efectuarea mențiunii de înstrăinare a autoturismului la Serviciul public de Impozite și Taxe C________ (f. 10).

Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege. Așadar, una dintre trăsăturile esențiale ale contravenției este săvârșirea faptei cu vinovăția prevăzută de lege.

S-a retinut corect că în speță este incident unul din cazurile care înlătură caracterul contravențional al faptei, respectiv lipsa vinovăției. Petentului nu i se poate reține nicio culpă în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, cât timp acesta a solicitat efectuarea mențiunilor corespunzătoare Serviciului public de Impozite și Taxe C________, anterior constatării contravenției, obligația de a efectua modificările în certificatul de înmatriculare aparținand noului proprietar, Ionascu S____ L_____.

În privința temeiniciei procesului-verbal, plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr.2/2001 care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere dispozițiile art. 1171 Codul civil și ale art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a retinut in mod corect de catre instanta de fond că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 din Codul civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

Această modalitate ar părea că încalcă din start cerința referitoare la sarcina probei, care în mod normal ar trebui să aparțină celui ce acuză, adică agentului constatator. În realitate, fapta respectivă este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar în materie penală obligă statele să nu depășească o anumită limită. În funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul, se stabilește și limita rezonabilă până la care poate opera prezumția, asigurându-se totodată respectarea drepturilor apărării sub toate aspectele (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vastberga Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar aceasta din urmă nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoană învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate în acuzare instanța nu poate fi convinsă de vinovăția acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Așadar, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).

În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Așadar, în speța de față, instanta de apel retine ca sarcina probei a revenit si revine petentului, aceasta având obligația de a dovedi faptul că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție nu sunt conforme realității. Or, s-a apreciat in mod corect că, în raport de probele administrate în cauză, petentul a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal contestat și a făcut dovada celor afirmate si sustinute in plangerea contraventionala.

În consecință, apreciind in egala masura, că procesul-verbal este nelegal și netemeinic, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.

Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.480 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de catre C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, cu sediul în București, ___________________. 401A, sector 6, București, in contradictoriu cu intimata L___ N______, cu domiciliul în C________, __________________, nr. 92, ______________, _____________, jud. C________, impotriva S.C. nr. 274/19.01.2015, pronuntata de Judecatoria Constanta, ca nefondat.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica din data de 16.09.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

I____-L____ O______-D__ E________ C______

GREFIER,

E______ D_____

Jud.fond. A.I. V_____

Tehnored.jud.decizie: I.-L. O.-D./4 ex./25.09.2015

Publicitate