Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 758/2013

Ședința publică de la 26 Iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A______ G_______ V________

Judecător M_____ E______ P_________

Judecător C_____ E____ I______

Grefier M____ G________

Pe rol judecarea recursului declarat de recurent S.C. G.C.I. E___ CONSTRUCT S.R.L., împotriva sentinței civile nr.xxxxx din 28.11.2012, pronunțată de Judecătoria C______ în contradictoriu cu intimat INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ D___.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av.Ș_____ A___ pentru recurent S.C. G.C.I. E___ CONSTRUCT S.R.L, și cons.jr.T___ A___ pentru intimata ITM D___.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra recursului.

Av. Ștribu A___ solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței de fond în sensul admiterii plângerii, depune adeverința din 20.06.2013.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, conform întâmpinării, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, deliberând :

Prin sentința civilă nr. xxxxx din 28.11.2012, Judecătoria C______ a respins ca neîntemeiată, plângerea formulată de petenta ________. E___ CONSTRUCT SRL, în contradictoriu cu intimatul ITM D___, împotriva procesului-verbal _______ nr. xxxxxx/27.04.2012

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că: prin procesul-verbal contestat, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 20 000 de lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003.

S-a reținut că în urma controlului efectuat la data de 26.04.2012, ora 11,45 – 12.00 la punctul de lucru din C______, __________________________ fost identificați numiții P______ M_____ și C______ I_____, care prestau activități specifice locului de muncă începând cu data de 26.04.2012, fără a avea contract individual de muncă în formă scrisă.

Petenta a mai fost sancționată cu „avertisment“ pentru încălcarea prevederilor art. 3 alin. (2) lit. a) – j) din HG nr. 500/2011, reținându-se că în urma verificării bazei de date informatice a ITM D___ cu privire la transmiterea registrului electronic de evidență a salariaților, petenta nu și-a îndeplinit obligațiile arătate la art. 3 alin. (2) lit. a) – j) din HG nr. 500/2011 în ceea ce îi privește pe P______ M_____ și C______ I_____.

Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa unui reprezentant al petentei, la sediul ITM D___.

În drept, potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiuni (...).

Analizând legalitatea formală a procesului-verbal contestat, instanța reține că actul de constatare și sancționare cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, pe care instanța este obligată să le analizeze din oficiu.

Cât privește nulitatea invocată de petentă relativ la neindicarea denumirii complete a acesteia in procesul-verbal, așa cum a arătat și intimata, art. 17 din OG nr. 2/2001 sancționează numai lipsa denumirii și a sediului persoanei juridice contraveniente, iar nu eventualele erori comise cu privire la denumirea acesteia, critica fiind oricum nefondat, întrucât în cuprinsul procesului-verbal este indicată denumirea completă a petentei, respectiv _____________________ SRL, ia rnu _____________________.

Invocata nulitate a procesului-verbal ca urmare a neindicării în procesului-verbal a locului unde se depune plângerea este vădit neîntemeiată, întrucât în fila a 3-a a procesului-verbal, fila 24 din dosar agentul constatator a menționat că plângerea „se va depune la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă D___/Judecătoria C______“, astfel că au fost respectate prevederile art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001, iar în lipsa incălcării unei norme legale este exlusă intervenirea sancțiunii nulității in această materie.

Neîntemeiată este și critica de nulitate rezultând din impiedicarea reprezentantului societății de a formula obiectiuni ca urmare a omisiunii agentului constatator de a aduce la cunoștința reprezentantului petentei că va fi sancționată.

Sub un un prim aspect, așa cum a arătat și intimatul, petenta nu a dovedit faptul că s-ar fi prezentat la sediul ITM D___ cu contractele individuale de muncă ale numiților P______ M_____ și C______ I_____ până la data de 27.04.2012, când a fost dresat procesul-verbal.

Din anexa nr. 1 a procesului-verbal nu rezultă nicidecum că administratorul societății ar fi prezentat agentului constatator contractele de muncă ale celor două persoane, așa cum sustine petenta, căci acesta nu a fost prezent la data controlului pe 26.04.2012, după cum de altfel a susținut aceeași petentă și cum rezultă din înștiințarea/26.04.2012 lăsată de inspectorul de muncă numitului C______ I_____ (f. 43) și nici de față la încheierea procesului-verbal pentru a i se aduce la cunoștință că poate formula obiecțiuni, în conditiile art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001.

Cât privește temeinicia actului de sancționare a contravențiilor, instanța reține din mentiunile procesului-verbal de control ________ nr. xxxxxx/27.04.2012 atașat la fila 22 că în urma controlului efectuat în data de 26.04.2012, orele 11,45 – 12,00 la punctul de lucru al petentei din _________________________. 50 A, au fost intervievați pe bază de fișă de identificare numiții C______ I_____ și P______ M_____ care au declarat că lucrează la societatea petentă din data de 26.04.2012, sunt în probă și nu au negociat salariul.

Petenta a sustinut că la data controlului cele două persoane aveau contractele de muncă întocmite, fiind predate de la data 25.04.2012 contabilei societății și fiind inregistrate in societate, uitând probabil de teamă că lucrează nelegal cum le spusese inspectorul de muncă de faptul că au semnat contract de muncă. A mai sustinut că declaratia in programul REVISAL a fost depusă abia la data de 26.04.2012, iar reprezentantul societății a mers la Inspecția M_____ unde a explicat situatia si a pus la dispozitia organului constatator spre verificare înregistrarea REVISAL și contractele de muncă ale angajatilor.

Intimatul, in schimb, a invocat că sustinerile petentei sunt neintemeiate, dat fiind că cele două persoane intervievate au declarat la data controlului că erau in probe și nu au semnat contract de muncă.

Instanta apreciază neîntemeiate apărările petentei și întemeiate susținerile intimatului.

Se constată că petenta se contrazice in propriile sustineri. După ce inițial a sustinut că declaratia in programul REVISAL a fost depusă abia la data de 26.04.2012, întrucât contabila societății) nu a mai ajuns in data de 25.04.2012 la sediul ITM deoarece trebuiau depuse declaratiile la ANAF fiind ultima zi, iar repezentantul petentei a fost plecat din localitate în ziua de 25.04.2012, petenta sustine ulterior că reprezentantul său a luat legătura cu contabila societății mai târziu in cursul zilei luând cunoștință de incident, așadar după finalizarea controlului la orele 12,00 și a și mers la Inspecția M_____ unde a pus la dispozitia organului constatator înregistrarea REVISAL și contractele individuale de muncă ale lucrătorilor, însă omite să precizeze cum anume s-au încheiat aceste contracte de muncă din moment ce actele angajaților erau la contabilă din data de 24.04.2012, potrivit propriilor susțineri, iar reprezentantul petentei era plecat din localitate întorcându-se în data de 26.04.2012 și prin urmare ce anume i-ar fi prezentat inspectorului de muncă.

Susținerile petentei contrazic și depozitiile celor doi martori care au sustinut in fața instantei că au semnat contractele de muncă în data de 25.04.2012 și s-ar fi intâlnit cu reprezentantul legal al societății G_______ – C______ I__ E___, dar vin să confirme veridicitatea declaratiilor date in fata inspectorilor de muncă in sensul că nu aveau contractul individual de muncă semnat la data de 26.04.2012, orele 11,45-12,00, ci l-au semnat ulterior controlului, înregistrându-l și în REVISAL.

Dincolo de aspectul că din registrul salariatilor atașat la filele 70-72 nu rezultă că petenta ar avea vreun angajat contabil, iar numita C______ Constanta mentionată în imputernicirea nr. 5/25.04.2012 era angajată în functia de coordonator în materie de securitate și sănătate în muncă cu 2 contracte individuale de muncă, unul cu nr. 5/27.03.2012 și celălalt cu nr. 6/20.05.2012 și că petenta nu a dovedit că în data de 25.04.2012 ar fi depus vreo declaratie la AFP C______ sau orice altă structură a ANAF pe plan local, este inexplicabil motivul pentru care reprezentantul petentei ar mai fi mers la sediul ITM de vreme ce a sustinut că înregistrase celor două contracte de muncă în REVISAL, iar potrivit art. 5 alin. (1) din HG nr. 500/2011, registrul se poate transmite la inspectoratul teritorial de muncă în format electronic, prin utilizarea uneia dintre următoarele modalități: a)prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspecției M_____;b)prin e-mail, pe bază de semnătură electronică;c)prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă în format electronic, însoțit de o adresă de înaintare semnată de angajator, astfel că era suficientă completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspecției M_____.

Acceptând că petenta a vrut să se asigure că Inspecția M_____ este în posesia REVISALULUI, instanța nu poate omite aspectul pertinent invocat de intimat relativ la depășirea termenului de depunere a acestui registru, conform art. 4 alin. (1) lit. a) din HG nr. 500/2011, conform cărora Completarea, respectiv înregistrarea în registru a elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2), și transmiterea registrului se fac după cum urmează: (…) la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a)-g) se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză, în speță 25.04.2012.

Or, așa cum se observă din extrasul REVISAL din baza de date ITM D___, informațiile relative la cei doi muncitori au fost incărcate la data de 26.04.2012 (fără a se mentiona ora pentru a se putea verifica sustinerea petentei că la ora controlului aceste înregistrări erau efectuate, însă este evident față de declaratiile martorilor C______ I_____ și P______ M_____, date în fața inspectorului de muncă, că de vreme ce aceștia nu semnaseră vreun contract de muncă, mentiunile relative la contractele individuale de muncă nu existau, acestea fiind intocmite ulterior controlului, in aceeași zi și înregistrate și în REVISAL.

Cu privire la schimbarea depozitiei de către martorul P______ M_____ în fața instanței, în sensul că ar fi scris după dictarea inspectorului că nu are contract de muncă, iar prin faptul că nu a negociat salariul a vrut să spună că a acceptat ce i s-a oferit de către angajator, respectiv cel minim pe economie pentru că era la început, instanța o apreciază nesinceră în contextul în care, în momentul audierii, acesta se află în relații de subordonare față de petentă, astfel că este interesat în susținerea pozitiei acesteia din cuprinsul plângerii.

Mai mult, martorul arată că a depus actele la patron, respectiv fișă medicală, copie de pe buletin și diplomă de calificare pe data de 25.04.2012, dată la care i s-a făcut și instructajul privind protectia muncii și a semnat și contractul, în conditiile in care petenta sustine că aceste acte fuseseră înmânate contabilei societății pe data de 24.04.2012, întrucât în data de 25.04.2012 reprezentantul legal al petentei era plecat din localitate, intorcându-se pe data de 26.04.2012.

Așa cum a arătat și intimatul în întâmpinare, martorul P______ M_____ are capacitatea de a înțelege ceea ce citește și semnează concluzie ce se desprinde din modul în care acesta a răspuns la întrebările ce i-au fost adresate de către instanță și apărătorul petentei, fiind de neacceptat susținerea acestuia că deși avea contract de muncă a scris în cuprinsul declarației că este în perioadă de probă, nu a semnat contract de muncă ci urmează să-l semneze.

Mai mult, deși a făcut referire la salariul minim pe economie nu a putut indica în mod concret cuantumul acestuia așa cum a spus că a fost trecut în contract, chiar în condițiile in care ar fi acceptat ce i-a oferit angajatorul, acest element al contractului de muncă fiind primul ce interesează o persoană în momentul în care hotărâște să se angajeze.

Aceleași concluzii se impun și în ceea ce îl privește pe cel de-al doilea martor, C______ I_____, care deși la începutul depoziției a arătat că a semnat contract de muncă pe data de 25.04.2012, ulterior arată că a dat o declarație scrisă, fără a i se spune de către inspectorul de muncă ce să scrie, unde a spus că are „carte de muncă“, lucrează 8 ore pe zi și are salariul minim pe economie, însă în declarația sa de la fila 42 din dosar se menționează faptul că „sînt în perioada de probă nu am semnat probă de lucru“, „nu am negociat salariul“, iar când i s-a solicitat să explice ce anume înțelege prin „probă de lucru“ a răspuns că înțelege dacă este bun de lucru, dacă îi convine patronului ceea ce face și dacă este bun în ceea ce face, rezultând de aici că, în realitate, nu a semnat nimic și nu a făcut referire la nicio carte de muncă.

Pe de altă parte, acceptând sustinerea petentei că la data efectuării controlului cei doi aveau incheiat contract individual de muncă petenta nu a explicat motivul pentru care, așa cum a arătat și intimatul, cele două persoane angajate in aceeași zi nu au numere de contract consecutive in R.E.V.I.S.A.L.; astfel, martorul C______ I_____ are contractul cu nr. 1/25.04.2012, iar celălalt martor, P______ M_____, are contractul cu nr. 6/25.04.2012.

La solicitarea instantei, petenta a depus la dosar registrul salariatilor actualizat la data de 10.10.2012, în care există înregistrări din anul 2011 și din care se constată că petenta a avut contractele înregistrate în REVISAL în ordine alfabetică și crescătoare începând cu luna mai 2011 (dată la care nu mai existau carnetele de muncă, ca urmare a abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca de la data de 01.01.2011), astfel că nu există o explicație logică pentru faptul că numitul A_____ C_________ are contractul cu nr. 3/14.03.2012, C____ S_____ contract nr. 4/27.03.2012, C______ C________ contract nr. 6/27.03.2012 (ulterior încetat), iar C______ I_____ are contract nr. 1/25.04.2012 în loc de contractul nr. 6/25.04.2012, urmând ca P______ M_____ să aibă contract cu nr. 6/25.04.2012.

Se observă că ordinea contractelor este ținută în funcție de an, iar nu de lună, iar dacă ar fi fost ținute pe fiecare lună, petenta nu se explică motivul pentru care plecând de la faptul că P______ M_____ are contractul nr. 6/25.04.2012, numita C______ C________, în urma încetării contractului nr. 6/27.03.2012, primește număr de nou contract 6/20.05.2012, iar nu nr. 1/20.05.2012, dat fiind că pe luna mai 2012 nu mai apare niciun alt contract individual de muncă înregistrat în REVISAL.

Toate aceste elemente sunt de natură să conducă la concluzia că la data de 26.04.2012 petenta nu avea încheiate cele două contracte individuale de muncă ci le-a întocmit pro causa după data controlului, fiind înregistrate în REVISAL la data de 26.04.2012, după data efectuării controlului și înainte de dresarea procesului-verbal de contraventie.

Mai mult, niciunul dintre cele două contracte nu poartă mențiunea nici la data depunerii in instantă că ar fi fost inmânat vreun exemplar celor doi angajați, obligație prevăzută de art. 16 alin. (3) din Codul M_____ sub sanctiunea arătată la art. 280 lit. p) din același Cod, ceea ce întărește concluzia că au fost întocmite și semnate într-un singur exemplar înainte de depunerea la instantă.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 53/2003, (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

De asemenea, potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) din HG nr. 500/2011, Completarea, respectiv înregistrarea în registru a elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2), și transmiterea registrului se face la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) – g) [ a)elementele de identificare a tuturor salariaților: numele, prenumele, codul numeric personal - CNP, cetățenia și țara de proveniență - Uniunea Europeană - UE, non-UE, Spațiul Economic European - SEE; b) data angajării; c)perioada detașării și denumirea angajatorului la care se face detașarea; d)funcția/ocupația conform specificației Clasificării Ocupațiilor din România (C__) sau altor acte normative; e) tipul contractului individual de muncă; f) durata normală a timpului de muncă și repartizarea acestuia; g) salariul, sporurile și cuantumul acestora] se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză.

Față de considerentele anterior-expuse, instanța constată că petenta a încălcat aceste prevederi legale, fiind întrunite elementele constitutive atât ale contravenției prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. e) Codul M_____ și art. 9 alin. (1) lit. a) din HG nr. 500/2011, iar procesul-verbal de contraventie a fost legal întocmit neexistând niciun motiv de nulitate absolută sau relativă în privinta acestuia.

Cât privește sancțiunea aplicată, față de solicitarea petentei în cadrul concluziilor pe fondul cauzei de reindividualizare a sancțiunii în avertisment, în ceea ce privește prima contravenție, nstanța reține că agentul constatator a realizat o justă individualizare a sancțiunii, aplicând minimul special al amenzii (10.000 lei pentru fiecare persoană identificată), și nu se impune reindividualizarea acesteia de către instanță, intrucât, așa cum a arătat și intimatul neîntocmirea formelor legale de angajare are consecințe grave asupra lucrătorilor, reprezintând, în esență, forme de fraudare a legislației in domeniul muncii și protecției sociale, cu consecințe extrem de grave asupra fiscalității și, nu în ultimul rând, asupra calității vieții lucrătorului, întrucât acesta este lipsit de drepturile elementare care îi revin: asigurări de sănătate, asigurarea de șomaj, asigurarea socială pentru pensie și alte drepturi.

Cele două contracte de muncă au fost întocmite ulterior controlului din data de 26.04.2012, orele 11,45-12,00, iar dacă nu exista acest control, cele două persoane se aflau, cel mai probabil, și în momentul de față în „probă de lucru“.

Pe de altă parte, instanța nu poate ignora faptul că petenta nu a recunoscut încălcarea prevederilor legale în ceea ce privește prima contravenție, insistând că aceste două contracte fuseseră încheiate la data de 26.04.2012, problemele cu înregistrarea în REVISAL lămurite ulterior, iar neconcordanțele din REVISAL (dubluri în înregistrarea contractelor) s-ar datora schimbării contabililor societății, aspecte care nu pot fi apreciate credibile de către instanță din moment ce există mai multe persoane cu număr diferit de contract, în zile diferite, iar modul de ținere a contabilității nu are legătură cu întocmirea REVISAL-ului, neexistând depusă la dosar vreo decizie scrisă în sensul arătat de art. 2 alin. (5) din HG nr. 500/2011 prin care contabilul să fi fost împuternicit să completeze și acest registru, subiect activ al contraventiei fiind petenta, iar nu angajatii săi, răspunderea contraventională fiind una personală.

Așa fiind, instanța de fond nu poate da curs solicitării petentei de reindividualizare a sancțiunii amenzii contravenționale,și a respins în tot plângerea.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta S.C. G.C.I. E___ CONSTRUCT S.R.L, criticând-o ca netemeinică și nelegală., solciitând admiterea recursului, modificarea sentinței de fodn în sensul admiterii plângerii.

În motivare arată că: invocă nulitatea procesului verbal de contravenție atacat, pe care instanța de fond nici nu o analizează, este constituită de faptul că organul constatator, deși reprezentantul societății s-a prezentat cu actele la acesta, nu i-a adus la cunoștință faptul că societatea va fi amendată și ca atare nici nu ne-a adus la cunoștință și nu ne-a permis să formulăm obiecțiuni la procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor atacat, deși avea obligația impusă de lege să o facă, obligație care este impusă de lege sub sancțiunea nulității absolute. Sunt incidente în cauză din acest punct de vedere disp.art.16 alin.ultim prin care se arată că agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului că poate formula obiecțiuni. Greșit consideră instanța de fond că reprezentantul societății nu ar fi fost cu actele la ITM, din anexa 1 la procesul verbal de control se poate observa cu ușurință faptul că reprezentantul societății a pus la dispoziția inspectorilor ITM toate actele solicitate, inclusiv contractele de muncă ale celor doi salariați pentru care a fost amendată, și, deși a fost prezent la sediul ITM cu actele nu i s-a adus la cunoștință că societatea va fi amendată, împiedicându-l astfel pe reprezentantul societății să formuleze obiecțiuni.

Mai mult, din totalitatea actelor depuse la dosarul cauzei se poate observa că inspectorul de muncă a avut delegație doar pentru data de 26 nu și pentru cea de 27 când a și întocmit procesul-verbal de contravenție.

De altfel, așa cum am arătat și instanței de fond, procesul verbal de control cuprinde, de asemenea, unele inadvertențe. Controlul nu s-a desfășurat la sediul societății ci la punctul de lucru de la beneficiar, în plus nu s-a efectuat în prezența administratorului societății ci în lipsa lui, acesta fiind nevoit ulterior plecării inspectorului de muncă să meargă să-i pună acestuia la dispoziție actele necesare, Cu toate acestea in procesul verbal de control întocmit la data de 27.04.2012 se poate observa pe de o parte că este făcută mențiunea că „controlul s-a efectuat în prezența conducătorului unității: C______ G_______ I__ E___", pe de altă parte acolo unde trebuie semnat procesul-verbal de control, la conducătorul unității nu este semnat de administrator făcându-se mențiunea că „ nu este de față, se va transmite prin poștă". In aceste condiții este evident că scopul controlului a fost strict amendarea societății și înlăturarea posibilității acesteia de a formula obiecțiuni și a proba faptul că nu se face vinovată de săvârșirea niciunei fapte contravenționale. Spre surprinderea noastră, deși am pus actele la dispoziția agentului constatator, societatea a fost totuși sancționată pentru faptul că angajații nu ar fi avut contracte de muncă, deși le-am pus la dispoziție agentului constatator și a putut observa că erau înregistrate la societate încă din data de 25.05.2012.

Și cu privire la fondul cauzei, în mod greșit a apreciat prima instanță probatoriul administrat în cauză.

Nu există nicio inadvertență între plângerea formulată și declarațiile martorilor

audiați în cauză. Se poate observa că am arătat in plângere că in data de 24 reprezentantul societății a dus actele contabilei pentru întocmirea contractelor individuale de muncă, apoi în data de 25 acestea au fost semnate în prezența acestuia, martorii spunând că acesta a plecat pentru că avea treabă foarte repede după semnarea contractelor, contractele rămânând la sediul social pentru a ajunge în posesia contabilei,

• cea care s-a ocupat ulterior și de protecția muncii, după plecarea reprezentantului societății.

Independent de numerele atribuite contractelor celor doi salariați, datorate pe de o parte faptului că nu fusese atribuit numărul 1 la contracte, datorită preluării contabilității * de la o contabilă la cealaltă și pe de altă parte numărului curent la care se ajunsese la contracte(deoarece se poate observa că P______ M_____ are numărul de contract imediat următor celui ultim atribuit, o eroare producându-se la contractul numitei C______ C________ care a fost înregistrat o lună mai târziu tot cu numărul 6), important este că ambele au fost încheiate la 25.04.2012 și înregistrate la unitate, aspecte ilustrate chiar de martori în declarațiile lor.

Din declarațiile martorilor noștri audiați în cauză rezultă în mod cert că P______ M_____ a fost influențat de inspectorii ITM în redactarea declarației, spunându-i-se ce anume să scrie, că a fost întrebat dacă a negociat salariul și a răspuns că nu deoarece a fost mulțumit cu cel oferit fiindu-i clar că nu poate emite pretenții până nu probează cu adevărat ce știe să facă. Este evident că au fost întrebați cei doi martori dacă au negociat salariul și li s-a arătat unde să scrie răspunsul, in caz contrar este evident că dacă nu ar fi știut ce salariu au ar fi răspuns simplu că nu știu ce cuantum are. In plus dacă P______ a fost întrebat cu privire la contractul de muncă, C______ I_____ arată clar ca le-a spus inspectorilor de muncă faptul că are contract de muncă, că lucrează 8 ore pe zi pe salariul minim, însă fiind întrebat de probele de muncă acesta a răspuns cum era si firesc că nu a semnat pentru o „probă de lucru" deoarece nu semnase nici un astfel de formular , pentru că acesta avea semnat contractul de muncă și nu o probă de lucru, proba faptului că este corespunzător pentru munca pe care a fost angajat să o facă urmând să o facă pe parcursul derulării contractului.

Nu prezintă relevanță și nu pot fi un argument în cauză în respingerea plângerii faptul că cele două contracte de muncă nu au trecută mențiunea dublului exemplar, este evident că cele două contracte astfel au fost întocmite la data de 25.04.2012, din faptul nemenționării că s-ar fi înmânat un exemplar salariatului nu duce de plano la concluzia că nu s-ar fi înmânat, iar legea sancționează numai neînmânarea nu și necuprinderea acestei mențiuni în contract, aspect sancționat separat de legiuitor la art.260 lit.p din codul muncii.

Se poate observa, aspect pe care instanța de fond îl neglijează, faptul că angajaților le este făcut în data de 25.04.2012 inclusiv instructajul de protecția muncii, instructaj ce nu putea fi făcut decât după încheierea contractelor individuale de muncă.

Așa cum am arătat și instanței de fond, conform art.16, alin. (1)" Contractul individual de munca se încheie in baza consimțământului părților, in forma scrisa, in ^v limba romana. Obligația de încheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru încheierea valabila a contractului." Și se poate observa că această obligație a fost respectată de către angajator, la data de 26.04.2012 angajații având semnat contractul individual de muncă, contract care s-a semnat de părți și care a fost înregistrat la societate la 25.04.2012.

Art.260 C.muncii, la litera e) arată clar că "primirea la munca a pana la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;", ori în condițiile în care contractele de muncă fuseseră semnate și înregistrate la societate până la data de 26.04.2012 nu ne mai aflăm în situația descrisă de art.260 c.muncii.

Faptul că la locul unde au fost găsiți angajații, societatea desfășurând activități la beneficiar, nu se aflau și contractele de muncă ale angajaților nu poate fi temei pentru sancționarea societății, aceste contracte au fost puse la dispoziția agentului constatator de către administratorul societății, aspect menționat și în anexa 1 la procesul verbal de control care atestă că la data controlului societatea avea 12 angajați, acest număr de 12 contracte incluzând și contractele celor doi pentru care am fost amendat. Este evident, o dată in plus că la data controlului eu aveam încheiate contracte de muncă celor doi angajați. In aceste condiții amenda dată societății pentru faptul că nu am fi avut contracte de muncă nu are fundament legal, nedepunerea REVISAL-ului neechivalând cu lipsa contractelor de muncă, in plus art.260 C.muncii prevede sancțiuni numai pentru nerespectarea prevederilor art.16 alin.l C.muncii, arătând deci clar și limitativ pentru ce anume poate fi sancționată o societate angajatoare, situație în care societatea ________. E___ CONSTRUCT SRL nu se găsește.

In mod greșit respinge instanța de fond, în condițiile în care este evident din motivarea hotărârii că însăși aceasta poate fi îndoită în ceea ce privește neîncheierea în formă scrisă a contractelor de muncă, cererea noastră de reindividualizare a sancțiunii aplicate, respectiv de transformare a amenzii în avertisment. Apreciem că instanța de fond, chiar dacă înlătura susținerile noastre pentru că aprecia că nu le-am probat, deși noi apreciem că am dovedit cele susținute, putea face o reindividualizare a sancțiunii și putea înlocui sancțiunea cu avertisment.

Fată de toate cele de mai sus vă solicităm admiterea recursului, modificarea in tot a sentinței atacate și pe fond admiterea plângerii noastre astfel cum a fost formulată, în principal să constatați nulitatea absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______, nr.xxxxxx emis de Inspecția M_____, Inspectoratul teritorial de Muncă D___ la data de 27.04.2012, atacat și să exonerați societatea de plata amenzii aplicate prin acesta, în subsidiar să dispuneți anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______, nr.xxxxxx emis de Inspecția M_____, Inspectoratul teritorial de Muncă D___ la data de 27.04.2012, atacat și să exonerați societatea de plata amenzii aplicate prin acesta. In situația în care veți aprecia că există dubiu cu privire la încheierea sau nu a contractelor de muncă în data de 25.04.2012 vă solicităm să aplicați societății sancțiunea avertismentului, aceasta fiind îndestulătoare pentru atingerea scopului prevăzut de legiuitor.

Intimata ITM D___ a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond.

Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că recurentul critică starea de fapt reținută de instanța de fond.

Critica este neîntemeiată.

Respectând dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat legalitatea și temeinicia procesului verbal.

Sub aspectul legalității, a reținut că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.

În privința temeiniciei, a concluzionat, că starea de fapt reținută în procesul verbal nu a fost infirmată. A avut în vedere pe de o parte prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul verbal de contravenție, un act administrativ de autoritate, întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege; pe de altă parte, au fost avute în vedere declarațiile date de persoanel depistate efectuând activitate fără încheierea în prealabil a unui contract de muncă, declarații ce au stat la baza întocmirii procesului verbal.

Aprecierea probatoriului de către instanța de fond a fost motivată, iar concluzia la care a ajuns instanța se sprijină pe probele administrat și considerate ca fiind relevante.

În mod corect au fost avute în vedere declarațiile date de persoanele depistate la muncă fără forme legale, cu ocazia controlului, prin care acestea recunosc "sunt în probă; nu am semnat contract de muncă; nu am negociat salariul". Declarațiile date sunt foarte clare, nefiind susceptibile de interpretări și au valoarea unei mărturisiri extrajudiciare care nu poate fi revocată decât pentru eroare de fapt, eroare care nu a fost dovedită în cauză.

În raport de aceste declarații, date chiar în momentul controlului în care se menționează că numiții P______ M_____ și C______ I_____ în probă, cele dată în fața instanței apar ca neverosimile, date pro causa, din dorința de a susține poziția petentei.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, tribunalul apreciază că dat fiind pericolul social al faptei: neîntocmirea formelor legale de angajare reprezintă forme de fraudare a legislației în vigoare în domeniul muncii și protecției sociale, având consecințe extrem de grave asupra fiscalității, funcționării unei economii de piață eficientă și reală și, nu în ultimul rând, asupra calității vieții lucrătorului, având în vedere faptul că acesta este lipsit de drepturile elementare care îi revin: asigurări de sănătate, asigurarea de șomaj, asigurarea socială pentru pensie și alte drepturi sociale, se impune aplicarea sancțiunii amenzii, care de altfel, a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege.

Față de cele arătate, în raport de dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. Civ. și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc civ. sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurent S.C. G.C.I. E___ CONSTRUCT S.R.L., împotriva sentinței civile nr.xxxxx din 28.11.2012, pronunțată de Judecătoria C______ în contradictoriu cu intimat INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ D___.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2013.

Președinte, A______ G_______ V________	Judecător, M_____ E______ P_________	Judecător, C_____ E____ I______
	Grefier, M____ G________

Red.G.V/ 12.07.2013

jud fond.FCM

Tehn M.G. 2 ex